- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 26 octombrie 2005
- Stat pârât
- GBR
- Articole
- Articolul 14
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 14
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt.
B.B. împotriva Regatului Unit
Traducere în română Auto
Rezoluția ResDH(2005) 99 privind Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 februarie 2004 (definită la 7 iulie 2004) în cauza B.B. împotriva Regatului Unit (adoptată de Comitetul de Miniștri la 26 octombrie 2005, în cadrul celei de-a 940-a ședințe a delegaților miniștrilor) În conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "Convenția privind drepturile omului"), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 10 februarie 2004 în cauza B.B.
și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție Reamintind că hotărârea Curții a devenit definitivă la 7 iulie 2004 în măsura în care, la acea dată, guvernul statului pârât a fost informat cu privire la respingerea cererii de trimitere la Marea Cameră amintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 53760/00) îndreptată împotriva Regatului Unit, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 9 august 1998 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de către domnul B.B., resortisant britanic, iar Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din protocol 11, a declarat admisibil motivul pentru care a fost discriminat pe baza orientărilor sale sexuale din cauza acuzației sale din 1998 de acte homosexuale comise cu un minor, în temeiul unei legi care stabilește majoritatea sexuală la o vârstă diferită, în funcție de faptul că este vorba de acte heterosexuale (șaisprezece ani) sau homosexuali (18 ani) Întrucât, în hotărârea sa din 10 februarie 2004, Curtea, în unanimitate, a declarat că a existat o încălcare a articolului 14 coroborat cu art. 8 din Convenție a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 7 000 EUR pentru daune morale,
600 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, sume care urmează să fie convertite în lire sterline la data regulamentului și care ar fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale de la expirarea termenului respectiv și până la plată; a respins pretențiile recurentei în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, care au invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 10 februarie 2004, având în vedere obligația Regatului Unit de a se conforma acesteia în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție Întrucât, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât a reamintit că măsurile au fost deja adoptate pentru a evita noi încălcări similare celor constatate în prezenta cauză, astfel cum se menționează în hotărârea Curții (punctul 19) : Conform legii din 2000 de modificare a Legii privind infracțiunile și infracțiunile sexuale, vârsta majorității sexuale este acum aceeași, fie că este vorba de acte homosexuale sau de acte heterosexuale; părțile relevante ale acestei legi au intrat în vigoare la 8 ianuarie 2001, guvernul a indicat, de asemenea,
că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților direct implicate S-a asigurat că, la 10 septembrie 2004, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în Hotărârea din 10 februarie 2004, Declare, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Regatului Unit, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.
Résolution ResDH(2005)99 relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme du 10 février 2004 (définitif le 7 juillet 2004) dans l'affaire B.B. contre le Royaume-Uni (adoptée par le Comité des Ministres le 26 octobre 2005, lors de la 940e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 10 février 2004 dans l'affaire B.B.
et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant que l'arrêt de la Cour est devenu définitif au 7 juillet 2004 dans la mesure où, à cette date, le gouvernement de l'Etat défendeur a été informé du rejet de la demande de renvoi devant la Grande Chambre ; Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n o 53760/00) dirigée contre le Royaume-Uni, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 9 août 1998 en vertu de l'ancien article 25 de la Convention, par M. B.B., ressortissant britannique, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l'article 5, paragraphe 2, du Protocole n o 11, a déclaré recevable le grief selon lequel il avait fait l'objet d'une discrimination fondée sur ses orientations sexuelles en raison de son inculpation en 1998 pour des actes homosexuels commis avec un mineur, en vertu d'une loi fixant la majorité sexuelle à un âge différent selon qu'il s'agisse d'actes hétérosexuels (seize ans) ou homosexuels (dix-huit ans) ; Considérant que dans son arrêt du 10 février 2004 la Cour, à l'unanimité : - a dit qu'il y avait eu violation de l'article 14 combiné avec l'article 8 de la Convention ; - a dit que le gouvernement de l'Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l'arrêt sera devenu définitif,
7 000 euros pour préjudice moral, 600 euros au titre des frais et dépens, sommes à convertir en livres sterling à la date du règlement, et que ces montants seraient à majorer d'un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne augmenté de trois points de pourcentage à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement ; - a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 10 février 2004, eu égard à l'obligation qu'a le Royaume-Uni de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l'examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l'Etat défendeur a rappelé que des mesures avaient déjà été adoptées pour éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans la présente affaire, comme indiqué dans l'arrêt de la Cour (paragraphe 19) : selon la loi de 2000 portant modification de la loi sur les crimes et délits sexuels, l'âge de la majorité sexuelle est désormais le même, qu'il s'agisse d'actes homosexuels ou d'actes hétérosexuels ;
les parties pertinentes de cette loi sont entrées en vigueur le 8 janvier 2001, le gouvernement a par ailleurs indiqué que l'arrêt de la Cour avait été transmis aux autorités directement concernées ; S'étant assuré que le 10 septembre 2004, dans le délai imparti, le gouvernement de l'Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l'arrêt du 10 février 2004, Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement du Royaume-Uni, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.