Mosgoller & Partner Engineering GMBH împotriva Austriei

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 640/03 de MOSGÖLLER & PARTENER ENGINEERING GMBH împotriva Austria Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 16 iunie 2005 în calitate de Cameră compusă din: Președintele C.L. Rozakis, dna Botoucharova Kovler, dna Steiner Hajiyev Spielmann S.E. Jebens, judecători și dl. Quesada, grefierul secțiunii adjuncte Având în vedere cererea depusă la 20 decembrie 2002, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului. având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. După deliberare, decide după cum urmează: FACTE Societatea reclamantă, Mosgöller & Partner Engineering Gmbh, este o companie de răspundere limitată cu scaunul său în Vöslau.

A fost reprezentată în fața Curții de către Prunbauer, Themmer & Toth, o companie de avocați care practică la Viena. Faptele cazului, astfel cum au prezentat părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 18 noiembrie 1997, societatea reclamantă a instituit o procedură civilă împotriva companiei R. cu Curtea Regională Wiener Neustadt ( Landesgericht ), susținând aproximativ 515 000 de șilling austriac (ATS) (aproximativ 37 400 euro). La 4 octombrie 2002, societatea reclamantă a depus o cerere în temeiul S. 91 din Legea Organizației Curții (Fristetzungsantrag ). În special, Comisia a solicitat să se stabilească un termen pentru ca Curtea Regională să decidă dacă este competentă să trateze cazul în cauză.

După ce a auzit mai multe martori, Curtea Regională, la 26 noiembrie 2003, a respins cererea societății reclamante, deoarece a constatat că nu are competență în cazul în cauză. La 19 iulie 2004, Curtea de Apel din Viena (Oberlandesgericht ) a respins recursul societății reclamante. Procedura privind recursul extraordinar al societății reclamante la Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof ) este încă în așteptare. COMPLAINT Societatea reclamantă se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că durata procedurii de mai sus a fost excesivă. La 12 mai 2005, Curtea a primit următoarea declarație din partea Guvernului: Declar că Guvernul austriei propune să plătească ex grație suma de 8.000 EUR pentru Mosgöller & Partner Engineering GmbH, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus pe care îl petrece în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă care, pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada implicită plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.

La 23 mai 2005, Curtea a primit următoarea declarație de la societatea reclamantă: observ că guvernul austriei este pregătit să plătească ex grația suma de 8.000 EUR la Mosgöller & Partner Engineering GmbH, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale.

Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Austria în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului. Curtea ia notă de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale (articolul Prin urmare, art. 29 § 3 din Convenție nu ar trebui să se mai aplice acestui caz și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție și să elimine aplicarea din lista cazurilor sale. Santiago Quesada Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului

FIRST SECTION

DECISION Application no. 640/03 by MOSGÖLLER & PARTNER ENGINEERING GMBH against Austria The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 16 June 2005 as a Chamber composed of: Mr C.L. Rozakis , President , Mrs S. Botoucharova , Mr A. Kovler , Mrs E. Steiner , Mr K. Hajiyev , Mr D. Spielmann , Mr S.E. Jebens, judges , and Mr S. quesada , Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 20 December 2002, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together. Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case. Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant company, Mosgöller & Partner Engineering Gmbh, is a limited liability company with its seat in Vöslau.

It was represented before the Court by Prunbauer, Themmer & Toth, a company of lawyers practising in Vienna. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 18 November 1997 the applicant company instituted civil proceedings against the R. company with the Wiener Neustadt Regional Court ( Landesgericht ), claiming approximately 515 000 Austrian schillings (ATS) (about 37 400 euros). On 4 October 2002 the applicant company filed a request under S. 91 of the Court Organisation Act ( Fristsetzungsantrag ). In particular, it requested that a time-limit be set for the Regional Court to decide whether it had jurisdiction to deal with the case at issue. Having heard several witnesses, the Regional Court, on 26 November 2003, rejected the applicant company's claim as it found that it had no jurisdiction in the case at issue.

On 19 July 2004 the Vienna Court of Appeal ( Oberlandesgericht ) dismissed the applicant company's appeal. Proceedings concerning the applicant company's extraordinary appeal with the Supreme Court ( Oberster Gerichtshof ) are still pending. COMPLAINT The applicant company complained under Article 6 § 1 of the Convention that the length of the above proceedings was excessive. THE LAW On 12 May 2005 the Court received the following declaration from the Government: I declare that the Government of Austria offer to pay ex gratia the amount of EUR 8,000 to Mosgöller & Partner Engineering GmbH with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum which is, to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

On 23 May 2005 the Court received the following declaration from the applicant company: I note that the Government of Austria are prepared to pay ex gratia the sum of EUR 8,000 to Mosgöller & Partner Engineering GmbH with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Austria in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case. The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention). Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to this case and it should be struck out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to discontinue the application of Article 29 § 3 of the Convention and to strike the application out of its list of cases.

Santiago Quesada Christos Rozakis Deputy Registrar President