AFFAIRE KARATAY CONTRE LA TURQUIE

Rezoluția ResDH(2005)11 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 2003 (Regulament amiabil) în cauza Karatay împotriva Turciei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 23 februarie 2005, în cadrul celei de-a 914-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46, alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr 11 (denumită în continuare "Convenția") (denumită în continuare "Convenția"), având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 28 octombrie 2003 în cauza Karatay și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din convenție Reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 36596/97) adresată Turciei, depusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 30 decembrie 1996 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de către dnii. Mehmet Emin Karatay and Șeyhmus Poyraz, doi cetățeni turci, și Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11, a declarat admisibile obiecțiile primului reclamant cu privire la durata excesivă a custodiei sale fără control judiciar; Întrucât, în hotărârea sa din 28 octombrie 2003, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și primul reclamant și s-a asigurat că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să elimine cauza rolului și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei în fața Marii Camere Având în vedere că, în conformitate cu regulamentul amiabil, s-a convenit că guvernul Turciei va plăti primului reclamant suma de 4 000 EUR în termen de trei luni de la pronunțarea hotărârii Reamintind că art. 43 alineatul (3) din Regulamentul de procedură [fostul articol 44 alineatul (2) ] prevede că decizia de a elimina din rol o cerere declarată admisibilă are forma unei hotărâri care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului de Miniștri pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-au fost subordonate retragerea, soluționarea amiabilă sau soluționarea litigiului Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție, asigurându-se că, la 12 martie 2004, după expirarea termenului prevăzut de termenii soluționării amiabile, guvernul statului pârât a plătit primului reclamant suma prevăzută de regulamentul amiabil, inclusiv dobânda de întârziere. Reamintind că, în ceea ce privește obiecțiunile părții reclamante declarate admisibile în acest caz, au fost deja adoptate măsuri pentru a preveni posibila încălcare a Convenției bazate pe un motiv similar, inclusiv modificarea legislației care reglementează luarea în custodie publică (a se vedea Rezoluția DH(2002)110 în cauza Sakćk și altele); Se declară, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Turciei, că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2005)11

relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme

du 28 octobre 2003 (Règlement amiable)

dans l'affaire Karatay contre la Turquie

(adoptée par le Comité des Ministres le 23 février 2005,

lors de la 914e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l'article

46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales telle qu'amendée par le Protocole n

o

11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l'arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 28 octobre 2003 dans l'affaire Karatay et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l'article 46 de la Convention

;

Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n

o

36596/97) dirigée contre la Turquie, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 30 décembre 1996 en vertu de l'ancien article

25 de la Convention, par MM.

Mehmet Emin Karatay and Șeyhmus Poyraz, deux ressortissants turcs, et que la Cour, saisie de l'affaire en vertu de l'article 5, paragraphe 2, du Protocole n

o

11, a déclaré recevables les griefs du premier requérant relatifs à la durée excessive de sa garde à vue sans contrôle judiciaire ;

Considérant que dans son arrêt du 28 octobre 2003, la Cour, ayant pris acte d'un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l'Etat défendeur et le premier requérant, et s'étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l'homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l'unanimité, de rayer l'affaire du rôle et a pris note de l'engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l'affaire devant la Grande Chambre

;

Considérant qu'aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de la Turquie payerait au premier requérant la somme de 4

000 euros dans les trois mois à compter du prononcé de l'arrêt

;

Rappelant que l'article 43, paragraphe 3, du Règlement de la Cour (ancien article 44, paragraphe 2) prévoit que la décision de rayer du rôle une requête déclarée recevable revêt la forme d'un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l'article 46, paragraphe 2, de la Convention, l'exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement, le règlement amiable ou la solution du litige

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S'étant assuré que le 12 mars 2004, après l'expiration du délai prévu par les termes du règlement amiable, le gouvernement de l'Etat défendeur a versé au premier requérant la somme prévue par le règlement amiable, y compris les intérêts de retard

;

Rappelant que, en ce qui concerne les griefs de la partie requérante déclarés recevables dans cette affaire, des mesures ont déjà été adoptées pour prévenir d'éventuelle violation de la Convention basée sur un grief similaire, avec notamment l'amendement de la législation régissant la garde à vue (voir Résolution

DH(2002)110 dans l'affaire Sakık et autres);

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la Turquie, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.