CtEDO 21.04.2005 Auto

CASE OF KORONIOTIS v. GERMANY

RESPONDENT
DEU
HOTĂRÂRE
21.04.2005
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CASE OF KORONIOTIS v. GERMANY (CtEDO, 2005)
HUDOC · oficial

CAUZA TERZĂ A SECȚIUNII DE KORONIOTIS/GERMANIA (Depunerea nr. 66046/01) HOTĂRÂREA care scoate STRASBOURG 21 aprilie 2005 FINAL 21/07/2005 Această hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Poate face obiectul revizuirii editoriale. În cazul Koroniotis/Germania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința ca Cameră compusă din: B.M. Zupančič Președintele Caflisch Bîrsan Doamna Tsatsa Nikolovska Jaeger, Myjer David Thór Björgvinsson judecători și dl Registrul Secțiunii Berger, deliberat în privat la 31 martie 2005, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 66046/01) împotriva Republicii Federale a Germaniei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un reclamant atât de naționalitate germană, cât și greacă, Alexander Koroniotis („reclamantul”), la 2 noiembrie 2000. Reclamantul a fost reprezentat de părinții săi, Panagiotis Koroniotis și Rita Eggender-Koroniotis. Guvernul german (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna A. Wittling-Vogel, Ministeristrätin Reclamantul s-a plâns, printre altele , cu privire la durata procedurilor în fața instanțelor civile. Cererea a fost alocată la a treia secțiune a Curții (art. 52 §) 1 din Regulamentul Curții). În această secțiune, Camera care ar lua în considerare cazul (art. 27 § 1 din Convenție) a fost constituită în conformitate cu art. 26 § 1. Prin o decizie parțială din 30 ianuarie 2003, Curtea a declarat cererea parțial inadmisibilă. Prin decizia din 16 septembrie 2004, Curtea a declarat restul cererii admisibile. La 1 noiembrie 2004, Curtea a schimbat compoziția secțiunilor sale (art. 25 § 1). Acest caz a fost atribuit nouului capitol al treilea compus (art. 52 § 1). Guvernul a depus observații cu privire la fondul (art. 59 § 1). În timpul nașterii reclamantului într-un spital public, el a suferit o lipsă de oxigen din cauza unei secțiuni cezarene întârziate, ceea ce a dus la paralizia permanentă a brațelor și picioarelor sale. 10. La 30 iunie 1989, reclamantul, reprezentat de părinții săi, a depus o cerere de mal practică medicală împotriva celor trei medici care au asistat la nașterea sa. 11. La 27 septembrie 1993, Tribunalul Regional München ( La 3 noiembrie 1993, reclamantul a depus un recurs împotriva hotărârii parțiale. 13. La 26 ianuarie 1995, Curtea de Apel din Munchen ( Oberlandesgericht ) a respins apelul reclamantului. 14. La 26 martie 1996, Curtea Federală de Justiție ( Bundesgerichtshof La 4 decembrie 1996, Curtea Regională a respins încălcările reclamantei. 16. La 8 ianuarie 1998, Curtea de Apel a confirmat hotărârea Curții Regionale. 17. La 8 decembrie 1998, Curtea Federală de Justiție a refuzat să aducă recursul reclamantului în privința punctelor de drept. 18. La 18 aprilie 2000, Curtea Constituțională Federală ( Bundesverfassungsgericht ) a refuzat să distreze plângerea constituțională a reclamantului. La 24 septembrie 2004, Curtea a trimis o scrisoare părinților reclamantului pentru a-i informa despre decizia de admisibilitate din 16 septembrie 2004. Această scrisoare a fost trimisă la 15 octombrie 2004 cu observația că destinatarul nu a putut fi identificat (Empfänger nicht zu ermitteln 20. La 19 octombrie și, respectiv, 29 decembrie 2004, Curtea a trimis aceeași scrisoare prin corespondență înregistrată, care a fost returnată la 2 noiembrie 2004 și, respectiv, 14 ianuarie 2005. 21. În aceste circumstanțe, Curtea concluzionează că reclamantul, care nu a prezentat nicio adresă nouă, nu intenționează să își continue cererea. Prin urmare, nu mai este justificat să continue cererea. Examinarea cererii în sensul articolului 37 § 1 lit. (a) și (c) din Convenție. În plus, Curtea nu constată niciun motiv de caracter general, astfel cum este definit în art. 37 § 1 în amendă, care ar necesita examinarea cererii în temeiul articolului respectiv. în listă, în listă, se face în listă și se notifică în scris la 21 aprilie 2005, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Vincent Berger Boštjan M. Zupančič Președintele grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă