AFFAIRE KOKSAL CONTRE LES PAYS-BAS

Rezoluția ResDH(2005) 108 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 20 martie 2001 în cauza Köksal împotriva Țărilor de Jos (adoptată de Comitetul de Miniștri la 26 octombrie 2005, cu ocazia celei de-a 940-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "RPI"), având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 20 martie 2001 în cauza Köksal și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din Convenție Reamintind că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 3172′′) adresată împotriva Țărilor de Jos, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la data de 25 octombrie 1995 în temeiul fostului articol 25 din convenție, de domnul Salih Köksal și de domnul Ercan Köksal, doi resortisanți turci, și că Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din protocol 11, a declarat admisibil obiecțiile referitoare la decesul dlui Hüseyin Köksal în ianuarie 1993 ca urmare a torturii care i-ar fi fost impusă de către ofițerii de poliție, ca urmare a unei lipse grave de vigilență din partea acestor agenți care s-au soldat cu o întârziere fatală în administrarea tratamentului medical și ca urmare a lipsei unei anchete efective privind decesul întrucât, în hotărârea sa din 20 martie 2001, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și pârâtul, și având certitudinea că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să șteargă cauza de pe rol și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră; (i) În conformitate cu prevederile regulamentului amiabil, s-a convenit ca guvernul Țărilor de Jos să plătească părții solicitante suma de 140 000 de florini olandezi, în ceea ce privește prejudiciul moral și material, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii; Reamintind că art. 43 alineatul (3) din Regulamentul de procedură [fostul articol 44 alineatul (2) ] prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a fost subordonată eliminarea sau soluționarea litigiului Având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție având în vedere faptul că, la 16 martie 2001, în termenul prevăzut de regulamentul amiabil, guvernul statului pârât a plătit părții reclamante suma prevăzută de Regulamentul de procedură și că nu a fost impusă nicio altă măsură în speță, pentru a se conforma hotărârii Curții, Declar că, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Țărilor de Jos, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2005)108

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 20 mars 2001 (Règlement amiable)

dans l’affaire Köksal contre les Pays-Bas

(adoptée par le Comité des Ministres le 26 octobre 2005,

lors de la 940e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la

Convention»),

Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 20 mars 2001 dans l’affaire Köksal et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention

;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 31725/96) dirigée contre les Pays-Bas, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 25 octobre 1995 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M. Salih Köksal et M. Ercan Köksal, deux ressortissants turcs, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole

n°

11, a déclaré recevable les griefs concernant le décès en janvier 1993 de M. Hüseyin Köksal à la suite de tortures qui lui auraient été infligées par des agents de police, l'allégation d'un grave défaut de vigilance de la part de ces agents qui s'est soldé par un retard fatal dans l'administration d'un traitement médical et l'allégation d'absence d'enquête effective au sujet du décès

;

Considérant que dans son arrêt du 20 mars 2001, la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et la partie requérante, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de rayer l’affaire du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire devant la Grande Chambre ;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement des Pays-Bas

payerait à la partie requérante la somme de 140

000 florins néerlandais, au titre du préjudice moral et matériel ainsi que des frais et dépens, dans les trois mois à compter de la notification de l’arrêt ;

Rappelant que l’article 43, paragraphe 3, du Règlement de la Cour (ancien article 44, paragraphe 2) prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que le 16 mars 2001, dans le délai prévu par les termes du règlement amiable, le gouvernement de l’Etat défendeur a versé à la partie requérante la somme prévue par le règlement amiable et qu’aucune autre mesure n’était exigée en l’espèce afin de se conformer à l’arrêt de la Cour,

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement des Pays-Bas, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.