CtEDO 09.06.2005 Auto

AFFAIRE FRAGGALEXI c. GRECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
09.06.2005
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Violation de l'art. 13;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Frais et dépens (procédure nationale) - demande rejetée;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE FRAGGALEXI c. GRECE (CtEDO, 2005)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I CAUZA FRAGGALEXI c. GRECIA Cerere n 18830/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 9 iunie 2005 DEFINITIVF 09/09/2005 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alineatul (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Fraggalexi c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din Tulkens președinte Domnii C.L. Rozakis Lorenzen mes Vajić Bototarova Kovler, Steiner, judecători și al domnului S. Nielsen, grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 19 mai 2005, Renunță hotărârea adoptată la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 18830/03) îndreptată împotriva Republicii Elene și din care o resortisantă a acestui stat, dl Despina Fraggalexi ( reclamanta a sesizat Curtea la 29 mai 2003 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind dreptul omului). Recurenta este reprezentată de I. Ktistakis și D. Yannopoulos, avocați cu gratii din Thiva și, respectiv, Atena. La 10 iunie 2004, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. Prevalând de art. 29 alineatul (3) din Convenție, aceasta a decis să se pronunțe în același timp cu privire la admisibilitate și fond. De fapt, reclamanta s - a născut în 1943 și locuiește în Atena și este văduva lui Dimitrios Fragalexis, decedată în 1992. La 19 decembrie 1989, Dimitrios Fragalexis sesizează Tribunalul Administrativ din Atena cu privire la o cerere împotriva casieriei de asigurare a personalului căilor ferate elene ( La 31 octombrie 1991, tribunalul a condamnat casa de marcat pentru plata sumei în litigiu (Decizia nr. 1008/91). La 18 februarie 1992, casieria interjeta apelat la această decizie. La 2 iulie 1992, Dimitrios Fragalexis a murit. La 29 decembrie 1995, Curtea Administrativă de Apel din Atena a confirmat decizia atacată (hotărârea nr. 6141/1995). 10. La 9 septembrie 1996, casa s-a ocupat de casare. Ședința în fața Consiliului de Stat a fost amânată de mai multe ori. La 24 mai 2004, casa s-a retras din acțiune. Recurenta susține că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum a fost formulat Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 12. Guvernul se opune acestei teze și observă că suma revendicată de recurentă nu a fost foarte importantă și că, prin urmare, litigiul nu a reprezentat un interes major pentru aceasta și afirmă, de asemenea, că instanțele sesizate au luat o hotărâre în termenul rezonabil 13. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 19 decembrie 1989, cu sesizarea Tribunalului Administrativ din Atena și s-a încheiat la 24 mai 2004, când adversarul reclamantei și-a retras recursul în casație și, prin urmare, a durat paisprezece ani, cinci luni și cinci zile pentru trei instanțe. Curtea constată că acest motiv nu este vădit nefondat în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție și subliniază, de asemenea, că acesta nu se confruntă cu niciun alt motiv de inadmisibilitate. Curtea amintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și având în vedere criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și provocarea litigiului pentru părțile interesate (a se vedea, printre altele, Frydlender c. Franța [GC], n 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII. 16. Curtea a tratat în repetate rânduri cazuri care ridică întrebări similare cu cele din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea cauza Frydlender citată anterior). În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în acest caz. Având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu îndeplinește cerința termenului rezonabil Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) punctul II. PRIVIND ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLULUI 13 DIN CONVENȚIE 18. Recurenta se plânge, de asemenea, că în Grecia nu există nicio instanță la care să se poată face apel pentru a se plânge de durata excesivă a procedurii. Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. 19. Guvernul, întrucât recurenta ar fi putut încerca să accelereze procedura, contestă această teză. Cu privire la admisibilitate 20. Curtea constată că acest motiv nu este în mod vădit nefondat în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Curtea arată, de asemenea, că acesta nu se confruntă cu niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. Curtea amintește că art. 13 garantează o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale care permite să se plângă de o necunoaștere a obligației impuse prin art. 6 alineatul (1) de a auzi cauzele într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 156, CEDO 2000 XI). 