ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.12.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3215/2009

HOTĂRÂRE
03.12.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3215/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 ianuarie 2009 pronunțată în

dosar nr. 44018/3/2008 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-au

respins excepțiile inadmisibilității și a lipsei calității de reprezentant

legal ca neîntemeiate precum și acțiunea formulată de reclamanții L.D.G., A.A.,

U.G., V.A., V.M., V.N., V.V., V.E., V.M. și V.M.F., împotriva pârâților SC C.

SA București, A.V.A.S. și SIF M.

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a reținut în esență că reclamanta L.D.G.D. în nume

propriu și în calitate de reprezentant al semnatarilor acțiunii, a solicitat

prin ordonanță președințială să se dispună suspendarea tuturor hotărârilor și

înscrisurilor emise pe baza procesului - verbal al hotărârii A.G.A., până la

efectuarea publicității în Registrul Comerțului și în Monitorul Oficial al

României.

Ulterior, acțiunea a fost

modificată în sensul că s-a solicitat reevaluarea capitalului social al pârâtei

SC C. SA, la data de 18 noiembrie 1996, când s-a atestat dreptul de proprietate

al acționarilor inițiali ai societății, prin emiterea certificatelor de

acționar, și în subsidiar să se constate nulitatea absolută a tuturor

înregistrărilor din bilanțul acestei pârâte referitoare la valoarea capitalului

social, precum și corectarea acestor înregistrări atât în bilanțul societății cât

și la Registrul Comerțului.

Temeiul acestor solicitări a

susținut reclamanta, rezultă din faptul că reevaluarea trebuia efectuată

anterior hotărârii A.G.A. considerată constitutivă, potrivit Legii nr. 31/1990,

a legii speciale privind piața de capital și a legilor ce au format programul

de privatizare în masă, în drept fiind invocate prevederile art. 136 din Legea nr.

31/1990.

În privința excepției

prematurității și inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă cu motivarea că

nu a fost îndeplinită procedura concilierii directe anterior promovării

acțiunii, Tribunalul a arătat că față de obiectul litigiului, care nu are un

caracter evaluabil în bani, dispozițiile art. 7201 C. proc. civ., nu sunt

incidente, respingând în consecință această excepție.

De asemenea, excepția lipsei

calității de reprezentant legal al reclamanților a fost respinsă ca nefondată

în considerarea faptului că reclamanții și-au însușit acțiunea conform

tabelului existent la dosar.

Referitor la fondul

litigiului, prima instanță a argumentat că deși dispozițiile art. 136 alin. (1)

din Legea nr. 31/1990 conferă acționarilor, care reprezintă individual sau

împreună cel puțin 10% din capitalul social, posibilitate de a solicita

instanței să desemneze unul sau mai mulți experți pentru analizarea anumitor

operațiuni din gestiunea societății și întocmirea unui raport, în speță nu s-a

dovedit că reclamanții dețin cota de capital necesară pentru a utiliza o atare

procedură.

Totodată, deși s-a solicitat

reevaluarea capitalului social al SC C. SA la data de 18 noiembrie 1996,

reclamanții nu au precizat temeiul legal al acestei cereri și nu au indicat în

ce ar consta o atare operațiune. În plus, deși se susține că reevaluarea ar fi

trebuit efectuată anterior adunării generale considerată constitutivă, reclamanții

nu au dovedit că au contestat în instanță această hotărâre sau orice alte

situații financiare înregistrate în evidența contabilă a societății sau

înregistrate la organele fiscale și la Registrul Comerțului.

În aceste condiții s-a

apreciat că susținerile reclamanților sunt neîntemeiate, motiv pentru care s-a

respins acțiunea.

Apelul declarat de

reclamanta L.D.G.D. în nume propriu și în calitate de mandatar al

reclamanților, a fost admis prin decizia comercială nr. 278 din 11 iunie 2009,

cu consecința desființării hotărârii instanței de fond și trimiterii cauzei

spre rejudecare, în considerarea faptului că Tribunalul nu s-a pronunțat asupra

cererii subsidiare având ca obiect constatarea nulității absolute a tuturor

înregistrărilor din bilanțul SC C. SA, ulterioare datei de 18 noiembrie 1996,

privind valoarea capitalului social, precum și corectarea acestora. Respingând

cererea principală, Tribunalul avea obligația să examineze cererea subsidiară,

cu atât mai mult cu cât în evaluarea cererii principale, instanța de fond a

invocat și lipsa unor contestări în justiție a înregistrărilor din bilanțul

societății, deși cererea cu caracter subsidiar are tocmai acest obiect.

Prin urmare, arată instanța

de apel, sunt incidente dispozițiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., cu

consecința desființării hotărârii și trimiterii cauzei spre rejudecare.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs pârâta A.V.A.S. criticând-o pentru motivele de nelegalitate

prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea criticilor

recurenta invocă faptul că cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost

modificată avea un capăt de cerere principal constând în reevaluarea

capitalului social al SC C. SA la data de 18 noiembrie 1996 și nu capăt de

cerere derivat din acesta, respectiv constatarea nulității absolute a tuturor

înregistrărilor din bilanțul societății, ulterioare acestei date, privind

valoarea capitalului social, precum și corectarea acestor înregistrări nule

absolut.

În aceste condiții, arată

recurenta, este eronată interpretarea instanței de apel, conform căreia cererea

reclamanților are două petite distincte, unul fiind subsidiar și se impunea a

fi analizat ca urmare a respingerii primului.

Analizând recursul formulat

prin prisma motivelor invocate, raportat la temeiurile de drept anterior

menționate, Curtea, constată că este întemeiat.

Astfel, reclamanții, prin

modificarea obiectului acțiunii, au solicitat, în temeiul art. 136 din Legea nr.

31/1990, precum și a dispozițiilor legale privind piața de capital, reevaluarea

capitalului social al pârâtei SC C. SA, la data de 18 noiembrie 1996, și, în

subsidiar, constatarea nulității absolute a tuturor înregistrărilor din

bilanțul societății pârâte precum și corectarea acestor înregistrări atât în

bilanțul societății cât și la Registrul Comerțului.

Prima instanță, după

respingerea excepțiilor invocate a examinat acțiunea sub aspectul tuturor

motivelor invocate, arătând printr-o argumentare succintă soluția pronunțată în

privința fondului precizând că reclamanții nu indică în ce anume ar consta

reevaluarea capitalului social la data menționată anterior și nici motivele de

nulitate ale înregistrărilor contabile ale societății, pe care, de altfel, nu

le-au contestat pe parcursul funcționării acesteia, deși erau cuprinse în actele

statutare și depuse la organele fiscale și Registrul Comerțului.

În aceste condiții,

aprecierea instanței de apel, conform căreia Tribunalul nu s-ar fi pronunțat

asupra cererii subsidiare având ca obiect constatarea nulității absolute a

tuturor înregistrărilor din bilanțul SC C. SA ulterioare datei de 18 noiembrie

1996 precum și corectarea acestor înregistrări, este eronată, astfel că nu

reprezintă un argument pentru aplicarea art. 297 alin. (1) C. proc. civ., Curtea

de Apel, în considerarea caracterului devolutiv al acestei căi de atac avea

posibilitatea cenzurării hotărârii sub aspectul soluției pronunțate pe fondul

litigiului.

În consecință, recursul

pârâtei sub aspectele evocate, este întemeiat, astfel încât fiind incidente și

dispozițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ. soluția ce se impune este aceea

de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare

aceleiași instanțe.

Admite recursul declarat de

pârâta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 278 din 11 iunie 2009

a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Casează decizia recurată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 3 decembrie 2009.

Sursă