STANKOV AND THE UNITED MACEDONIAN ORGANISATION ILINDEN AGAINST BULGARIA

Rezoluția ResDH(2004)78 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 2 octombrie 2001 (finală la 2 ianuarie 2002) în cazul Stankov și al Organizației Unite a Macedoniei Ilinden împotriva Bulgariei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 decembrie 2004 la a 906-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul lui Stankov și al Organizației Unite a Macedoniei Ilinden, pronunțată la 2 octombrie 2001 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat în două cereri (nr. 29221/95 și 29225/95) împotriva Bulgariei, depuse la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 29 iulie 1994 în conformitate cu art. 25 din Convenția de către dl Boris Stankov, un național bulgar, și organizația macedoneană Unită Ilinden, și că Comisia a declarat admisibilă plângerea lor privind încălcarea dreptului lor la libertate de opinie din cauza interdicției autorităților bulgare de o serie de reuniuni comemorative planificate de reclamanții între 1994 și 1997; întrucât în hotărârea sa din 2 octombrie 2001 Curtea: - respinsă obiecția preliminară a Guvernului; - respinsă, în unanimitate, obiecțiile preliminare ale Guvernului; deținută, cu șase voturi împotrivă una, că a existat o încălcare a art. 11 din Convenție; - deținută, cu șase voturi împotrivă la unu, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 40 000 de franci francezi în ceea ce privește prejudiciile morale; - a deținut, în unanimitate, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 36 127 de franci francezi în ceea ce privește costurile și cheltuielile, plus orice sumă datorată în ceea ce privește TVA; - deținută, în unanimitate, că dobânzile simple la o rată anuală de 4,26% vor fi plătite cu privire la aceste sume de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; respinsă, în unanimitate, restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Bulgariei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a furnizat Comitetului informații privind măsurile luate pentru a pune capăt încălcării constatate și pentru a preveni noi încălcări de la fel ca cele constatate în prezenta hotărâre (aceasta informații figurează în apendicele prezentei rezoluții); Având în vedere că, la 2 aprilie 2002, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute în hotărârea din 2 octombrie 2001, Declarații, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Bulgariei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz. Apendicele la Rezoluția ResDH(2004)78 Informații furnizate de Guvernul Bulgariei în cursul examinării cazului lui Stankov și al Organizației Unite macedonene Ilinden de către Comitetul de Miniștri În ceea ce privește măsurile individuale, de la 2001 reclamanții nu mai au fost împiedicați să își desfășoare reuniunile comemorative. Autoritățile bulgare au pus capăt încălcării constatate de Curte. Guvernul a reamintit că, în conformitate cu art. 5 alineatul (4) din Constituția bulgară, Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, ratificată de Bulgaria la 7 septembrie 1992, face parte din ordinea juridică internă și dispozițiile sale iau prioritate față de dispozițiile legislației interne. Mai multe exemple de decizii ale instanțelor naționale au fost prezentate Comitetului miniștrilor pentru a demonstra dezvoltarea efectului direct al Convenției și a jurisprudenței Curții Europene la nivel național, și în special a hotărârilor referitoare direct la Bulgaria. Prin urmare, în urma hotărârilor din cauza Assenov (28 octombrie 1998) și Nikolova (25 martie 1999), instanțele naționale au început să aplice în mod direct legea Convenției cu privire la motivele și lungimea deținerii anterioare (de exemplu, hotărârile Curții Regionale Plovdiv nr. 1558/2001 și nr. 1515/2001, a Curții de District Bourgas nr. 285/2002 și nr. 559/2002, a Curții Regionale Sofia nr. 4306/2001). Această dezvoltare a fost consolidată în urma hotărârii Al-Nashif (20 iunie 2002). În acest caz, Curtea Administrativă Supremă a hotărât să redeschidă procedura internă impugnată de Curtea Europeană și a arătat instanțelor naționale că trebuie să aplice Convenția Europeană direct, interpretată de Curtea de Strasbourg (deciziile din 8 și 12 mai 2003). În plus, instanțele naționale în general aplică jurisprudența Curții Europene, printre altele în ceea ce privește libertatea de exprimare (de exemplu, hotărârile Curții Regionale de Sofia nr. 2082/2000 și 10154/2000 în ceea ce privește acuzarea jurnaliștilor pentru libdare și calomnie). Guvernul consideră că efectul direct al jurisprudenței Curții Europene, care începe să fie recunoscut în domenii din ce în ce mai variate, va preveni în viitor noi încălcări similare celor constatate în acest caz, în special prin asigurarea că Legea privind reuniunile și marșurile din 1990, în special articolul său 12, care reglementează interdicția anumitor reuniuni și dreptul la acces eficace la instanțe în caz de refuz de către primari să autorizeze reuniuni, este interpretat în conformitate cu cerințele Convenției Europene. În vederea facilitării acestei dezvoltări, Ministrul Adjunct al Justiției a trimis hotărârea Curții Europene, tradusă în bulgară și însoțită de o scrisoare circulară, primarilor orașelor Petrich și Sandanski, în cauză. În plus, pentru a informa instanța și publicul despre noua interpretare a legii, care este obligatorie, Ministerul Justiției a publicat hotărârea Curții, în bulgar, pe site-ul său internet: http://www.mjeli.government.bg