22. Pe de altă parte, Curtea a avut deja ocazia să constate că ordinea juridică elenă nu oferă persoanelor interesate o cale de atac eficientă în sensul articolului 13 din Convenție care le permite să se plângă de durata unei proceduri ( Konti-Arvaniti c. Grecia, 5341/99, §§ 29-30, 10 aprilie 2003). Curtea nu distinge în speță niciun motiv de a se abate de la această jurisprudență, cu atât mai mult cu cât guvernul nu susține că ordinea juridică elenă avea între timp o astfel de cale de atac. 23. Prin urmare, Curtea consideră că, în cazul de față, a existat o încălcare a articolului 13 din Convenție pe motiv de absență în dreptul intern a unei căi de atac care ar fi permis recurentei să obțină sancțiunea dreptului său de a-și vedea cauza auzită într-un termen rezonabil, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție. III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 24. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Guvernul consideră că o constatare a încălcării ar constitui, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă; alternativ, consideră că suma alocată recurentei nu poate depăși 1 000 EUR 27. Curtea consideră că reclamanta a suferit o anumită eroare morală. Statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41 din Convenție, aceasta îi acordă 2 500 EUR în acest sens, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit. 000 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața instanțelor interne și a Curții; aceasta furnizează o factură pe care figurează aceeași sumă, dar care a fost întocmită numai în baza onorariilor avocatului său pentru procedura în fața Curții. 29. Guvernul susține că pretențiile recurentei sunt exagerate și nejustificate și consideră că suma alocată în acest sens nu poate depăși 500 EUR. 30. Curtea amintește că alocarea cheltuielilor și cheltuielilor în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (Iatridis c. Grecia [GC], n 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată efectuate în Grecia, Curtea a hotărât deja că durata unei proceduri poate duce la o creștere a cheltuielilor și cheltuielilor de judecată ale reclamantului în fața instanțelor interne și, prin urmare, trebuie să se țină seama de acestea (a se vedea, printre altele, Hotărârea din 25 iunie 1987, seria A n 119-A, p. 15, § 37). Cu toate acestea, în cazul de față, Curtea constată că recurenta nu prezintă nicio factură în ceea ce privește cheltuielile efectuate în fața instanțelor sesizate. Prin urmare, nu este necesar să se dispună rambursarea acesteia. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată aferente prezentei proceduri, Curtea consideră rezonabilă alocarea către reclamant a 500 EUR în acest sens, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit. Interese moratorii 31. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, LA UNANIMITATE, Declară cererea admisibilă A se vedea că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenția menționată că a avut loc o încălcare a articolului 13 din convenție, afirmă că statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, 2 500 EUR (două mii cinci sute de euro) pentru daune morale și 500 EUR (cinci sute de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris la 9 iunie 2005 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Françoise Tulkens Modulul președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2003-12-11
0,96
AFFAIRE KARAHALIOS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE KARAHALIOS c. GRÈCE (Requête n o 62503/00) ARRÊT STRASBOURG 11 décembre 2003 DÉFINITIF 14/06/2004 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des ret
CtEDO 2005-06-30
0,96
AFFAIRE GRYLLI c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE GRYLLI c. GRÈCE ( Requête n o 1985/03) ARRÊT STRASBOURG 30 juin 2005 DÉFINITIF 30/09/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches d
CtEDO 2005-06-09
0,96
AFFAIRE CHARALAMBOS KARAGIANNIS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE CHARALAMBOS KARAGIANNIS c. GRÈCE ( Requête n o 21276/03) ARRÊT STRASBOURG 9 juin 2005 DÉFINITIF 09/09/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subi
CtEDO 2005-06-09
0,96
AFFAIRE AGGELOPOULOS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE AGGELOPOULOS c. GRÈCE ( Requête n o 43848/02) ARRÊT STRASBOURG 9 juin 2005 DÉFINITIF 09/09/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2005-06-02
0,96
AFFAIRE NAFPLIOTIS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE NAFPLIOTIS c. GRÈCE ( Requête n o 22029/03) ARRÊT STRASBOURG 2 juin 2005 DÉFINITIF 02/09/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
Sursă