CtEDO 04.10.2005 Auto

YÜCETÜRK c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
04.10.2005
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
YÜCETÜRK c. TURQUIE (CtEDO, 2005)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA FINALĂ Cerere nr. 76089/01 prezentată de Cemal YÜCETÜRK împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 4 octombrie 2005 într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președinte A.B. Baka Cabral Barreto Türmen Butkevych Jočienė, Popović, judecători și dl Dolle, graffière de secțiune, având în vedere cererea formulată anterior la 18 iulie 2001, Având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere decizia parțială din 26 octombrie 2004, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei. După ce a făcut acest lucru, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamantul, dl Cemal Yücetürk, este un resortisant turc, născut în 1961 și rezident în Izmir. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul A. Tulay, avocat în Ankara. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 4 mai 1998, reclamantul, fost căpitan al armatei terestre, a fost suspectat de deturnarea documentelor militare confidențiale în scopuri de spionaj, apoi a fost arestat și interogat până la 9 mai 1998 de către agenți ai Serviciului de Informații Naționale (Milli Iisthbarat Teskilati) El ar fi semnat, cu o semnătură diferită, declarația sa șantajată sub constrângerea de la sfârșitul custodiei sale. La 12 mai 1998, a fost adus în fața tribunalului militar de stat major din Ankara, care a ordonat arestarea sa provizorie. El a fost apoi dus la închisoarea militară din Mamak. În aceeași zi, a fost examinat de medicul închisorii care a constatat urme de maltratare pe corpul său și a solicitat o examinare detaliată la spitalul militar Gülhane. La 15 mai 1998, medicul legist de la spitalul militar a întocmit un raport care confirma constatările medicului închisorii. El a raportat 19 urme de vânătăi de diferite mărimi pe brațe, subsuori și spate, vânătăi apărute între a șaptea și a cincisprezecea zi înainte de prima examinare în închisoare. Aceste sechele nu puneau în pericol viața reclamantului. Printr-un act de punere sub acuzare din 22 mai 1998, Parchetul militar al statului-major a inițiat o acțiune penală împotriva reclamantului pentru tentativă de spionaj în temeiul art. 56 alin. (1) - (D) din Codul penal militar combinat cu art. 133 alin. (1) din Codul penal. La 4 martie 1999, tribunalul militar a numit Institutul de Medicină Legală să examineze rapoartele medicale și să stabilească originea eventualelor vânătăi în raport cu acuzațiile de maltratare. La 27 mai 1999, Institutul de Medicină Legală a prezentat un raport definitiv care confirmă concluziile precedente. El a respins ipoteza că urmele de vânătăi menționate ar fi putut fi provocate chiar de reclamant în ajunul primei sale examinări medicale. La 17 octombrie 2000, tribunalul militar l-a declarat vinovat pe reclamant pentru faptele care i-au fost reproșate și l-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de 12 ani și șase luni. În hotărârea sa, acesta a menționat că declarația reclamantului colectată de serviciul de informații naționale nu va fi inclusă ca dovadă în sarcina sa în ceea ce privește constatările rapoartelor medicale. La 14 februarie 2001, Curtea de Casație Militară a confirmat hotărârea subliniind relevanța depoziției reclamantului obținută prin mijloace contrare dreptului. GRIEF Invochuch la art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge că a fost supus torturii și tratamentelor inumane pentru a-i extorca mărturisirea. La 5 august 2005, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație. Declar că, în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei, având ca origine cererea nr. 76089/01, în cursul Curții Europene a Drepturilor L'pei, introdusă de Cemal Yücetürk, guvernul turc propune plata sumei de 10 000 EUR către Cemal Yücetürk, ex gratia. Această sumă care acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată nu vor fi supuse nici unui impozit și nici niciunei alte sarcini fiscale la momentul respectiv relevante și va fi plătită în euro într-un cont bancar indicat de solicitant. Plata acesteia va avea loc în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö Õ s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei. August 2005, Curtea primise următoarea declarație, semnată de reprezentantul reclamantului Am observat că: în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei, având ca origine cererea nr. 76089/01, pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernul turc este pregătit să plătească, ex gratia, pentru prejudiciul suferit, cost și cheltuieli, inclusiv reclamantului Cemal Yücetürk suma de 10 Această sumă, care acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Această declarație se soluționează în cadrul regulamentului amiabil la care au ajuns guvernul și reclamantul. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă restul cauzei din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă restul cererii de rol. Dolle J.-P. Costa Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă