- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 15 februarie 2005
- Stat pârât
- SVK
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Valova, Slezak și Slezak împotriva Slovaciei
Traducere în română Auto
CAUZA DE CAUZĂ DE SECȚIUNE A VALOVÁ, SLEZÁK ȘI SLEZÁK v. SLOVAKIA (Depunerea nr. 44925/98) JUDGMENTul Satisfacție echitabilă – decontare prietenoasă STRASBOURG 15 februarie 2005 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Valová, Slezák și Slezák v. Slovacia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiunea), ședința ca o cameră compusă de: Sir Nicolas Bratza Președintele Casadevill Pellonpää Maruste Pavlovschi Garlicki, Šikuta, judecători și grefierul Secțiunii O'Boyle, care au deliberat în privat la 25 ianuarie 2005, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat într-o cerere (nu.
44925/98) împotriva Republicii Slovace depusă în fața Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”), de trei resortisanți slovaci, dna Nadina Valová, dl Vít Slezák și dl Askold Slezák, la 9 noiembrie 1998. Într-o hotărâre pronunțată la 1 iunie 2004 („hotărârea principală”), Curtea a afirmat că a existat o încălcare a drepturilor reclamanților în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 și că art. 6 § 1 din Convenție nu a fost încălcat. În temeiul articolului 41 din Convenție, reclamanții au solicitat restituirea proprietăților în cauză sau, în alternativă, compensarea corespunzător valorii sale pe care le-au estimat la 49.186.100 corunas din Slovacia (SKK).
Reclamanții au solicitat, de asemenea, 2.000.000 de SKK fiecare în ceea ce privește prejudiciile morale și o sumă totală de 718.667.50 SKK pentru taxele juridice suportate atât în fața autorităților slovace, cât și în acțiunea în fața Curții Întrucât întrebarea de aplicare a articolului 41 din Convenție nu a fost pregătită pentru hotărâre, Curtea a rezervat-o și a invitat Guvernul și reclamanții să își prezinte observațiile scrise cu privire la această chestiune și, în special, să notifice Curții orice acord pe care le-ar putea ajunge. La 21 octombrie 2004, părțile au încheiat un acord privind restituirea proprietăților imobiliare în cauză reclamanților. Reclamanții și Guvernul au depus, ulterior, observații în ceea ce privește cererile neregulate ale reclamanților în temeiul articolului 41 din Convenție și au solicitat, de asemenea, Curtea să facă o propunere pe baza căreia o soluționare ar putea fi realizată în acest sens.
La 20 decembrie 2004, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Peter Kresák, agent al Guvernului Republicii Slovace în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declar că Guvernul Republicii Slovace oferă să plătească suma globală de 20.000 de euro (20 de mii de euro) dnei Nadina Valová, dlui Vít Slezák și dlui Askold Slezák în vederea asigurării unei soluții prietenoase a chestiunilor nereguloase în temeiul articolului 41 din Convenție în cazul menționat mai sus pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va fi convertită în coruna slovacă la rata aplicabilă la data plății, este de a acoperi orice prejudiciu material în curs, precum și daune și costuri și cheltuieli morale și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plățile, luate împreună cu acordul de restituire a bunurilor imobiliare în cauză încheiat de părțile la 21 octombrie 2004, vor constitui rezoluția finală a cazului.
Guvernul se angajează în continuare să nu solicite ca cazul să fie trimis la Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” La 5 ianuarie 2005, Curtea a primit de la reclamanții următoarea declarație semnată de reprezentantul acestora: „Noi, Nadina Valová, Vít Slezák și Askold Slezák, reținem că guvernul Republicii Slovace sunt dispuși să ne plătească suma globală de 20.000 de euro (20 de mii) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a problemelor neregulă în temeiul articolului 41 din Convenție în cazul menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va fi convertită în coruna slovacă la rata aplicabilă la data plății, este de a acoperi orice prejudiciu material în curs, precum și daune și costuri și cheltuieli morale și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Acceptăm propunerea și renuntăm la orice alte cereri împotriva Slovaciei în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Declarăm că acest lucru, luat împreună cu acordul de restituire a bunurilor imobiliare în cauză, încheiat de părțile la 21 octombrie 2004, constituie o rezoluție finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamanții le-au ajuns.
Ne angajăm în continuare să nu solicităm ca cazul să fie înaintat la Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” În urma hotărârii sale principale, Curtea a fost informată că s-a ajuns la o soluție prietenoasă între Guvern și reclamanții în ceea ce privește cererile acesteia în temeiul articolului 41 din Convenție. 10. Având în vedere condițiile sale, Curtea consideră că acordul este echitabil în sensul articolului 75 § 4 din Regulamentul Curții și că se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale (art. 37 § 1 în amendă Convenția și art. 62 § 3 din Regulamentul Curții. În consecință, aceasta ia notă oficială a acordului și consideră oportun să se scoată cazul din listă în conformitate cu această dispoziție.
11. În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din listă. PENTRU aceste motive, CURTEA UNANIMOUS DECIZE să se scoată cazul din listă. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 15 februarie 2005, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură.
FOURTH SECTION
CASE OF VALOVÁ, SLEZÁK AND SLEZÁK v. SLOVAKIA (Application no. 44925/98) JUDGMENT ( Just satisfaction – friendly settlement ) STRASBOURG 15 February 2005 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Valová, Slezák and Slezák v. Slovakia, The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Chamber composed of: Sir Nicolas Bratza , President , Mr J. Casadevall , Mr M. Pellonpää , Mr R. Maruste , Mr S. Pavlovschi , Mr L. Garlicki, Mr J. Šikuta, judges , and Mr M. O'Boyle , Section Registrar , Having deliberated in private on 25 January 2005, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 44925/98) against the Slovak Republic lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by three Slovakian nationals, Mrs Nadina Valová, Mr Vít Slezák and Mr Askold Slezák (“the applicants”), on 9 November 1998.
In a judgment delivered on 1 June 2004 (“the principal judgment”), the Court held that there had been a violation of the applicants' rights under Article 1 of Protocol No. 1 and that Article 6 § 1 of the Convention had not been violated.
Under Article 41 of the Convention the applicants sought restitution of the property in question or, in the alternative, compensation corresponding to its value which they estimated at 49,186,100 Slovakian korunas (SKK). The applicants further claimed SKK 2,000,000 each in respect of non-pecuniary damage and a total sum of SKK 718,667.50 for legal fees incurred both before the Slovakian authorities and in the proceedings before the Court
Since the question of the application of Article 41 of the Convention was not ready for decision, the Court reserved it and invited the Government and the applicants to submit their written observations on that issue and, in particular, to notify the Court of any agreement they might reach.
On 21 October 2004 the parties concluded an agreement on restitution of the real property in question to the applicants.
Subsequently the applicants and the Government each filed observations as regards the outstanding claims of the applicants under Article 41 of the Convention. They also asked the Court to make a proposal on the basis of which a settlement could be reached in this respect. The Section Registrar submitted such a proposal to the parties on 8 December 2004.
On 20 December 2004 the Court received the following declaration from the Government: “I, Peter Kresák, Agent of the Government of the Slovak Republic before the European Court of Human Rights, declare that the Government of the Slovak Republic offer to pay the global sum of 20,000 (twenty thousand) euros to Mrs Nadina Valová, Mr Vít Slezák and Mr Askold Slezák with a view to securing a friendly settlement of the outstanding issues under Article 41 of the Convention in the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to be converted into Slovakian korunas at the rate applicable on the date of payment, is to cover any outstanding pecuniary damage as well as non-pecuniary damage and costs and expenses, and it will be payable within three months from the date of notification of the judgment by the Court pursuant to Article 39 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment, taken together with the agreement on restitution of the real property in question which the parties concluded on 21 October 2004, will constitute the final resolution of the case. The Government further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention.”
On 5 January 2005 the Court received from the applicants the following declaration signed by their representative: “We, Nadina Valová, Vít Slezák and Askold Slezák, note that the Government of the Slovak Republic are prepared to pay us the global sum of 20,000 (twenty thousand) euros with a view to securing a friendly settlement of the outstanding issues under Article 41 of the Convention in the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to be converted into Slovakian korunas at the rate applicable on the date of payment, is to cover any outstanding pecuniary damage as well as non-pecuniary damage and costs and expenses and will be payable within three months from the date of notification of the judgment by the Court pursuant to Article 39 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. We accept the proposal and waive any further claims against Slovakia in respect of the facts of this application. We declare that this, taken together with the agreement on restitution of the real property in question which the parties concluded on 21 October 2004, constitutes a final resolution of the case. This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicants have reached. We further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention after the delivery of the Court's judgment.” THE LAW
Following its principal judgment the Court has been informed that a friendly settlement has been reached between the Government and the applicants with respect to the latter's claims under Article 41 of the Convention.
Having regard to its terms, the Court finds the agreement equitable within the meaning of Rule 75 § 4 of the Rules of Court and that it is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court). Consequently, it takes formal note of the agreement and considers it appropriate to strike the case out of the list pursuant to that provision.
Accordingly, the case should be struck out of the list.
FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY
Decides to strike the case out of the list. Done in English, and notified in writing on 15 February 2005, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Michael O'Boyle Nicolas Bratza Registrar President