CtEDO 15.11.2005 Auto

AFFAIRE BZDYRA c. POLOGNE

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
15.11.2005
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE BZDYRA c. POLOGNE (CtEDO, 2005)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA BZDYRA c.POLONIA Cererea nr. 49035/99) HOTĂRÂREA STRASBURG 15 noiembrie 2005 DEFINITIVF 15/02/2006 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Bzdyra c. Polonia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din Sir Nicolae Bratza președinte dnii Casadevall Pellonpää Maruste Traja Pavlovschi, Garlicki, judecători și Elens-Passos, graffière adjuncte de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 25 octombrie 2005, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se găsește o cerere (n 49035/99) îndreptată împotriva Republicii Polone și al cărei resortisant al acestui stat, Mirosław Bzzyra ( La 3 iunie 2004, Curtea a declarat cererea parțial inadmisibilă și a decis să comunice plângerile trase din durata procedurilor către guvern. Reclamantul s-a născut în 1937 și a locuit în Varșovia. La 2 iulie 1989, reclamantul a fost arestat în timp ce vindea obiecte pe piața antichităților. La 4 iulie 1989, el a fost pus în detenție provizorie pentru o perioadă de o lună, în măsura în care era suspectat că a propus vânzarea obiectelor provenite dintr-un jaf. Poliția a efectuat, de asemenea, o percheziție a apartamentului de la mai puțin și a confiscat anumite obiecte, precum și pe cele aflate în posesia sa în momentul arestării. A fost inițiată o procedură penală, iar la 5 aprilie 1990 procurorul districtual a depus o acuzație împotriva reclamantului. La 27 noiembrie 1992, cel mai probabil după ce Tribunalul de District l-a exmatriculat pe reclamant pentru o anchetă suplimentară, procurorul districtual a emis un alt act de acuzare pentru aceleași fapte. La 30 ianuarie 1997, tribunalul de district l-a revocat pe reclamant, decizie confirmată în apel la 13 iulie 1998, de către instanța regională. La 2 octombrie 1997, reclamantul a inițiat o acțiune în despăgubire pentru detenție nejustificată în perioada 2 iulie-2 august 1989. La 21 decembrie 1998, acesta a depus o cerere de desemnare a unui avocat din oficiu. Acesta i-a fost desemnat la 12 septembrie 2001. 10. În mai multe rânduri, reclamantul a intervenit la diferite organe pentru a accelera desfășurarea procedurii și i s-a răspuns că cazul său nu era considerat prioritar. 11. La 28 octombrie 2004, reclamantul a inițiat o acțiune privind încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil în temeiul legii din 17 iunie 2004. La 4 februarie 2005, instanța de apel și-a primit cererea și a declarat că procedura civilă avea o durată excesivă. în scrisoarea din 12 februarie 2005, adresată Curții, acesta a confirmat că nu a dorit să solicite despăgubiri instanțelor poloneze care preferă să rezerve această chestiune pentru procedura în fața Curții. 12. La 14 aprilie 2005, tribunalul regional a acceptat cererea reclamantului cu privire la fondul litigiului și i-a acordat o anumită sumă ca despăgubiri pentru detenție nejustificată. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Convenție, orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva ei. 14. Mai 1993, recunoașterea dreptului individual de recurs de către Polonia. Cu toate acestea, pentru a aprecia caracterul rezonabil al termenelor care au trecut de la această dată, trebuie să se țină seama de situația în care se afla atunci cauza. Perioada în cauză s-a încheiat la 13 iulie 1998 și, prin urmare, a durat 8 ani și 3 luni pentru două instanțe, din care 5 ani și 2 luni sunt de competența Curții. Cu privire la admisibilitate 16. Curtea constată că acest .. ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 11215/02, dec. din 31 mai 2005) acesta nu se confruntă cu niciun alt motiv d Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri pendinte apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența Curții, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente (a se vedea, printre multe altele, Pelioire și Sassi c. Franța [GC], n 25444/94, § 67, CEDH 1999-II) 18. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Pelioire și Sassi citată anterior). 19. În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că Ön a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în acest caz. Ținând seama de jurisprudența sa în materie, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde la cerința termenului rezonabil Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) al doilea paragraf. Curtea constată că cererile introduse înainte de intrarea în vigoare a legii din 17 iunie 2004 au fost amânate până când aceasta se pronunță asupra eficacității căii de atac interne introduse de legiuitorul polonez în ceea ce privește durata procedurii. La 1 martie 2005, Curtea a pronunțat două decizii în cauzele-pilot: Charzyński c. Polonia (dec) n 15212/03 (procedura penală) și Michalak c. Polonia (dec.) n 24499/03 (procedura civilă), considerând că reclamanții se plâng de durata excesivă a procedurii interne, în temeiul articolului 35 alineatul (1) din convenție, trebuie să inițieze o acțiune în acest sens pe baza legii din 2004. În speță, reclamantul a inițiat o astfel de acțiune. Cu toate acestea, instana de apel care a cunoscut o aciune nu i-a acordat daune- recunoscând în același timp o durată excesivă a procedurii- în măsura în care reclamantul nu a solicitat acest lucru. Prin urmare, el însuși este privat de posibilitatea de a obține despăgubiri. În consecință, acest aspect trebuie declarat inadmisibil pentru neobosirea căilor de atac interne în temeiul art. 35 alin. (1) din Convenție. III. PRIVIND LEGAREA LEGĂTURII 41 DIN CONVENȚIE 23. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de faptul că sunt imprecise consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 24. În pofida declarațiilor sale (punctul 11 de mai sus), reclamantul nu a prezentat nicio cerere de satisfacție echitabilă. Prin urmare, Curtea consideră că nu este necesar să i se acorde o sumă în acest sens. Prin aceste cauze, Curtea, la L a avut loc o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenția făcută în franceză, apoi a fost comunicată în scris la 15 noiembrie 2005 în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Nicolas Bratza Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2006-10-10
0,97
AFFAIRE SZYMONSKI c. POLOGNE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE SZYMOŃSKI c. POLOGNE ( Requête n o 6925/02) ARRÊT STRASBOURG 10 octobre 2006 DÉFINITIF 10/01/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des re
CtEDO 2005-11-15
0,97
AFFAIRE CZECH c. POLOGNE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CZECH c. POLOGNE ( Requête n o 49034/99) ARRÊT STRASBOURG 15 novembre 2005 DÉFINITIF 12/04/2006 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des reto
CtEDO 2005-11-15
0,96
AFFAIRE BOGUCKI c. POLOGNE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE BOGUCKI c. POLOGNE ( Requête n o 49961/99) ARRÊT STRASBOURG 15 novembre 2005 DÉFINITIF 15/02/2006 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des re
CtEDO 2005-11-08
0,96
AFFAIRE WOJDA c. POLOGNE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE WOJDA c. POLOGNE ( Requête n o 55233/00) ARRÊT STRASBOURG 8 novembre 2005 DÉFINITIF 08/02/2006 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2007-11-27
0,96
AFFAIRE SOBCZYNSKI c. POLOGNE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE SOBCZYŃSKI c. POLOGNE ( Requête n o 23128/03) ARRÊT STRASBOURG 27 novembre 2007 DÉFINITIF 27/02/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
Sursă