CHARZYŃSKI v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
CHARZYŃSKI v. POLAND (CtEDO, 2005)
Reclamantul, dl Piotr Charzyński, este un național polonez născut în 1967 și locuiește în Varșovia, Polonia. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna M. Gāsiorowska, un avocat practicant la Varșovia. Guvernul contestat a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz, al Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 9 mai 1996, reclamantul a fost deținut în reținere pe baza suspiciunilor de fraudă și falsificare. El a fost eliberat pe cauțiune la 13 septembrie 1996. La 22 noiembrie 1996 a fost depus un proiect de pronunțare împotriva reclamantului și a fost depus în fața Curții Regionale din Varșovia (Sād Okręgowy). Prima audiere a fost programată pentru 28 iunie 2000, dar a fost suspendată datorită lipsei reclamantului. În octombrie 2001, instanța de judecată a desfășurat audieri la 8 noiembrie și 6 decembrie 2000 și la 10 ianuarie, 8 februarie, 24 aprilie, 26 iunie și 8 august 2001. În octombrie 2001, instanța a desfășurat trei audieri. La 30 octombrie 2001, Curtea Regională de Varșovia a pronunțat hotărâre. Pe 4 decembrie 2002, Curtea de Apel din Varșovia (Sād Apelacyjny) a ascultat recursul. În parte, a anulat hotărârea impugnată în ceea ce privește condamnarea reclamantului și a remis cazul. La 24 aprilie 2003, Curtea de district din Varșovia a pronunțat o audiere la care a respins o cerere a reclamantului de a-i impune să fie anulată condițiile de cauțiune. Reclamantul a apelat împotriva acestei decizii. La 10 iulie 2003, Curtea regională din Varșovia a respins apelul său. 10. Următoarea ședință a fost programată pentru 1 februarie 2005. 11. Acțiunea este în așteptare în fața Curții de district din Varșovia. 12. La 17 septembrie 2004, Legea din 17 iunie 2004 privind plângerile privind încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil (Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sådowym bez nieuzasadnionej zwłoki) („Legea din 2004”) a intrat în vigoare. Acesta stabilește diverse mijloace juridice destinate prevenirii și/sau a furniza reparații pentru durata nejustificată a procedurii judiciare. 13. Secțiunea 2 din Legea de 2004, în măsura în care este cazul: „1. Părțile procedurii pot se plânge în temeiul articolului 3: „Poate fi depusă o plângere: ... (4) în procedura penală – de către o parte sau o victimă chiar dacă nu este parte; (5) în procedura civilă – de către o parte (strona), un intervenent (uboczny intervievat) sau un participant (uczestnik postępowania); ...” 14. Secțiunea 4 prevede, în măsura în care este cazul: „1. Plaga este examinată de către instanță imediat deasupra instanței de conducere a procedurii impugnate. În cazul în care plângerea se referă la o întârziere necorespunzătoare în cadrul procedurii dinainte de Curtea de Apel sau de Curtea Supremă, aceasta va fi examinată de Curtea Supremă. ...” 15. Secțiunea 5 se citește, în măsura în care este relevantă: „1. Se depune o plângere cu privire la lungimea nerezonabilă a procedurii în timp ce procedura este în așteptare. ...” 16. Secțiunea 12 prevede măsuri care pot fi aplicate de către instanța care se ocupă de plângere, citând, în măsura în care este cazul: „1. Curtea respinge o plângere nejustificată. Dacă instanța consideră că plângerea este justificată, se constată că a fost o întârziere necorespunzătoare în cadrul procedurii acuzate. La cererea reclamantului, instanța poate instrui instanța care examinează fondurile cauzei să ia anumite măsuri într-un termen fix. Aceste instrucțiuni nu se referă la evaluarea factuală și juridică a cauzei. În cazul în care plângerea este justificată, instanța poate, la cererea reclamantului, acorda ... satisfacție echitabilă pentru o sumă care nu depășește 10.000 PLN care urmează să fie plătită de Trezoreria de Stat. În cazul în care o astfel de satisfacție echitabilă este acordată, acesta este plătit din bugetul instanței care a efectuat procedurile întârziate.” 17. Secțiunea 15 prevede o soluție compensatorie suplimentară: „1. părți ale căror plângeri au fost permise pot solicita compensații de la Trezoreria de Stat ... 18. Secțiunea 16 prevede în continuare că: „o parte care nu a depus o plângere cu privire la lungimea necorespunzătoare a procedurii în temeiul articolului 5 alineatul (1) poate depune o cerere – în temeiul articolului 417 din Codul Civil ... – după încheierea procedurii privind fondurile cazului, cerând compensarea pentru daunele care au rezultat din lungimea necorespunzătoare a procedurii.” 19. Secțiunea 17 se referă la taxele de judecată pentru depunerea unei plângeri: „1. Reclamantul plătește o taxă de judecată în valoare de 100 PLN.... În cazul în care instanța consideră că plângerea este justificată, aceasta rambursează taxele instanței reclamantului.” 20. Secțiunea 18 stabilește următoarele norme tranzitorii în ceea ce privește cererile deja pendente în fața Curții: „1. În termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoane care, înainte de această dată, au depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ... depunerea unei încălcări a dreptului la un proces într-un termen rezonabil garantat de art. 6 alineatul (1) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale ..., poate depune o plângere cu privire la lungimea necorespunzătoare a procedurii pe baza dispozițiilor prezentei legi, în cazul în care plângerea lor la Curte a fost depusă în cursul procedurii încurcate și în cazul în care Curtea nu a adoptat o decizie privind admisibilitatea cauzei lor. O plângere depusă în conformitate cu subsecțiunea 1 indică data la care cererea a fost depusă în fața Curții. Curtea relevantă informează imediat Ministrul Afacerilor Externe cu privire la orice plângeri depuse în temeiul subsecțiunea 1.” 21. Articolele 417 și următoarele ale Codului Civil (Kodeks cywilny) prevăd răspunderea statului în ceea ce privește tort. În versiunea aplicabilă până la 1 septembrie 2004, art. 417 § 1, care stabilește o regulă generală, se citește după cum urmează: „1. Trezorul de Stat este responsabil pentru daunele cauzate de un oficial de stat în cursul îndeplinirii sarcinilor care i-au fost încredințate.” 22. La 1 septembrie 2004, au intrat în vigoare legea din 17 iunie 2004 privind modificările Codului Civil și a altor statute (Ustawa o zmianie ustawy – Kodeks cywilny oraz niektórych innych ustaw) („Amendamentul din 2004”). În cazul în care daunele au fost cauzate de neîndeplinirea unei hotărâri (orzeczenie) sau decizia (decizja) în cazul în care există o obligație legală de a le acorda, poate fi solicitată o reparație pentru [daunele] după ce a fost stabilită în procedura relevantă că neîndeplinirea unei hotărâri sau a unei decizii a fost contrară legii, cu excepția cazului în care este prevăzută altfel de alte dispoziții specifice.” Cu toate acestea, dispoziția tranzițională din secțiunea 5 amendamentului 2004, a declarat că art. 417, după caz înainte de 1 septembrie 2004 (a se vedea punctul 21 mai sus), se aplică tuturor evenimentelor și situațiilor juridice care substau înainte de această dată. 23. La 18 ianuarie 2005, Curtea Supremă (Sād Najwyższy) a adoptat o rezoluție (nr. III SPP 113/04) în care a decis că, în timp ce legea din 2004 produce efecte juridice începând cu data intrării în vigoare (17 septembrie 2004), dispozițiile sale se aplică retroactiv tuturor procedurilor în care întârzierile au avut loc înainte de această dată și nu au fost încă remediate.