CASE OF DONDARINI AGAINST SAN MARINO

Rezoluția ResDH(2005)74 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 iulie 2004 (finală la 6 octombrie 2004) în cazul Dondarini împotriva San Marino (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 18 iulie 2005 la a 933-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Dondarini pronunțată la 6 Iulie 2004 și transmis Comitetul de Miniștri odată ce a devenit final în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 50545/99) împotriva San Marino, depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 29 iunie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenția de către dl Luciano Dondarini, cetățean italian, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea privind nedreptățile procedurilor penale împotriva reclamantului care a dus la condamnarea sa în 1999 până la 2 ani, la 6 luni de închisoare, fără să fi fost auzită de judecătorul hotărâtor într-o audiere publică în cadrul recursului, în conformitate cu legea aplicabilă la momentul respectiv; întrucât, în hotărârea din 6 iulie 2004, Curtea a considerat în unanimitate că a existat o încălcare a art. 6, alin. (1) din Convenție; a considerat că prezenta hotărâre constituie o reparație suficientă pentru prejudiciile morale suportate; a considerat că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 3 000 de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile și dobânzile simple la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale ar trebui plătite de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri cu privire la aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 6 iulie 2004, având în vedere obligația din San Marino în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a respecta aceasta; întrucât în cadrul examinării acestor cazuri de către Comitetul de miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că s-au luat deja măsuri pentru a permite solicitarea redeschiderei procedurilor neloiale (dupa intrarea în vigoare a unei noi legi la 27 iunie 2003), precum și pentru a evita noi încălcări ale aceleiași tipuri de încălcări ale acestui caz, în special introducerea în legislația posibilității ca un inculpat să fie personal și public auzit de judecătorul hotărâtor în cadrul procedurilor penale în primă instanță și în apel [a se vedea Rezoluția ResDH(2004)4 adoptată la 24 februarie 2004 în cazul Stefanelli]; Având în vedere că, la 22 noiembrie 2004, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 6 iulie 2004, Declarații, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul San Marino, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2005)74

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 6 July 2004 (final on 6 October 2004)

in the case of Dondarini against San Marino

(Adopted by the Committee of Ministers on 18 July 2005

at the 933rd meeting of the Ministers' Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Dondarini case delivered on 6

July 2004 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 50545/99) against San Marino, lodged with the European Court of Human Rights on 29 June 1999 under Article 34 of the Convention by Mr

Luciano

Dondarini, an Italian national, and that the Court declared admissible the complaint concerning the unfairness of criminal proceedings against the applicant which led to his conviction in 1999 to 2 years, 6 months' imprisonment, without having been heard by the deciding judge in a public hearing at appeal, in conformity with the law applicable at the time;

Whereas in its judgment of 6 July 2004 the Court unanimously:

-

held that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention;

-

held that the present judgment constituted sufficient reparation for the non-pecuniary damage sustained;

-

held that the government of the respondent state was to pay the applicant, within three months from the date at which the judgment became final, 3

000 euros in respect of costs and expenses and that simple interest at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank plus three percentage points should be payable from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

-

dismissed the remainder of the applicant's claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article

46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 6 July 2004, having regard to San Marino's obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of this cases by the Committee of Ministers, the government of the respondent state recalled that measures had already been taken to make it possible for the applicant to request the reopening of the unfair proceedings (following the entry into force of a new law on 27 June 2003) as well as to avoid new violations of the same kind as that found in this case, in particular the introduction in the law of the possibility for a defendant to be personally and publicly heard by the deciding judge in criminal proceedings at first instance and at appeal (see Resolution ResDH(2004)4 adopted on 24 February 2004 in the Stefanelli case);

Having satisfied itself that on 22 November 2004, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicant the sum provided for in the judgment of 6 July 2004,

Declares, after having examined the information supplied by the Government of San Marino, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.