ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1989/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1989/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 15 din 2 februarie 2009,
Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 278
1
alin.
(8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de
petentul M.I. împotriva rezoluției nr. 257/P/2008 a Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Cluj, rezoluție pe care a menținut-o.
Prin plângerea înregistrată
la data de 16 decembrie 2008, petentul M.I. a criticat rezoluția nr. 257/P din
17 octombrie 2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în Dosarul
nr. 257/P din 17 octombrie 2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi
penale față de I.G. și O.A. controlori financiari din cadrul Camerei de Conturi
a județului Cluj – D.C.F.U. Cluj, pentru infracțiunea prev. de art. 248, 249,
263, 264 C. pen. și art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată.
În motivarea plângerii sale,
petentul a învederat faptul că, în cauză există probe de vinovăție a celor doi
făptuitori, care cu ocazia controlului financiar la R.A.G.C.L. Câmpia Turzii au
mușamalizat o serie de nereguli, abateri și infracțiuni comise de conducători
R.A.G.C.L. Câmpia Turzii.
Din actele și lucrările
dosarului, curtea reține următoarele:
Prin rezoluția nr. 257/P/2008
a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menținută prin rezoluția nr. 1001/II/2/2008
a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a
dispus neînceperea urmăririi penale față de I.G. și O.A. controlori financiari
din cadrul Camerei de Conturi a județului Cluj – D.C.F.U. Cluj, pentru
infracțiunea prev. de art. 248, 249, 263, 264 C. pen. și art. 43 din Legea nr. 82/1991
republicată.
Se reține, în speță că, în
plângerea sa penală, petentul se referă la un proces verbal de constatare nr. 9320
din 15 decembrie 2005 întocmit de cei doi făptuitori, proces verbal care,
potrivit susținerilor petentului este fals, deoarece „s-au mușamalizat fraude
de peste 20 miliarde lei", de aceea acesta a solicitat cercetarea penală a
controlorilor financiari și verificarea acestui proces verbal de constatare.
Din actele premergătoare
începerii urmăririi penale rezultă faptul că petentul M.I. este lider al
Sindicatului liber al angajaților din R.A.G.C.L. Câmpia Turzii și în această
calitate a sesizat Curtea de Conturi pentru verificarea unor aspecte economico-financiare.
Aceste aspecte au stat la
baza controlului efectuat de către numiții I.G. și O.A. în perioada 2 noiembrie
- 15 decembrie 2005. Rezultatele controlului se regăsesc în procesul verbal de
constatare înregistrat la R.A.G.C.L. Câmpia Turzii sub nr. 9320 din 15
decembrie 2005 și la camera de Conturi a județului Cluj – D.C.F.U. Cluj sub nr.
1307 din 15 decembrie 2005.
Rezultatele acestui control
au fost comunicate Sindicatului liber al angajaților din R.A.G.C.L. Câmpia
Turzii, atât în cursul anului 2005 cât și ulterior urmare a unei alte sesizări
în 2 aprilie 2007.
Potrivit art. 122 lit. q) a
Legii nr. 94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/2002
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, verificarea acestor
genuri de procese verbale se realizează conform unei proceduri speciale,
constatările controlorilor financiari fiind supuse aprobării Plenului Curții de
Conturi, această verificare neputându-se realiza în faza actelor premergătoare.
De altfel, conform adresei din
10 octombrie 2008 a Curții de Conturi constatările celor doi controlori
financiari au fost aprobate de Plenul Curții de Conturi.
În consecință, constatând că
soluția parchetului este temeinică și legală, în cauză neexistând indicii de
comitere a vreuneia din infracțiunile reclamate, instanța de fond a respins
plângerea, ca nefondată.
Hotărârea susmenționată a
fost atacată cu recurs de către petiționarul M.I., care prin cererea formulată
în scris a reiterat motivele invocate anterior și a solicitat începerea
urmăririi penale împotriva numiților I.G. și O.A. pentru săvârșirea
infracțiunilor reclamate.
Verificând hotărârea atacată
pe baza actelor și lucrărilor cauzei sub toate aspectele, în conformitate cu
dispozițiile art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că
recursul nu este fondat.
În cauză s-au efectuat acte
premergătoare care nu au pus în evidență existența unor încălcări ale legii sau
ale atribuțiilor de serviciu de către cei doi controlori financiari reclamați
de petiționar, susținerile acestuia nefiind probate.
Împrejurarea că o soluție
dispusă de procuror sau de instanță nemulțumește una din părți nu este de
natură să constituie infracțiune și să atragă răspunderea penală.
În condițiile legii, partea
nemulțumită poate exercita căile de atac ordinare și extraordinare.
Verificând și din oficiu,
potrivit art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., nu se constată nici alte
motive care să conducă la casare, așa încât, în temeiul art. 385
15
pct.
1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de petiționarul M.I. împotriva sentinței penale nr. 15 din 2
februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Obligă recurentul petiționar
la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2009.