ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3465/2012

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin decizia nr. 121 din 21 aprilie 2011, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC I. SA Ploiești împotriva sentinței civile nr. 524 din 13 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Prahova. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert evaluator D.L. și însușit de expertul propus de reclamantă reiese fără putință de tăgadă că evaluarea terenului expropriat s-a raportat la prețurile cu care s-au vândut imobile de același fel situate în extravilanul comunei Blejoi la data întocmirii raportului de expertiză.

Suprafața de teren rămasă rest de proprietate are deschidere la D.N. 1/ A, astfel încât nu se poate vorbi de o diminuare a valorii terenului. 2. Recursul 2.1. Motive Reclamanta a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., prin care a formulat următoarele critici: În mod greșit instanța de apel a considerat că la întocmirea raportului de expertiză au fost respectate dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994. Astfel, nu a fost calculată valoarea reală a terenului întrucât experții au folosit ca oferte comparabile prețuri aferente terenurilor extravilane, care sunt mult mai mici decât prețurile practicate pentru terenurile intravilane. Expertiza conține prețuri practicate pentru terenuri din zone diferite ca așezare administrativă față de localizarea terenului expropriat.

Au fost folosite prețuri practicate pentru terenuri extravilane aflate în alte unități administrativ-teritoriale. În mod greșit s-a apreciat că reclamanta nu a suferit un prejudiciu ca urmare a exproprierii. 2.2. Analiza recursului Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente: Conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Instanța de apel a susținut că din raportul de expertiză rezultă „fără putință de tăgadă” că evaluarea terenului expropriat s-a raportat la prețurile cu care s-au vândut imobile de același fel situate în intravilanul localității Blejoi, însă, în afară de simpla trimitere la raportul de expertiză, afirmația instanței nu este însoțită de prezentarea altor elemente probatorii care să susțină soluția la care s-a oprit. Astfel, într-un raport de expertiză depus la termenul din 10 decembrie 2009 se arată că pentru estimarea valorii de despăgubire se consideră că valoarea de piață care este cea mai justă de luat în considerare este exprimată de prețurile de ofertă publicate pe site-ul de internet la care se vor aplica corecții privind deprecierile social-economice ale perioadei de la data evaluării.

De asemenea, „se are în vedere că în perioada semestrului I / 2009 nu sunt efectuate tranzacții în zona analizată, cererea și oferta fiind în așteptare”. Aceste afirmații ale experților nu sunt însă însoțite de dovezi corespunzătoare. Mai mult, prin raportul de expertiză au fost reținute prețuri ale unor terenuri care sunt amplasate în alte zone decât cea unde este terenul în litigiu. Pe de altă parte, pentru aplicarea corectă a art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 nu pot fi avute în vedere ofertele de vânzare, față de inevitabila negociere a prețului, știut fiind că, de regulă, prețul solicitat este mai mare decât cel tranzacționat.

Pe cale de consecință, stabilind cuantumul despăgubirii cuvenite reclamantei prin raportare la alte criterii decât cele prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală decurgând din interpretarea greșită a acestui temei de drept. Ca atare, critica recurentului întrunește cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În raport de dispozițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursul va fi admis și hotărârea din apel va fi casată cu trimitere spre rejudecarea apelului, fiind necesară efectuarea unei noi expertize pentru a se determina cuantumul despăgubirilor în raport de prețurile cu care se vând, în mod obișnuit, terenuri de aceeași natură, în zona în care se află terenul expropriat.

Cu ocazia rejudecării va fi avută în vedere și critica reclamantei privitoare la producerea unor daune cauzate de expropriere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC I. SA Ploiești împotriva deciziei nr. 121 din 21 aprilie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, și, în consecință: Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2012.