ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3247/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 75, pronunțată la

data de 30 ianuarie 2003 în dosarul nr. 722/2002, secția jurisdicțională a

Curții de Conturi a respins recursul jurisdicțional declarat de

recurenta-intimată SC E. SA, sucursala de Întreținere și Servicii Energetice

Electrica – Transilvania Nord, Cluj-Napoca, formulat împotriva sentinței nr.

691 din 13 noiembrie 2002, pronunțată de Colegiul jurisdicțional al Camerei de

Conturi Județene Maramureș, în dosarul nr. 5/2002.

Pentru a pronunța această soluție,

secția jurisdicțională a reținut, în esență, următoarele:

În urma controlului efectuat de

organele de control din cadrul Camerei de Conturi Județene Maramureș, unitatea

recurentă a imputat cu decizia nr. 12/2000, suma de 22.549.684 lei în vederea

salariatului său S.T., reprezentând pagubă produsă prin întocmirea unor

documente nelegale de decontare.

Prin sentința nr. 69 din 13

noiembrie 2002, Colegiul jurisdicțional a admis în parte contestația și a

menținut decizia de imputare pentru suma de 8.930.000 lei, soluție menținută de

secția jurisdicțională cu motivarea că, potrivit prevederilor legale în

materie, în dreptul muncii salariatul răspunde pentru paguba efectivă produsă.

Împotriva acestei soluții a fost

formulat recursul de față, recurenta susținând că instanțele jurisdicționale au

interpretat și aplicat în mod greșit prevederile art. 103 alin. (2) C. muncii,

contestatorul fiind cercetat penal pentru faptele prin care a produs pagubele.

Recursul este nefondat.

Este necontestat că potrivit

prevederilor art. 103 alin. (1) C. muncii, în vigoare la data respectivă, în

stabilirea răspunderii materiale, paguba ce trebuie reparată, nu cuprinde

foloasele nerealizate de unitate, ca urmare a faptei săvârșite de cel încadrat

în muncă.

Recurenta a invocat că, în cauza de

față, sunt aplicabile prevederile art. 103 alin. (2) C. muncii potrivit cărora,

când pagubele au fost cauzate unității printr-o faptă ce constituie

infracțiune, răspunderea se stabilește potrivit legii penale, cuantumul pagubei

incluzând și foloasele nerealizate.

Este adevărat că persoana

răspunzătoare, S.T. a fost urmărit penal pentru faptele respective dar, prin

ordonanța nr. 895 din 24 septembrie 2001, Parchetul de pe lângă Judecătoria

Baia Mare a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală în condițiile art. 18

1

C. pen., constatând că faptele penale comise nu constituie infracțiune,

neprezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Astfel fiind, în mod judicios au reținut instanțele

jurisdicționale că, în cazul de față, nu sunt aplicabile prevederile art. 103

alin. (2) C. muncii, motivele de recurs invocate fiind neîntemeiate, urmând ca

recursul să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC E.

SA, sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica – Transilvania

Nord, cu sediul în Cluj Napoca, împotriva deciziei nr. 75 din 30 ianuarie 2003

a Curții de Conturi a României, secția jurisdicțională, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 octombrie 2003.