CtEDO 04.08.2005 Auto

AFFAIRE GAVALAS c. GRECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
04.08.2005
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Violation de l'art. 13;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Frais et dépens (procédure nationale) - demande rejetée;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE GAVALAS c. GRECE (CtEDO, 2005)
HUDOC · oficial

Prima SECȚIUNE C. GRECIA Cerere nr. 5077/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 4 august 2005 DEFINITIVF 04/11/2005 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Gavalas c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din domnii Loucales președinte C.L. Rozakis Tulkens Lorenzen Vajić domnii Spielmann, S.E. Jebens, judecători și ai domnului S. Quesada, grefier adjunct al secțiunii După ce a deliberat în camera Consiliului la 5 iulie 2005, a luat hotărârea că, iată, adoptat la această dată procedural A la originea cauzei se află o cerere (n 5077/03) îndreptată împotriva Republicii Elene de trei resortisanți ai acestui stat, Efthimia Gavala, domnul Aristeidis Gavalas și domnul Dimitrios Gavalas ( Reclamanții sunt reprezentați de I. Ktistakis și D. Yannopoulos, avocați la barele din Thiva și, respectiv, da. Guvernul grec ( mai mult decât) este reprezentat de delegații agentului său, dl Apessos, consilier pe lângă Consiliul Juridic din statul și domnul S. Trekli, auditor pe lângă Consiliul Juridic din statul respectiv. La 12 mai 2004, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. În conformitate cu art. 29 alineatul (3) din Convenție, Curtea a decis că aceasta se va pronunța în același timp asupra admisibilității și a fondului. La 10 februarie 1989, Georgios Gavalas sesizează instanța administrativă în legătură cu o cerere împotriva Casei de previzionare a personalului căilor ferate grecești ( La 30 aprilie 1990, tribunalul și-a acceptat parțial cererile (Decizia nr. 5511/1990). La 3 iulie 1990, casa interjet a făcut apel la această decizie. La 30 noiembrie 1993, instanța administrativă a depus o cerere de recurs (hotărârea nr. 3424/1993). La 20 august 1994, casieria s-a ocupat de casare. La 9 septembrie 1999, Georgios Gavalas a decedat. Reclamanții sunt singurii moștenitori ai săi. 10. L. în fața Consiliului de Stat a avut loc la 15 aprilie 2002. 11. La 17 martie 2003, Consiliul de Stat a respins recursul (hotărârea nr. 705/2003). ÎN DREPT PRIVIND VIOLAȚIA ALEGĂ DE LA ARTICOLUL 6 § 1 DIN CONVENȚIA 12. în termen rezonabil, conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Convenție, astfel de cuvinte Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 13. În plus, el susține că suma revendicată de tribunalele administrative și de instană de judecată nu era foarte importantă și că, prin urmare, litigiul nu constituia un interes major pentru acestea. 14. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 10 februarie 1989, cu sesizarea Tribunalului Administrativ din Etta, și sa încheiat la 17 martie 2003, cu hotărârea nr. 705/2003 a Consiliului depe . Prin urmare, aceasta a avut loc pe o perioadă de paisprezece ani și mai mult de o lună pentru trei grade de instanță. Pe admisibilitate 15. Curtea constată că nu există niciun motiv clar întemeiat în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. În plus, Curtea constată că nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Pe fond 16. Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri în care se soluționează o cauză apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și de obiectul litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, Frydlender c. Franța [GC], 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII. 17. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea cauza Frydlender citată anterior 18. În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că Ön a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în acest caz. Ținând seama de jurisprudența sa în materie, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde la cerința termenului rezonabil Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1). II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 13 DIN CONVENȚIE 19. Reclamanții se plâng, de asemenea, de faptul că nu există nicio jurisdicție în Grecia la care li se poate adresa pentru a se plânge de durata excesivă a procedurii. Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. 20. Guvernul afirmă că art. 13 din Convenție nu se aplică în cazul de față, având în vedere faptul că nu există nici o încălcare a cerințelor art. 6 alin. (1) din Convenție. Curtea constată că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Curtea subliniază, de asemenea, că acesta nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. Pe fond 22. Curtea amintește că art. 13 garantează o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale care permite să se plângă de o necunoaștere a obligaiei, impusă prin art. 6 Õ 1, (d) să se audă cauzele într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 156, CEDH 2000 XI). 