CtEDO 20.10.2005 Auto

DAĞ c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
20.10.2005
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
DAĞ c. TURQUIE (CtEDO, 2005)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 3 [1] Decizia Cerere nr. 16827/04 prezentată de Tülin Da' împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 20 octombrie 2005 într-o cameră compusă din dnii Ress președinte Cabral Barreto Caflisch Türmen B.M. Zupančič Tsatsa-Nikolovska, Traja, judecători și dlui V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 20 aprilie 2004, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere decizia de a trata cu prioritate cererea în temeiul articolului 41 din Regulamentul de procedură al Curții. Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a deliberat, face următoarea decizie: reclamanta, dna Tülin Da Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 4 martie 1998, reclamanta a fost condamnată la o condamnare de 12 ani și șase luni de Curtea de Securitate a statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Istanbul), a început o grevă a foamei. Ca urmare a deteriorării stării sale de sănătate, a fost examinată de către spitalul civil din Saćmalcćlar, care a eliberat, la 3 decembrie 2002, un raport care a conchis că reclamanta era în măsură să execute o pedeapsă privativă de libertate. La 23 decembrie 2002, a fost transferată la închisoarea din K 3 dintre specialiștii din institutul medico-legal ( La 7 ianuarie 2003, cererea recurentei de a fi pusă în libertate provizorie în temeiul articolului 399 din Codul de procedură penală ( La 20 ianuarie 2003, judecătorul s-a declarat incompetent și a trimis cererea procurorului districtual lângă curtea de securitate de la . . Acest procuror a solicitat instanței de securitate de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 să transfere reclamanta în fața Camerei Plenare de la Õ Institut. La 6 februarie 2003, instanța de securitate de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 23 aprilie 2004, în sprijinul acestui ultim raport, procurorul general din Kśrșehir a aprobat suspendarea pedepsei pentru șase luni; reclamanta a fost eliberată în aceeași zi; ea i-a spus lui Kartal (Istanbul); procurorul general din Kartal i-a cerut procurorului din Kartal să asigure prezența acesteia la examenul medical înainte de 23 octombrie 2003. În septembrie 2003, recurenta s-a prezentat la Parchetul din Kartal și a fost transferată la institutul în care a fost examinată la 23, 24 și 26 septembrie 2003. Potrivit recurentei, la 23 octombrie 2003, Parchetul a emis un mandat de a aduce împotriva sa pentru a o reabilita. La data de introducere a cererii sale, ea pretindea că este pe fugă. Ea nu a dat o precizie ulterioară cu privire la aceste fapte. Potrivit guvernului, la 24 octombrie 2003, la sfârșitul perioadei de suspendare acordate, reclamanta a fost retemnițată la închisoarea Bakurköy. La 8 noiembrie 2003, camera nr. 3 și-a prezentat raportul și a declarat recurenta aptă să execute o pedeapsă privativă de libertate. În conformitate cu condamnarea sa, eliberarea recurentei a fost prevăzută la 8 martie 2007, iar eliberarea ei condiționată la 22 ianuarie 2004. Dreptul și practica internă relevante LA .399 § 1 și 2 din CPP se citește după cum urmează . .Acest lucru se aplică pentru alte boli, în cazul în care executarea pedepsei privative de libertate prezintă un risc vital sigur pentru persoana condamnată. L.I.E.L.A. este autoritatea de a emite un raport medical definitiv cu privire la capacitatea unei persoane de a trăi în închisoare, în sensul acestei dispoziții. Legea nr. 2659 din 14 aprilie 1982 privind institutul, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 4810 din 25 februarie 2003, confirmă legătura dintre această organizație și Ministerul Justiției și precizează, printre altele, că funcția sa principală este de a efectua expertizele științifice comandate de instanțe și de procurori. Odată ce instanța obține o expertiză favorabilă, este deținută, după caz, de procurorul districtual aproape de instituția ð în cauză, de instanța care a pronunțat sentința sau de judecătorul cu privire la executarea pedepselor de a se pronunța cu privire la aplicarea art. 399 din CPP. Hotărârea pronunțată în acest sens, indiferent de autoritatea pe care o pronunță, este susceptibilă de a face apel. GRIEFS Recurenta susține sindromul Wernicke-Korsakoff pe care l-ar fi atins și susține