AFFAIRE S.B. ET H.T. c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

05.07.2005

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 3;Dommage matériel - demande rejetée;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE S.B. ET H.T. c. TURQUIE (CtEDO, 2005)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA S.B. ȘI H.T. c. TURCIA (solicitarea nr. 54430/00) HOTĂRÂREA STRASBURG 5 iulie 2005 DEFINITIVF 05/10/2005 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cazul S.B. și H.T. c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( J.-P. Costa președinte A.B. Baka Türmen Jungwiert Ugrekhelidze Jočienė, Popović, judecători și al dlui Dolle, graffière de secțiune După ce ați deliberat în camera consiliului la 14 iunie 2005, renunță la hotărâre că aici, adoptat la această dată procedura La originea cauzei se află o cerere (n 54430/00) îndreptată împotriva Republicii Turcia și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, S.B. și H.T. ( (art. 47 alineatul (3) din Regulamentul de procedură). Reclamanții sunt reprezentai de M.A. Altunkalem, avocat la Diyarbak noiembrie 1998, data intrării în vigoare a Protocolului nr. 11 la Convenție [art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11]. Cererea a fost atribuită celei de-a treia secții a Curții [art. 52 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. În cadrul acesteia, camera însărcinată cu examinarea cauzei [art. 27 alineatul (1) din Convenție] a fost constituită în conformitate cu art. 26 alineatul (1) din regulament. La 24 iunie 2004, camera a declarat restul cererii admisibile. Atât reclamanții, cât și guvernul au prezentat observații scrise cu privire la fondul cauzei [art. 59 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. La 1 noiembrie 2004, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Prezenta cerere a fost atribuită celei de a doua secțiuni, astfel modificată [art. 52 alineatul (1) ]. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANȚELOR DE LA L La 20 august 1993, reclamanții au fost examinați de un medic. Raportul întocmit de acesta a menționat următoarele urme pe corpul primului reclamant: sângerare sclerală la nivelul ochiului drept, edem pe pometul stâng, vânătăi pe buza inferioară, hiperemie de 1 mm până la 1 cm pe testicule și penis, trei răni cu crustă de 0,5 cm pe al doilea deget de la piciorul drept și o scădere a forței de la același picior. Același raport indică următoarele urme pe corpul celui de-al doilea reclamant : trei suprafețe eclimotice de 1 mm pe testiculul drept, o suprafață chimotică a amănuntului unui cap d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . trei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cm pe pometul stâng, o zgârietură cu crustă pe partea din spate a osului frontal. Medicul indiqua queil si . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 20 august 1993, procurorul districtual al Republicii Malazgirt a contestat declarațiile lor adunate în timpul arestării. Al doilea reclamant a indicat că a depus sub constrângere și a fost maltratat. Primul a precizat că a refuzat să semneze procesul-verbal de depoziție în măsura în care nu conținea declarațiile sale. 13. La 21 august 1993, reclamanții au fost duși în fața judecătorului-șef lângă tribunalul de poliție din Malazgirt, care a ordonat arestarea lor provizorie. În fața judecătorului, ei și-au reluat declarațiile făcute în fața procurorului Republicii. 14. Procurorul Republicii lângă curtea de securitate a statului Diyarbakr, reproșându-i pe cei care au distribuit tracte de încurajare a participării la un protest ilegal și de participare la acesta, a intentat o acțiune penală împotriva acestora în temeiul articolelor 27 și 34 din Legea nr. 2911 privind protestele și reuniunile publice. 15. La 16 ianuarie 1995, reclamanții au fost eliberați provizoriu. 16. printr-o hotărâre din 14 septembrie 1995, Curtea de Securitate a statului a declarat reclamanții vinovați de faptele care le-au fost reproșate și le-a condamnat la doi ani și șase luni de închisoare. 17. La 24 octombrie 1996, Curtea de Casație a confirmat această hotărâre. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNĂ PERTINENTE 18. Dreptul și practica internă relevante în vigoare la data faptelor sunt descrise în Hotărârile Bătăliei și în alte hotărâri ale Curții a Uniunii Europene (C. Turcia 33097/96 și 57834/00, 3 iunie 2004) și Ayse Tepe c. Turcia 29422/95, 22 iulie 2003). Reclamanții susțin că au fost supuși torturii în timpul detenției lor și că la art. 3 din Convenție nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. 20. Guvernul nu se pronunță. 21. Curtea reamintește că, atunci când o persoană este rănită în timpul unei detenții, în timp ce aceasta se afla în întregime sub controlul funcționarilor de poliție, orice rănire survenită pe parcursul acestei perioade duce la grave prezumții de fapt (Salman c. Turcia [GC], nu 2186/93, § 100, CEDO 2000-VII. Prin urmare, este de competența guvernului să furnizeze o explicație plauzibilă cu privire la originea acestor răni și să prezinte dovezi care să ateste faptele care pun sub semnul întrebării afirmațiile victimei, în special în cazul în care acestea sunt susținute de piese medicale (a se vedea, printre altele, Selmuni c. Franța [GC], n 25803/94, § 87, CEDH 1999-V; Berktay c. Turcia, nr. 22493/93, § 167, 1 martie 2001, și Ayșe Tepe, citată anterior, § 35. 22. În speță, reclamanții au fost examinați de un medic la 20 august 1993, cu o zi înainte de încheierea custodiei lor. Raportul provizoriu menționat în această privință menționează diferite leziuni pe corpurile persoanelor interesate (punctul 11 de mai sus). 23. Nimeni nu susține că urmele de pe corpul reclamanților ar putea reveni la o perioadă anterioară arestării lor. 24. Având în vedere că toate elementele care fac obiectul evaluării sale și lipsa unei deformări din partea guvernului, Curtea consideră că statul pârât poartă răspunderea pentru rănirile constatate asupra corpurilor reclamanților. 26. Prin urmare, reclamanții au suferit un tratament inuman și degradant, cu încălcarea articolului 3 din Convenție. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 27. Potrivit articolului 41 din Convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. În schimb, guvernul contestă aceste sume. 30. Cei care nu au precizat natura prejudiciului material suferit ca urmare a tratamentelor pe care le denunță, Curtea nu poate decât să respingă cererea aferentă. În schimb, aceasta consideră că este necesar să se acorde, în mod echitabil, 15 000 EUR fiecărui reclamant pentru prejudiciul moral. Costă și cheltuieli de judecată 31. Reclamanții solicită în total 4 610 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată efectuate în fața Curții. Ca dovadă, aceștia furnizează un număr orar însoțit de baremul onorariilor pentru baroul de la Diyarbakćr. 32. Guvernul contestă aceste pretenții. 33. Având în vedere elementele aflate în posesia sa și jurisprudența sa în acest domeniu, Curtea, hotărând în echitate, acordă 3 000 EUR reclamanților în comun. Interese moratorii 34. Curtea consideră că este adecvat să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. Prin aceste motive, Curtea, în L.UNANIMITATE, A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 3 din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, următoarele sume, care urmează să fie convertite în cărți turcești la rata aplicabilă la data plății 000 EUR (cinsprezece mii EUR) pentru fiecare reclamant pentru daune morale (ii. 000 EUR (trei mii EUR) pentru reclamanții în comun pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată iii. orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe sumele respective de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Prezentat în limba franceză și comunicat în scris la 5 iulie 2005 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Dolle J.-P. Costa Modululre Președinte