Resolution ResDH(2004)78

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 2 October 2001 (final on 2 January 2002)

in the case of Stankov and the United Macedonian Organisation Ilinden against Bulgaria

(Adopted by the Committee of Ministers on 22 December 2004

at the 906th meeting of the Ministers' Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the case of Stankov and the United Macedonian Organisation Ilinden, delivered on 2 October 2001 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in two applications (No. 29221/95 and 29225/95) against Bulgaria, lodged with the European Commission of Human Rights on 29 July 1994 under former Article 25 of the Convention by Mr Boris Stankov, a Bulgarian national, and the United Macedonian Organisation Ilinden, and that the Commission declared admissible their complaint concerning a breach of their right to freedom of opinion due to the prohibition by the Bulgarian authorities of a number of commemorative meetings planned by the applicants between 1994 and 1997;

Whereas in its judgment of 2 October 2001 the Court:

- rejected the Government's preliminary objection;

- dismissed, unanimously the Government's preliminary objections;

-

held, by six votes to one, that there had been a violation of Article 11 of the Convention;

- held, by six votes to one, that the government of the respondent state was to pay the applicants, within three months from the date on which the judgment became final, 40 000 French francs in respect of non-pecuniary damage;

- held, unanimously, that the government of the respondent state was to pay the applicants, within three months from the date on which the judgment became final, 36 127 French francs in respect of costs and expenses, plus any amount due in respect of VAT;

- held, unanimously, that simple interest at an annual rate of 4.26% would be payable on those sums from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

-

dismissed, unanimously, the remainder of the applicants' claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article

46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 2 October 2001, having regard to Bulgaria's obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state gave the Committee information about the measures taken in order to put an end to the violation found and to prevent new violations of the same kind as that found in the present judgment (this information appears in the appendix to this resolution);

Having satisfied itself that on 2 April 2002, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicants the sums provided for in the judgment of 2 October 2001,

Declares, after having examined the information supplied by the Government of Bulgaria, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.

Appendix to Resolution ResDH(2004)78

Information provided by the Government of Bulgaria

during the examination of the case of Stankov and the United Macedonian Organisation Ilinden

by the Committee of Ministers

With regard to individual measures, since 2001 the applicants have no longer been prevented from holding their commemorative meetings. The Bulgarian authorities have thus put an end to the violation found by the Court.

The Government recalled that according to Article 5, paragraph 4 of the Bulgarian Constitution, the European Convention on Human Rights, ratified by Bulgaria on 7 September 1992, is part of the domestic legal order and its provisions take priority over provisions of domestic legislation. Several examples of national courts' decisions were submitted to the Committee of Ministers to show the development of the direct effect of the Convention and of the case-law of the European Court at national level, and in particular of judgments concerning Bulgaria directly.

Thus, following the judgments in the cases of Assenov (28 October 1998) and Nikolova (25 March 1999), national courts began directly to apply the Convention law with respect to grounds and length of pre-trial detention (e.g. decisions of Plovdiv Regional Court No. 1558/2001 and No. 1515/2001, of Bourgas District Court No. 285/2002 and No. 559/2002, of Sofia Regional Court Nno. 4306/2001).

This development has been strengthened following the Al-Nashif judgment (of 20 June 2002). In this case the Supreme Administrative Court decided to reopen the domestic proceedings impugned by the European Court and indicated to national courts that they must apply the European Convention directly, as interpreted by the Strasbourg Court (decisions of 8 and 12 May 2003). Moreover, domestic courts in general apply the case-law of the European Court, inter alia concerning freedom of expression (e.g. decisions of the Sofia Regional Court No. 2082/2000 and 10154/2000 concerning prosecution of journalists for libel and slander).

The Government considers that the direct effect of the case-law of the European Court, which is starting to be recognised in increasingly varied fields, will in the future prevent new violations similar to that found in the present case, in particular by ensuring that the Law on Meetings and Marches of 1990, in particular its Article

12, which regulates the prohibition of certain meetings and the right to effective access to courts in case of refusal by mayors to authorise meetings, is interpreted in conformity with the requirements of the European Convention.

With a view to facilitating this development, the Deputy Minister of Justice sent the judgment of the European Court, translated into Bulgarian and accompanied by a circular letter, to the mayors of the towns of Petrich and Sandanski, directly concerned by this case. Moreover, in order to inform the courts and the public of the new interpretation of the law, which is binding, the Ministry of Justice published the judgment of the Court, in Bulgarian, on its Internet site:

http://www.mjeli.government.bg

.