AFFAIRE PUHK CONTRE L'ESTONIE

Rezoluția ResDH(2005)61 privind Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 februarie 2004 (definită la 10 mai 2004) în cauza Puhk împotriva Estoniei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 18 iulie 2005, cu ocazia celei de-a 933-a ședințe a delegaților miniștrilor) În temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "convenția") Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 10 februarie 2004 în cauza Puhk și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție, reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 55103/00) îndreptată împotriva Estoniei, introdusă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului la 23 noiembrie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenție, de către M. Rain Puhk, resortisant estonian, și că Curtea a declarat admisibilă argumentul potrivit căruia condamnarea reclamantului în temeiul codurilor penale, intrată în vigoare la 13 ianuarie 1995 și la 20 iulie 1993, pentru acte comise înainte de aceste date, revine la o aplicare retroactivă a legii penale Considerată că, în Hotărârea sa din 10 februarie 2004, Curtea, în unanimitate a declarat că a avut loc o încălcare a articolului 7 alineatul (1) din convenție din cauza aplicării retroactive a legii penale din 13 ianuarie 1995; - a declarat că a existat o încălcare a articolului 7 alineatul (1) din convenție din cauza aplicării retroactive a legii penale din 20 iulie 1993; a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească părții reclamante, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 3 000 EUR pentru prejudicii morale; 1 508,31 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, sume care urmează să fie convertite în monedă națională la rata aplicabilă la data regulamentului și că aceste sume ar fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale de la expirarea termenului respectiv și până la plată a respins pretențiile recurentei în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, care au invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 10 februarie 2004, având în vedere obligația Estoniei de a se conforma acesteia în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție Considerând că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul miniștrilor, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a elimina consecințele încălcării pentru reclamant și pentru a evita noi încălcări similare în viitor; aceste informații figurează în anexa la prezenta rezoluție. S-a asigurat că, la 11 iunie 2004, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în Hotărârea din 10 februarie 2004, Declare, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Estoniei, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză. Anexă la Rezoluția ResDH(2005)61 Informații furnizate de guvernul Estoniei la examinarea cauzei Puhk de către Comitetul miniștrilor Încălcarea Convenției Cazul se referă la condamnarea reclamantului pentru acte comise între 1993 și 1995 în temeiul codurilor penale, care au intrat în vigoare la 13 ianuarie 1995 și, respectiv, la 20 iulie 1993, ceea ce conduce la aplicarea retroactivă a legii penale cu încălcarea articolului 7 alineatul (1) din convenție. Reclamantul a fost condamnat pentru infracțiuni fiscale și de contabilitate la patru ani de închisoare, dintre care trei ani cu suspendare. Măsuri de ordin individual ca urmare a hotărârii Curții Europene, reclamantul a introdus o acțiune în redeschiderea procedurii penale în fața Curții Supreme. Curtea Supremă a acceptat acțiunea sa și cauza sa a fost redeschisă. Prin hotărârea din 22 noiembrie 2004, Curtea Supremă a încălcat condamnările reclamantului în măsura în care aceste condamnări se raportau la actele comise înainte de intrarea în vigoare a codurilor penale și l-a achitat pe reclamant de aceste acuzații. Curtea Supremă a șters astfel condamnarea reclamantului considerată contrară Convenției de către Curtea Europeană. Măsuri cu caracter general Redeschiderea procedurii penale puse în discuție și achitarea reclamantului demonstrează efectul direct acordat hotărârilor Curții Europene de către Curtea Supremă a Estoniei. În același mod, Curtea Supremă a declarat în repetate rânduri că Convenția era direct aplicabilă în fața instanțelor estoniene și că aceasta preceda legislația națională. Efectul direct al Convenției și al hotărârilor Curții Europene în legea estoniană va juca un rol esențial în prevenirea unor noi încălcări similare celei din această cauză. O hotărâre anterioară a Curții Europene care ridică aceeași problemă (Veeber n 2 împotriva Estoniei, 15 ianuarie 2003) a fost difuzat pe scară largă tuturor autorităților implicate și publicat (în traducere estoniană) pe site-ul Centrului de informare al Consiliului Europei din Tallinn (www.coe.ee) și în activitatea Acesta a fost distribuit pe scară largă persoanelor fizice la cerere și a fost trimis automat bibliotecilor, universităților și agențiilor guvernamentale. În plus, pentru a prezenta autorităților și publicului consecințele hotărârii, a fost discutat la televizor și la seminarii cu participarea autorităților competente. Hotărârea în cauza Puhk a fost, de asemenea, difuzată (în traducere estoniană) instanțelor și procurorilor și a fost publicată pe site-ul Centrului de informare al Consiliului Europei din Tallinn (www.coe.ee) Trebuie reamintit faptul că codurile penale aplicate retroactiv în acest caz nu mai sunt în vigoare și că un nou cod penal a intrat în vigoare la 1 septembrie 2002. Având în vedere aceste evoluții, guvernul estonian consideră că reclamantul a primit o satisfacție completă și că nu mai există riscul unei noi încălcări similare celei constatate în prezenta cauză și, prin urmare, Estonia și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

Résolution ResDH(2005)61

relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme

du 10 février 2004 (définitif le 10 mai 2004)

dans l'affaire Puhk contre l'Estonie

(adoptée par le Comité des Ministres le 18 juillet 2005,

lors de la 933e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales telle qu'amendée par le Protocole n

o

11 (ci-après dénommée «la

Convention»),

Vu l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 10 février 2004 dans l'affaire Puhk et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention

;

Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n

o

55103/00) dirigée contre l'Estonie, introduite devant la Cour européenne des Droits de l'Homme le 23 novembre 1999 en vertu de l'article 34 de la Convention, par M.

Rain Puhk, ressortissant estonien, et que la Cour a déclaré recevable le grief selon lequel la condamnation du requérant en vertu des codes pénaux, entrés en vigueur le 13 janvier 1995 et le 20 juillet 1993, pour des actes commis avant ces dates, revenait à une application rétroactive de la loi pénale

;

Considérant que dans son arrêt du 10 février 2004 la Cour, à l'unanimité

:

-

a dit qu'il y avait eu violation de l'article 7, paragraphe 1, de la Convention

à cause de l'application rétroactive de la loi pénale du 13 janvier 1995 ;

- a dit qu'il y avait eu violation de l'article 7, paragraphe 1, de la Convention

à cause de l'application rétroactive de la loi pénale du 20 juillet 1993 ;

-

a dit que le gouvernement de l'Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l'arrêt sera devenu définitif, 3 000 euros pour préjudice moral ; 1 508,31 euros au titre des frais et dépens, sommes à convertir en monnaie nationale au taux applicable à la date du règlement, et que ces montants seraient à majorer d'un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne augmenté de trois points de pourcentage à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement

;

-

a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article

46, paragraphe 2, de la Convention

;

Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 10

février 2004, eu égard à l'obligation qu'a l'Estonie de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention

;

Considérant que lors de l'examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l'Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises afin d'effacer les conséquences de la violation pour le requérant et d'éviter de nouvelles violations semblables à l'avenir

; ces informations figurent en annexe à la présente résolution

;

S'étant assuré que le 11 juin 2004, dans le délai imparti, le gouvernement de l'Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l'arrêt du 10 février 2004,

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de l'Estonie, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.

Annexe à la Résolution ResDH(2005)61

Informations fournies par le Gouvernement de l'Estonie

lors de l'examen de l'affaire Puhk

par le Comité des Ministres

Violation de la Convention

L'affaire concerne la condamnation du requérant pour des actes commis entre 1993 et 1995, en vertu des codes pénaux, entrés en vigueur respectivement le 13 janvier 1995 et le 20 juillet 1993, conduisant ainsi à une application rétroactive de la loi pénale en violation de l'article 7, paragraphe 1, de la Convention.

Le requérant a été condamné pour des infractions fiscales et de comptabilité à quatre ans de prison dont trois ans avec sursis.

Mesures d'ordre individuel

Suite à l'arrêt de la Cour européenne, le requérant a introduit un recours en réouverture de la procédure pénale devant la Cour Suprême. La Cour Suprême a accepté son recours et son affaire a été rouverte. Par arrêt du 22 novembre 2004, la Cour Suprême a cassé les condamnations du requérant dans la mesure où ces condamnations se rapportaient aux actes commis avant l'entrée en vigueur des codes pénaux et elle a acquitté le requérant de ces charges. La Cour Suprême a ainsi effacé la condamnation du requérant jugée contraire à la Convention par la Cour européenne.

Mesures de caractère général

La réouverture de la procédure pénale mise en cause et l'acquittement du requérant démontrent l'effet direct donné aux arrêts de la Cour européenne par la Cour Suprême de l'Estonie. De la même façon, la Cour Suprême a, à plusieurs reprises, déclaré que la Convention était directement applicable devant les juridictions estoniennes et qu'elle primait sur la législation nationale. L'effet direct de la Convention et celui des arrêts de la Cour européenne dans la loi estonienne va jouer un rôle essentiel dans la prévention de nouvelles violations semblables à celle dans cette affaire.

Un arrêt précédent de la Cour européenne soulevant le même problème (Veeber n

o

2 contre l'Estonie, le 15

janvier 2003) a été largement diffusé à toutes les autorités concernées et publié (en traduction estonienne) sur le site Internet du Centre d'information du Conseil de l'Europe à Tallinn (

www.coe.ee

) et dans l'ouvrage «

Droits de l'homme et leur protection en Europe

». Ce dernier a été largement distribué gratuitement aux particuliers sur demande et il a été envoyé automatiquement aux bibliothèques, universités et agences gouvernementales. De plus, afin de présenter les conséquences de l'arrêt aux autorités et au public, il a été discuté à la télévision et lors de séminaires avec la participation des autorités compétentes.

L'arrêt dans l'affaire Puhk a également été diffusé (en traduction estonienne) aux juridictions et aux procureurs et il a été publié sur le site Internet du Centre d'Information du Conseil de l'Europe à Tallinn (

www.coe.ee

).

Il convient de rappeler que les codes pénaux qui avaient été appliqués rétroactivement dans cette affaire, ne sont plus en vigueur et qu'un nouveau code pénal est entré en vigueur le 1er septembre 2002.

Conclusion

Etant donné ces développements, le gouvernement estonien considère que le requérant a reçu une satisfaction complète et qu'il n'existe plus de risque de nouvelle violation semblable à celle constatée dans la présente affaire. Par conséquent, l'Estonie a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 1, de la Convention.