23. Pe de altă parte, Curtea a avut deja ocazia să constate că ordinul juridic nu le oferea persoanelor interesate o cale de atac eficientă, în sensul articolului 13 din Convenție, care le permitea să se plângă de durata unei proceduri (konti-Arvaniti c. Grecia, 53401/99, §§ 29-30, 10 aprilie 2003). Curtea nu face distincție în speță cu privire la nici un motiv de sine Ö în afara acestei jurisprudențe, cu atât mai mult cu cât 13 din Convenție, din cauza absenței, în dreptul intern, a unei căi de atac care le-a permis să obțină sancțiunea pentru dreptul lor de a-și vedea cauza auzită într-un termen rezonabil, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție. III. PE LIMITA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 25. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Pagube 26. Reclamanții solicită 20 000 de euro (EUR) fiecare pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 27. Guvernul consideră că o constatare a încălcării ar constitui în sine o satisfacție echitabilă suficientă. În schimb, guvernul afirmă că o sumă totală de 3 000 EUR ar constitui o satisfacție suficientă. 28. Curtea consideră că reclamanții au suferit o eroare morală certă. Statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41 din Convenție, aceasta le acordă în comun 6 000 EUR în acest sens, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit. 000 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața instanțelor interne și a Curții; fiecare dintre acestea furnizează o factură pe care figurează suma de 2 000 EUR, dar aceste facturi au fost întocmite numai pentru onorariile avocatului lor pentru procedura în fața Curții. 30. Guvernul susține că pretențiile reclamanților nu sunt justificate în ceea ce privește procedura în fața instanțelor interne și consideră că suma alocată în acest sens nu poate depăși 1 500 EUR. 31. Curtea reamintește că achitarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia [GC], 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI). În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată efectuate în Grecia, Curtea a statuat deja că lungimea unei proceduri ar putea duce la o creștere a cheltuielilor și cheltuielilor de judecată ale reclamanților în fața instanțelor interne și că, prin urmare, ar trebui să se țină seama de acestea (a se vedea, printre altele, Hotărârea Capano c. Italia din 25 iunie 1987, seria A n 119-A, p. 15, § 37). Cu toate acestea, în cazul de față, Curtea constată că reclamanții nu produc nicio factură în ceea ce privește cheltuielile suportate în fața instanțelor sesizate; prin urmare, nu se impune rambursarea. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată aferente prezentei proceduri, Curtea consideră că este rezonabil să se aloce în comun reclamanților 500 EUR în acest sens, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit.interese moratoriu 32. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURTEA, ÎN L Statul pârât trebuie să plătească în comun reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, 6 000 EUR (șase mii EUR) pentru daune morale și 500 EUR (cinci sute EUR) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Prezentat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 4 august 2005 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Santiago Quesada Loukis Loucaide Moduler Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2005-12-08
0,96
AFFAIRE GEORGOPOULOS ET AUTRES c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE GEORGOPOULOS ET AUTRES c. GRÈCE ( Requête n o 25324/03) ARRÊT STRASBOURG 8 décembre 2005 DÉFINITIF 08/03/2006 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut s
CtEDO 2005-08-04
0,96
AFFAIRE SPYROPOULOS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE SPYROPOULOS c. GRÈCE ( Requête n o 5081/03) ARRÊT STRASBOURG 4 août 2005 DÉFINITIF 04/11/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2008-03-20
0,96
AFFAIRE ALVANOS ET AUTRES c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ALVANOS ET AUTRES c. GRÈCE (Requête n o 38731/05) ARRÊT STRASBOURG 20 mars 2008 DÉFINITIF 20/06/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2005-05-19
0,96
AFFAIRE STAMOS ET AUTRES c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE STAMOS ET AUTRES c. GRÈCE ( Requête n o 14127/03) ARRÊT STRASBOURG 19 mai 2005 DÉFINITIF 19/08/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des r
CtEDO 2005-02-10
0,96
AFFAIRE GIAMAS ET AUTRES c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE GIAMAS ET AUTRES c. GRÈCE (Requête n o 72285/01) ARRÊT STRASBOURG 10 février 2005 DÉFINITIF 10/05/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir de
Sursă