CASE OF VON HANNOVER v. GERMANY

SECȚIUNEA TERZĂ [1] CAUZA DE VON HANNOVER v. GERMANY (Documentul nr. 59320/00) JUDGMENTUL (Doar satisfăcătoare - decontare prietenoasă) STRASBOURG 28 iulie 2005 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul von Hannover v. Germania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința ca Camera compusă din: Cabral Barreto Președintele Ress Caflisch Türmen B.M. Zupančič Hedigan Traja, judecători și grefierul secțiunii Berger, care a deliberat în privat la 5 iulie 2005, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 59320/00) împotriva Republicii Federale a Germaniei depusă Curtei în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național al Monaco, Caroline von Hannover („reclamantul”), la 6 iunie 2000. Într-o hotărâre pronunțată la 24 de judecată.

Iunie 2004 („hotărârea principală”), Curtea a afirmat că a existat o încălcare a drepturilor reclamantului în temeiul articolului 8 din Convenție. , nr. 59320/00, §§ 43-81, CEDO 2004-VI). În conformitate cu art. 41 din Convenție, reclamantul a solicitat satisfacție echitabilă de 50 000 EUR în prejudiciu moral și a solicitat în continuare 142.851,31 EUR în rambursarea costurilor și cheltuielilor sale. Întrucât întrebarea de aplicare a articolului 41 din Convenție nu a fost pregătită pentru hotărâre, Curtea a rezervat-o și a invitat Guvernul și reclamantul să prezinte, în termen de șase luni de la data în care hotărârea devine finală, observațiile lor scrise cu privire la această chestiune și, în special, să notifice Curții orice acord pe care le-ar putea ajunge (Von Hannover , citat mai sus § La 1 noiembrie 2004, Curtea a schimbat compoziția secțiunilor sale (art. 25 § 1), dar acest caz a rămas în cadrul Camerei constituite în cadrul fostei trei secțiuni.

La 8 iunie 2005, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern, semnată de reprezentanți ai ambelor părți la 7 iunie 2005: „(...) Republica Federală a Germaniei, reprezentată de agentul lor adjunct permanent, dr Hans-Jörg Behrens, Regierungsdirektor , al Ministerului Federal al Justiției (...) și de reclamantul, Caroline von Hannover, reprezentat de avocații Prinz Neidhardt Engelschall (...), având în vedere aplicarea articolului 41 din Convenție în cererea nr. 59320/00, ajunge la următoarea soluționare prietenoasă: Republica Federală Germania plătește reclamantului o sumă globală de 115.000 EUR în satisfacție echitabilă în sensul articolului 41 din convenție. Această sumă cuprinde 10.000 EUR în compensație pentru prejudiciu moral și 105.000 EUR pentru costurile și cheltuielile, inclusiv taxele.

Această sumă trebuie să acopere toate cererile reclamantului împotriva Republicii Federale a Germaniei în ceea ce privește cererea nr. 59320/00. Suma este plătită în termen de trei luni de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, datorită acordului de soluționare prietenos, a hotărât să scoată din lista sa în conformitate cu art. 39 din Convenție, luată coroborat cu art. 75 § 4 și art. 43 § Reclamantul, reprezentat de avocatii Prinz Neidhardt Engelschall, declară că această cerere individuală va fi eliminată în ceea ce privește aplicarea articolului 41 din Convenție. Ea este de acord ca cazul să fie eliminat din listă de către Curte. Reclamantul renunțe la orice nouă plângeri împotriva Republicii Federale a Germaniei în ceea ce privește faptele care susține cererea.

Agentul Guvernului Republicii Federale a Germaniei se angajează să informeze prompt Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la acest acord.” În urma hotărârii sale principale, Curtea a fost informată că s-a ajuns la o soluție prietenoasă între Guvern și reclamant în ceea ce privește cererile acesteia în temeiul articolului 41 din Convenție. Având în vedere condițiile sale, Curtea consideră că acordul este echitabil în sensul articolului 75 § 4 din Regulamentul Curții și că se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale (art. 37 § 1 în amendă Convenția și art. 62 § 3 din Regulamentul Curții. În consecință, aceasta ia notă oficială a acordului și consideră oportun să se scoată cazul din listă în conformitate cu această dispoziție.

10. În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din listă. PENTRU aceste motive, CURTEA UNANIMOUS DECIZE să se scoată cazul din listă. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 28 iulie 2005, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Vincent Berger Ireneu Cabral Barreto Președintele grefierului [1] În compoziția sa înainte de 1 noiembrie 2004.

THIRD SECTION

[1] CASE OF VON HANNOVER v. GERMANY (Application no. 59320/00) JUDGMENT (Just Satisfaction - Friendly Settlement) STRASBOURG 28 July 2005 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of von Hannover v. Germany, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Chamber composed of: Mr I. Cabral Barreto , President , Mr G. Ress , Mr L. Caflisch , Mr R. Türmen , Mr B.M. Zupančič , Mr J. Hedigan , Mr K. Traja, judges , and Mr V. Berger , Section Registrar , Having deliberated in private on 5 July 2005, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE

FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY

Decides to strike the case out of the list. Done in English, and notified in writing on 28 July 2005, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Vincent Berger Ireneu Cabral Barreto Registrar President [1] In its composition before 1 November 2004.