că eventuala reîncarcerare a acestuia ar constitui o încălcare a articolului 3 din Convenție. PROCEDURA ÎN FAVOAREA CURȚII În prezenta cauză, care face parte dintr-un grup de 53 de cereri (a se vedea Tekin Y 22913/04, 10 noiembrie 2005), Curtea a organizat, în temeiul articolului A1 din anexa la Regulamentul său de procedură, o misiune de investigare vizând stabilirea faptelor relevante pentru examinarea sa pe fond. Prin urmare, Curtea a desemnat, dintre membrii săi, trei delegați pentru a efectua, în Turcia, vizite atât la închisoare, cât și la sănătate și pentru a însărcina un comitet de experți format din trei medici specialiști, pentru a evalua mai întâi istoricul medical al persoanelor interesate, inclusiv al recurentei, și apoi pentru a le supune acestora examinări neuropsihiatrice Pentru a determina abilitatea lor de a executa o pedeapsă privată de libertate. La 23 august 2004, în scopul bunei desfășurări a acestei misiuni, Curtea a invitat guvernul, în conformitate cu art. 39 din Regulamentul său de procedură, să nu procedeze la arestarea reclamantei, care se presupune că este pe fugă, în perioada cuprinsă între 6 și 13 septembrie 2004 în care comitetul experților trebuia să efectueze examinările menționate anterior. În același timp, Curtea a invitat recurenta să se prezinte la 11 septembrie 2004 Septembrie 2004 la spitalul universitar din çapa (Istanbul) unde urma să aibă loc examinarea sa, atrăgând atenția asupra faptului că cererea sa putea fi retrasă de la rolul Curții în aplicarea articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție, în cazul în care ar refuza această invitație fără scuză valabilă. O prezentare a misiunii astfel realizată figurează în Hotărârea Tekin Yld Curtea constată că ultima scrisoare comunicată de recurentă datează din 22 iunie 2004, prin care avocatul solicită o prelungire până în septembrie 2004 a termenului acordat pentru transmiterea documentelor relevante, în special a mandatului de arestare. Guvernul solicită Curții să declare cererea inadmisibilă având în vedere că la data introducerii acesteia, recurenta nu deținea statutul de victimă, întrucât și-a ispășit deja pedeapsa și a fost eliberată condiționată, neputând mai degrabă să mai fie reabilitată în ceea ce privește aceeași condamnare. El comunică documentele referitoare la versiunea sa a faptelor. recurenta nu se pronunță. Curtea constată că reclamanta nu este prezentată la examinarea medicală prevăzută pentru 11 septembrie 2004. La rândul său, guvernul, în cadrul unor cauze similare, nu numai că a respectat pe deplin toate măsurile provizorii care i-au fost indicate, dar a oferit și o asistență exemplară în organizarea și desfășurarea misiunii de investigare. În consecință, Curtea nu va rezuma la examinarea statutului de victimă al recurentei (a se vedea Amuur c. Franța , Hotărârea din 25 iunie 1996, Rec., 1996 III, p. 846, § 36, Dalban c. România [GC], n 2814/95, § 44, CEDO 1999-VI, și, mutatis mutandis S.T. c. Turcia (dec.), n 32431/96, 6 mai 2003), întrucât aceasta nu a avut de a împiedica astfel stabilirea faptelor din propria cauză, fără un motiv aparent și fără a lua în considerare avertismentul ferm care îi fusese dat în această privință. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și că nu mai este justificat să se continue examinarea cererii, în sensul art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Vincent Berger Georg Ressfleminer Președinte În componența sa anterioară datei de 1 noiembrie 2004. [2] Potrivit literaturii medicale, această boală, pe care o găsim în principal în rândul alcoolicilor cronici și al celor nesănătoșiți, constă într-o combinație a sindromului Korsakoff , care provoacă confuzie, lafonie și aflabulație, precum și desfacerea Wernicke , care duce la paralizie a ochilor, nistagmus, comă sau chiar moarte, în cazul în care pacientul nu este tratat în mod corespunzător. Această afecțiune este considerată ca fiind, în principiu, rezultatul unei deficiențe cronice de tiamină, substanță care este implicată în metabolizarea glucozei, fiind de acord că în cazul unei astfel de deficiențe orice activitate care necesită metabolizarea glucozei poate duce la boala de Wernicke-Korsakoff . Cel mai frecvent tratament constă în injectarea de tiamină intravenos sau intramuscular pentru a încetini boala, apoi tratament pe termen lung, pe bază de pastile orale, pentru recuperare.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă