AFFAIRE KESKİN c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

22.11.2005

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 10;Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE KESKİN c. TURQUIE (CtEDO, 2005)

HUDOC · oficial

Secțiunea a patra, EM mai exact, EREN KESKÂN c. TURCIA (solicitarea nr. 49564/99) HOTĂRÂREA STRASBURG 22 noiembrie 2005 DEFINIF 22/02/2006 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cazul Emire Eren Keskin c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza președinte dnii Türmen Traja Pavlovski Garlicki Mijović, Šikuta, judecători și dl O 49564/99) îndreptată împotriva Republicii Turcia și al cărei resortisant al acestui stat, dl Emire Eren Keskin ( În conformitate cu art. 26 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, recurenta a declarat încălcarea articolelor 6, 9 și 10 din convenție. Prin decizia din 16 decembrie 2003, Curtea (secțiunea a treia) a declarat cererea parțial admisibilă. Atât reclamanta, cât și guvernul au prezentat observații scrise cu privire la fondul cauzei [art. 59 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. În noiembrie 2004, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Această cerere a fost atribuită celei de-a patra secțiuni, astfel modificată [art. 52 alineatul (1) ] ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA În aprilie 1995, revista bimestrielle Medya Güneși (Soarele Medyei, deși literalmente numele Medya se traduce prin La 20 aprilie 1995, procurorul general al Republicii a stat lângă curtea de securitate a statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 3 mai 1995, procurorul a intentat o acțiune publică împotriva reclamantei, precum și a redactorului-șef al revistei. Le era reproșat că a difuzat propagandă separatistă prin presă în sensul art. 8 alin. (1) și 6 alin. (2) și (4) din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului, precum și al art. 2 din Legea privind presa 12. La 30 octombrie 1995 a intrat în vigoare Legea nr. 4126 din 27 octombrie 1995, care, printre altele, a redus pedeapsa cu închisoarea, dar a înăspri t i t ă i le prevăzute de art. 8 din Legea nr. 3713. 13. printr-o hotărâre din 6 februarie 1997, Curtea de Securitate a statului, compusă din trei judecători, dintre care unul este constituit din magistratura militară, a judecat recurenta vinovată în temeiul articolului 8 Õ 1 și în fine din Legea nr. 3713, și a condamnat-o la o pedeapsă cu închisoarea de un an și patru luni, precum și la o amendă de 133 333 333 de lire turce (TRL). Având în vedere comportamentul recurentei în timpul procedurii și în aplicarea articolului 59 alineatul (2) din Codul penal, Curtea a redus pedeapsa și a condamnat-o pe reclamantă la o pedeapsă cu închisoarea de un an, o lună și zece zile, precum și la o amendă de 111 111 110 TRL. 14. Instanța a considerat că articolul incriminat viza să aducă atingere prin publicarea în integritatea teritorială a statului și la latitudinea națiunii, numind din Kurdistan o anumită parte a teritoriului turc și din Kurdes o anumită populație care trăiește într-o anumită regiune. (...) Există o procedură diligentă [împotriva mea] din cauza următoarei fraze pe care o aveam pronunțată: : Există un război în Kurdistan, bineînțeles, ei vorbesc de teroare, nu există siguranță pentru că ea [războiul] continuă, dar altfel kurzii nu au probleme în Turcia. Iar eu, eu, voiam să explic, spre deosebire de asta, că kurzii se confruntă cu multe probleme în Turcia ; persoane aflate în arest doar pentru că Diyarbakr este menționat ca loc de naștere pe cărțile lor de identitate, operațiuni de plasare colectivă în custodie, torturi, probleme de locuință și șomaj ale kurzilor care trăiesc în metropole și alte probleme similare acestora. ... Atâta timp cât structura lamului va rămâne aceeași în Turcia, atâta timp cât Constituția nu va fi modificată și identitatea națională a kurzilor nerecunoscută în mod explicit de Constituție, nu cred că sufletul va dispărea... : Dacă oamenii ar putea fi un pic mai sensibili la ceea ce se întâmplă în Turcia și Kurdistan, situația din Kurdistan nu ar fi aceasta (...) Pentru că este imposibil să evaluez exact anumite fenomene legate în special de poporul kurd și de problema kurdă (...) Cred că va exista, până la moartea mea, în toate situațiile în care mă aflu, o posibilitate de a interveni în evenimente (...) Eu sunt copilul unei familii din Kurdistan. Dar părinții mei nu au fost crescuți cu cultura kurdă și nu am cunoscut Kurdistanul. Încetul cu încetul, am început să mă intereseze. Bineînțeles, întâlnirea mea cu Ahmet [sotul ei] și evoluția luptei din Kurdistan au fost profund influențate. Am trăit foarte strâns cu kurzii timp de 11 ani. Și chiar și așa, mă pot considera o kurdă naționalistă (...) Dar nu mi-aș fi dorit să fiu turcă (...) Pe de altă parte, nu cred în sloganuri cum ar fi Din când în când, ea a avut rupturi, câteodată s-a intensificat, cred că este necesar, pentru a duce la bun sfârșit această luptă națională, ca kurzii și toate mișcările politice kurde să creeze între ei o uniune națională (...) Cred că fiecare kurdă trebuie să facă eforturi pentru această uniune (...) dar mai presus de toate, cred că femeile kurde trebuie să participe la procesul de eliberare națională și socială, să aibă un cuvânt de spus, în timp ce sunt de partea bărbaților (...) dar nu se interesează de femeile kurde torturate în Kurdistan. Sau ecologiștii protestează atunci când pădurile din Belgrad [Istanbul] sunt incendiate, dar în fiecare zi pădurile sunt incendiate în Kurdistan, nu fac nimic. Doresc ca, după această luptă, să existe un proces de pace și ca kurzii să obțină toate drepturile pe care le merită (...) 15. Prin hotărârea din 8 martie 1999, Curtea de Casație a confirmat hotărârea atacată. 16. Printr-o decizie din 11 noiembrie 1999, procurorul republicii suspendă executarea pedepsei recurentei în temeiul articolului 1 din Legea nr. 4454 care prevedea suspendarea executării pedepselor pentru infracțiunile comise prin presă 17. La 27 martie 2001, Comitetul disciplinar al Baroului de jidan, ca urmare a cererii prezentate de Curtea de Securitate a Uniunii Europene, a considerat că nu a avut loc o sancțiune disciplinară împotriva reclamantei. 18. Printr-o decizie din 12 iulie 2002, Comitetul disciplinar al Uniunii Naționale a Barourilor a Censura decizia Comitetului disciplinar al Baroului din Jurisdicție și a impus recurentei o interdicție temporară de a exercita profesia de avocat. 19. La 24 septembrie 2002, Hotărârea Generală Afaceri Juridice a Ministerului Justiției a confirmat această decizie. 20. Printr-o scrisoare din 6 noiembrie 2002, Comitetul disciplinar al baroului din Jurisdicție a informat reclamanta că a fost lovită de un an de interdicie de a-și exercita profesia. II. LICHIDUL INTERNE PERTINENT 21. Dreptul și practica internă relevantă în vigoare la data faptelor sunt descrise în Hotărârile Özel c. Turcia 4339/98, § 20-21, 7 noiembrie 2002) și Gençel c. Turcia 53431/99, § 11-12, 23 octombrie 2003). În această privință, recurenta se plânge că condamnarea sa la infracțiune a încălcat dreptul la libertatea de exprimare și invocă art. 10 din convenție, astfel cum a fost formulat. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de a înțelege și libertatea de a primi sau de a comunica informații sau idei fără a putea interveni din partea autorităților publice și fără a ține seama de graniță. (...) exercitarea acestor libertăți cu obligații și responsabilități poate fi supusă anumitor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsurile necesare, într-o societate democratică, securității naționale, integrității teritoriale sau securității publice, apărării ordinii și prevenirii infracțiunilor (...) 24. Curtea ia notă de faptul că nu este controversat între părți că condamnarea în litigiu constituia o interferență în dreptul recurentei la libertatea de exprimare, protejat de art. 10 alineatul (1). Nu se contestă mai mult faptul că ingerința era prevăzută de lege și urmărea un scop legitim, și anume protecția integrității teritoriale, în sensul articolului 10 alineatul (2) (a se vedea În acest caz, litigiul se referă la întrebarea dacă ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... În acest sens, ia în considerare circumstanțele care privesc cazurile supuse examinării sale, în special dificultățile legate de lupta împotriva terorismului. Pentru a duce la bun sfârșit lupta kurzilor, ar fi necesar ca kurzii și toate mișcările politice kurzilor să creeze între ei o uniune națională (..) mai ales că femeile kurde trebuie să participe la procesul de eliberare. În ceea ce privește acțiunile autorităților turce din sud-estul țării și termenii articolului, acestea au o tonalitate emoțională cu o anumită agresivitate și virulență. 26. Curtea arată că instanța de securitate a statului a constatat că acuzațiile reținute împotriva reclamantei în temeiul articolului 8 din Legea antiteroristă erau stabilite (punctele 13-14 de mai sus). Această instanță a considerat că punctele de vedere în litigiu conțin termeni care vizează ruperea integrității teritoriale a statului turc prin descrierea zonelor din sud-estul Turciei drept sigiliu al unui stat independent, Kurdistan Curtea a examinat cu atenție motivele dezvoltate de instanțele interne și consideră că acestea nu pot fi considerate în ele însele suficiente pentru a justifica ingerința în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare (a se vedea mutatis mutandis Sürek c. Turcia (n [GC], n 24762/94, § 58, 8 iulie 1999). Aceasta consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ceylan c. Turcia [GC], n 23556/94, § 38, CEDH 1999-IV, Öztürk c. Turcia [GC], n 22479/93, § 74, CEDH 1999-VI, 27528/95, § 43, 2 octombrie 2003. Comisia a examinat prezenta cauză în lumina jurisprudenței sale și consideră că Ön Õa furnizat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în acest caz, cu excepția dificultăților legate de lupta împotriva terorismului (a se vedea Õbrahim Aksoy , citată anterior, § 60, și Incal c. Turcia, Hotărârea din 9 iunie 1998, În plus, Curtea subliniază gravitatea pedepsei aplicate recurentei, și anume un an, o lună și zece zile de închisoare și o amendă de 111 111 110 TRL (punctul 13 de mai sus). 30. În speță, pedeapsa aplicată recurentei este disproporționată în raport cu scopurile vizate și, prin urmare, nu este necesară într-o societate democratică Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 10 din Convenție. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIA 31. Recurenta declară că instanța de securitate a statului care a fost judecată și condamnată nu constituie o instanță independentă și imparțială În plus, ea se plângea de faptul că, în niciun moment, nu a putut răspunde la avizul procurorului general în apropierea Curții de Casație care nu i-a fost transmisă. Orice persoană are dreptul ca cauza sa să fie ascultată în mod echitabil, public (...) de către o instanță independentă și imparțială (...) care va decide (...) asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva ei (...) asupra independenței și a imparțialității Curții de Securitate a statului 32. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Özel, citată anterior, § 33-34, și Özdemir c. Turcia 59659/00, § 35-36, 6 februarie 2003). 33. Curtea a examinat prezenta cauză și consideră că Ön a furnizat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în cazul de față. Curtea constată că Õ este de înțeles că reclamanta, care răspundea în fața unei instanțe de securitate din statul membru în care se află referitoare la securitatea națională De aceea, ea se putea teme în mod legitim ca instanța de securitate a statului să se lase îndrumată în mod nejustificat de considerații străine naturii cauzei sale. Prin urmare, se poate considera că sunt justificate în mod obiectiv îndoielile prezentate de recurentă cu privire la independența și imparțialitatea acestei instanțe (inflal, citată anterior, p. 1573, § 72 in fine 34. Curtea concluzionează că, atunci când a judecat și condamnat reclamanta, instanța de securitate a statului nu era o instanță independentă și imparțială în sensul articolului 6 alineatul (1). Cu privire la necomunicarea avizului procurorului 35. Curtea reamintește că a judecat deja în cauze similare că o instanță a cărei lipsă de independență și de imparțialitate a fost stabilită nu poate, în nici un caz, să garanteze un proces echitabil persoanelor aflate sub jurisdicția sa. 36. Având în vedere constatarea de încălcare a dreptului recurentei de a-și vedea cauza ascultată de o instanță independentă și imparțială la care ajunge, Curtea consideră că nu este necesar să se ia în considerare prezentul Ö (a se vedea, printre altele, Õ Õraklar c. Turcia , Hotărârea din 28 octombrie 1998, Rec., 1998-VII, p. 3074, §§ 44-45 III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 37. art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se șteargă mai mult decât mai puțin decât sunt pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat-o, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Recurenta susține că a suferit un prejudiciu material pe care îl estimează la 25 000 de euro (EUR) pentru pierderea veniturilor profesionale. 39. În plus, aceasta solicită repararea unui prejudiciu moral pe care îl ridică la 15 000 EUR. 40. Guvernul contestă aceste revendicări pe care le consideră excesive. 41. În ceea ce privește pierderea veniturilor imputate, Curtea consideră că dovezile prezentate nu permit să se ajungă la o cuantificare precisă a deficitului de câștig rezultat pentru reclamantă în urma încălcării articolului 10 din Convenție (a se vedea, în același sens, Karakoç și alții c. Turcia, n 27692/95, 28138/95 și 28498/95, § 69, 15 octombrie 2002). În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea consideră că este posibil să fi trecut pentru că a trecut printr-o anumită nelămurire din cauza circumstanțelor din speță. Statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41 din Convenție, aceasta îi alocă 7 500 EUR în acest sens. 000 EUR pentru munca depusă de reprezentantul său în scopul procedurii în fața Curții și a instanțelor naționale; ca dovadă, aceasta furnizează o convenție de plată, o derogare referitoare la onorariile plătite de avocată și la taxele de traducere. 44. Guvernul contestă aceste pretenții. 45. Curtea amintește că, în ceea ce privește onorariile, aceasta nu este legată nici de bareme, nici de practicile interne, chiar dacă poate să invoce (a se vedea, de exemplu, Tolstoy Miloslavsky c. Regatul Unit, Hotărârea din 13 iulie 1995, seria A n 316-B, p. 83, § 77). Având în vedere elementele aflate în posesia sa și jurisprudența sa în acest domeniu, aceasta consideră rezonabilă suma de 3 000 EUR, indiferent de costuri și de acord cu reclamanta. Interese moratoriu 46. Curtea consideră că este adecvat să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CESA, CURȚA, ÎN Lprecum UNANIMITATE, A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 10 din Convenția Sintet că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție din cauza lipsei de independență și de imparțialitate a instanței de securitate din statul membru în care se află Tribunalul de Securitate al Uniunii Europene. 2 din Convenție, următoarele sume, care urmează să fie convertite în lire turcești la rata aplicabilă la data regulamentului i. 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) pentru daune morale ii. 3 000 de euro (trei mii de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată iii. orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe aceste sume de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcută în limba franceză, apoi comunicată în scris la 22 noiembrie 2005 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Michael O