CtEDO 04.09.2023 Auto

L.R. c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
04.09.2023
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
L.R. c. FRANCE (CtEDO, 2023)
HUDOC · oficial

Publicat la 25 septembrie 2023 CINCEA SECȚIUNEA N 8297/23 L.R. împotriva Franței, introdusă la 15 februarie 2023, comunicată la 4 septembrie 2023 CEA MAI TÂRZIU DE LIMITARE Cererea se referă la refuzul de refuz al gameților reclamantei către Spania, țară care permite accesul la asistența medicală pentru reproducere (AMP) pentru femeile în vârstă de peste 45 de ani. La 16 ianuarie 2017, recurenta, în vârstă de 40 de ani, și-a depus ovulele la Centrul de studiu și conservare a ouălor și materialului seminal (CECOS) al centrului spitalicesc Bondy, pentru a-și păstra fertilitatea și-a reînnoit consimțământul pentru conservarea gameților din 2018 până în 2021. 2021-1017 privind bioetica din 2 august 2021 a stabilit vârsta legală a accesului la TAP la vârsta de 45 de ani (articolul R. 2141-38 din Codul de sănătate publică). La 16 iunie 2022, CECOS a prezentat pe lângă Agenția de Biomedicină o cerere de autorizare a gameților reclamantei în Spania, cu vârsta de peste 45 de ani, în scopul unei TRA cu terțe părți donator. La 11 august 2022, Agenția Biomedicinei a refuzat să autorizeze exportul gameților recurentei pe motiv că aceasta nu îndeplinește condițiile de vârstă pentru a beneficia de o AAP și, prin urmare, cererea viza scopuri interzise pe teritoriul național. La 5 septembrie 2022, reclamanta a solicitat instanței administrative (TA) din Montreuille, în temeiul articolului 521 Printr-o ordonanță din 8 septembrie 2022, judecătorul instanței administrative și-a respins cererea. Recurenta a răspuns la apelul la această ordonanță. La 27 octombrie 2022, Consiliul de Stat a respins, în acest sens, recursul formulat împotriva ordonanței: (...) În primul rând, motivul întemeiat pe ceea ce articolul L. 2141-11-1 din Codul de sănătate publică ar fi incompatibil cu Directiva 2011/24 UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în domeniul asistenței medicale transfrontaliere, al cărei obiect este de a îmbunătăți în acest domeniu libera circulație a mărfurilor și a persoanelor și libertatea de a presta servicii, nu poate fi, prin urmare, exclus, în orice caz, din termenii acestei directive, nici din jurisprudența Curții a Uniunii Europene că măsurile referitoare la posibilitatea de a muta gameții recoltați și reținuți pe teritoriul unui stat membru către o unitate situată pe teritoriul unui alt stat membru ar intra în domeniul de aplicare al normelor prevăzute de această directivă sau al principiului liberei prestări a serviciilor. În al doilea rând, pe de o parte, dispozițiile menționate la punctele 3 și 4 nu sunt incompatibile cu dispozițiile [Convenției] și, în special, ale articolului 8 din aceasta, într-adevăr, articolul L. 2141-2 din Codul sănătății publice condiționează dreptul de a beneficia de asistență medicală pentru reproducere de condițiile de vârstă stabilite prin decret în Consiliul de Stat, adoptat după avizul Agenției Biomedicinei, ținând cont de riscurile medicale ale reproducerii legate de vârstă, precum și de interesul copilului nenăscut. În conformitate cu datele obținute din știință, amintită în special de avizele emise la 8 iunie 2017 și la 14 iunie 2021 de consiliul de conducere al Agenției Biomedicinei, riscul medical pentru copil și pentru mamă crește odată cu vârsta acesteia în momentul sarcinii, în special începând cu vârsta de 40 de ani. Prin urmare, principiul unei condiții de vârstă pentru a recurge la asistența medicală pentru reproducere, care intră în sfera de competență de care dispune fiecare stat în jurisdicția sa în ceea ce privește aplicarea [Convenției], nu aduce atingere în mod disproporționat dreptului la respectarea vieții private și de familie, astfel cum este garantat prin dispozițiile articolului 8 din convenție. Dispozițiile art. L. 2141-11-1 din Codul sănătății publice, care interzic ca gameții depuși în Franța să poată face obiectul unui transfer, dacă sunt destinați să fie utilizați, în străinătate, în scopuri care sunt interzise pe teritoriul național și care au ca scop împiedicarea oricărei eludări a dispozițiilor art. L. 2141-2, nu încalcă în continuare cerințele născute la art. 8 din această convenție. Pe de altă parte, prin stabilirea limitei vârstei la patruzeci și cinci de ani pentru femeia care are vocația de a purta copilul, vârsta luând în considerare atât riscurile medicale ale reproducerii legate de vârstă, cât și interesul copilului nenăscut, prim-ministrul nu a stabilit, prin dispozițiile art. 2141-38 din Codul sănătății publice, o regulă vădit ilegală. Cu toate acestea, compatibilitatea legii cu prevederile [Convenției] nu împiedică, în anumite circumstanțe speciale, aplicarea dispozițiilor legislative să constituie o ingerință disproporționată în ceea ce privește drepturile garantate prin această convenție. Prin urmare, este de competența instanței de a aprecia în mod concret dacă, în ceea ce privește scopurile dispozițiilor legislative în cauză, respectarea drepturilor și libertăților protejate de convenție, care rezultă din punerea în aplicare a dispozițiilor, de către ele însele compatibile cu aceasta, nu este excesivă. 10. Din faptul că cererea de autorizare a mutării gameților de M A... spre Spania n a se baza numai pe posibilitatea de a beneficia de asistență medicală pentru reproducere dincolo de limita de vârstă stabilită de dispozițiile menționate la pct. 5. A..., de naționalitate franceză, nu întreține nici o legătură cu Spania. Singura circumstanță pe care medicii care o tratează au emis un aviz favorabil cu privire la proiectul său de asistență medicală pentru reproducere nu este suficientă pentru a stabili că decizia contestată ar aduce o încălcare vădit excesivă a dreptului la respectarea vieții private și de familie. (...) Invocând art. 8, recurenta susține că refuzul autorităților franceze de a-și refuza gameții aduce o atingere disproporționată dreptului său la respectarea vieții private. Aceasta susține, de asemenea, că, prin faptul că nu prevede dispoziții care să reglementeze depozitele de gameți realizate sub incidența legislației anterioare, legea a stabilit o regulă ilegală Aceasta denunță violența aplicării noii legi și lipsa de informații din partea Agenției de Biomedicină a Femeilor în cauză. Refuzul de a-i refuza pe gameții recurentei către o instituție de sănătate spaniolă încalcă dreptul acesteia la respectarea vieții private, în sensul articolului 8 din Convenție (Lia c. Malta, nr. 8709/20, 5 mai 2022)?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă