GREGURINCIC v. CROATIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
GREGURINCIC v. CROATIA (CtEDO, 2005)
Reclamantul, dl Ivica Gregurinčić, este un național croat născut în 1967 și locuiește în Petrinja, Croația. El este reprezentat în fața Curții de către dl B. Spiz, un avocat practicant la Zagreb. Guvernul contestat a fost reprezentat de agenți succesivi: dna L. Lukina-Karajković și dna Š. Stažnik. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 18 august 1995, un membru al armatei croate a afectat automobilul reclamantului. La 3 octombrie 1995, reclamantul a inițiat o procedură civilă în fața Curții Municipale de Zagreb (Općinski sud u Zagrebu) cerând daune de la stat. Curtea a avut audieri la 15 aprilie 1996, 2 aprilie 1998 și la 8 decembrie 1998. La 6 noiembrie 1999 a intrat în vigoare Legea privind obligațiile civile (modificațiile) din 1999 (Zakon o dopunama Zakona o obveznim odnosima) care prevede că procedurile de prejudiciu cauzate de membrii armatei și de poliție de la 17 august 1990 la 30 iunie 1996 ar fi rămase. Curtea a desfășurat ședințe după aceea: la 18 martie 2002, 11 martie 2003, 2 martie 2004 și la 10 decembrie 2004. Se pare că procedurile în cauză sunt încă în curs. Legea privind obligațiile civile (modificațiile) din 1999 (Zakon o dopunama Zakona o obveznim odnosima, Gazette Oficial nr. 112/1999, denumită în continuare „Legea 1999”) a intrat în vigoare la 6 noiembrie 1999. Acesta a prevăzut, printre altele, că procedurile intenționate împotriva statului pentru daunele cauzate de membrii armatei și de poliția în timpul războiului trebuiau să rămână până când această problemă a fost reglementată de legislație specială. De asemenea, Legea impune guvernului obligația de a prezenta Parlamentului o astfel de legislație specială până la 6 mai 2000. Partea relevantă a Legii de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku, Gazettea Oficială nr. 53/1991, 91/1992, 112/1999 și 117/2003) prevede: „Se mențin următoarele măsuri: ... (6) în cazul în care un alt statut prescrie acest lucru.” „Damajul cauzat de membrii armatei croate și de poliție în timpul Actului de Război Internațional din 2003” (Zakon o odgovornosti Republike Hrvatske za štetu uzrokovanu od pripadnika Hrvatskih oružanih i redarstvenih snaga tijekom Domovinskog rata, Gazette Oficial nr. 117/2003, denumită în continuare „Legea 2003”) a intrat în vigoare la 31 iulie 2003. Acesta prevede că procedurile rămase în temeiul Legii din 1999 vor relua și vor defini circumstanțele în care statul este responsabil pentru daunele cauzate de membrii armatei și poliției în timpul războiului. Partea relevantă a art. 63 din Legea Curții Constituționale din 1999 (Ustavni zakon o Ustavnom sudu Republike Hrvatske, textul său consolidat a fost publicat în Gazettea Oficială nr. 49/2002), astfel cum a fost modificat la 15 martie 2002, se citește după cum urmează: „(1) Curtea Constituțională examinează o plângere constituțională dacă sau nu toate măsurile legale au fost epuizate în cazul în care instanța jurisdicțională nu decide o cerere privind drepturile și obligațiile reclamantului sau o acuzație penală împotriva ei într-un timp rezonabil ... (2) În cazul în care o plângere constituțională ... În conformitate cu alin. (1) din prezentul articol, Curtea Constituțională stabilește un termen în care instanța jurisdicțională trebuie să decidă cazul în fond... (3) Într-o hotărâre emisă în temeiul alin. (2) din prezentul articol, Curtea Constituțională evaluează compensarea corespunzătoare pentru reclamant pentru încălcarea drepturilor sale constituționale... Compensarea este plătită din bugetul de stat în termen de trei luni de la data depunerii unei cereri de plată.”