ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 41/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 41/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursului penal de față;

Examinând

actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 194 din 30 aprilie 2008 a Tribunalului Galați, a fost

condamnat inculpatul T.M.D. la o pedeapsă principală de 4 ani închisoare pentru

comiterea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat,

prevăzută de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin.

(1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) și (2) și art. 76 C. pen.

Î

n baza

art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Conform

art. 86 ind. 1 și 2 și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea sub

supraveghere a pedepsei principale și accesorii aplicate pe durata termenului

de încercare de 8 ani.

S-a

dispus ca supravegherea executării pedepselor să fie efectuată de către

Serviciul de Probatiune din cadrul Tribunalului Galați.

Potrivit art. 86

3

C. pen. a fost

obligat inculpatul T.M.D.

ca, pe durata suspendării sub

supraveghere a pedepsei principale aplicată, să respecte următoarele obligații:

- să se

prezinte periodic la datele fixate la Serviciul de Probatiune;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de

domiciliu, reședință sau locuință și

orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să

comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să

comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

S-a

atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 86

4

C. pen.

S-a

dispus anularea mandatului de arestare preventivă emis pe numele inculpatului

la data de 16 decembrie 2005 de către Curtea de Apel Galați (mandat nr. 1/U din

16 decembrie 2005).

In baza

art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul T.M.D. la plata sumei

de 1543,74 lei RON, cu titlu de cheltuieli de spitalizare către partea civilă

Spitalul Județean Galați.

Conform

art. 14 C. proc. pen., în referire la art. 998 C. civ. a fost obligat

inculpatul la plata sumei de 10.000 lei RON, cu titlu de daune morale către

partea vătămată/civilă T.M.

Î

n baza

art. 189 și art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul T.M.D. la plata

sumei de 700 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Î

n luna

aprilie 2004, partea vătămată T.M. a avut o discuție contradictorie cu un frate

al inculpatului, aducându-i acestuia unele injurii.

La data

de 21 iunie 2005 partea vătămată se deplasa cu o bicicletă pe raza comunei

Fundeni, județul Galați și, la un moment dat, s-a întâlnit cu inculpatul T.M.D.

care, la rândul său, se deplasa cu o căruță trasă de un cal, în căruță fiind și

martorele I.G. și D.C.

Supărat

pe partea vătămată deoarece aceasta i-ar fi injuriat fratele, inculpatul a

oprit căruța și a lovit cu biciul peste cap pe partea vătămată, aceasta

ripostând verbal și aducând injurii inculpatului.

Conflictul

s-a amplificat imediat, inculpatul a coborât din căruță având în mâini biciul

și un ciocan, s-a apropiat de partea vătămată T.M. și a lovit-o pe aceasta cu

ciocanul în zona capului.

Partea

vătămată a căzut la pământ și a continuat să fie lovită de inculpat, inclusiv

cu ciocanul pe care îl avea în mână, cei doi continuând să se lovească reciproc

în timp ce se rostogoleau într-un șanț.

Î

n

primul ciclu procesual Tribunalul Galați, prin sentința penală nr. 465 din 27

octombrie 2006, a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de

vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., cu aplicarea art. 73

lit. b) C. pen., s-a aplicat o pedeapsă de 1 ani închisoare cu suspendare condiționată.

A fost

obligat inculpatul la cheltuieli judiciare, cheltuieli de spitalizare și

despăgubiri civile.

Î

mpotriva

sentinței penale nr. 465/2006 a Tribunalului Galați, în termen legal, a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, apreciind că hotărârea

instanței de fond este nelegală și netemeinică, iar Curtea de Apel Galați, prin

decizia penală nr. 122 din 18 iunie 2007, a admis în parte apelul, a înlăturat

circumstanța legală atenuantă și a majorat pedeapsa aplicată inculpatului T.M.D.

la 2 ani și 6 luni închisoare.

Î

mpotriva

deciziei penale nr. 122/2007 a Curții de Apel Galați, în termen legal, au

declarat recurs Parchetul Curții de Apel Galați și inculpatul T.M.D.

Prin

decizia penală nr. 4846 din 18 octombrie 2007, Înalta Curte de Casație și

Justiție a admis recursurile, a casat hotărârile anterioare și a dispus

trimiterea cauzei în rejudecare la Tribunalul Galați, pentru stabilirea corectă

a situației de fapt și readministrarea probelor.

Pe

rolul Tribunalului Galați, în rejudecare, cauza a fost înregistrată la nr. RJ

7688 din 20 noiembrie 2007.

Reaudiată

în fața instanței, partea vătămată T.M. a precizat că menține declarațiile date

anterior și s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100 milioane lei

vechi, daune morale.

Partea

vătămată a precizat că, la data conflictului era sub influența băuturilor

alcoolice și știe că a fost lovită de inculpat și, la un moment dat, s-au

încleștat și s-au rostogolit ambii într-un șanț unde erau pietre mari și bucăți

de lemn (cioate).

S-a mai

arătat de către partea vătămată că, în urma conflictului, a fost internată în

spital, unde i s-a extras splina.

Audiat în fața instanței, inculpatul T.M.D. a

confirmat faptul că, la data de 21 iunie 2006, a avut un conflict fizic violent

cu partea vătămată T.M. pe raza comunei Fundeni, județul Galați.

Inculpatul a arătat că a lovit pe partea

vătămată cu biciul și, la un moment dat, în timpul conflictului, s-a rostogolit

peste partea vătămată, aceasta fiind căzută în șanț, iar în zona rostogolirii

erau pietre și rădăcini de copac (cioate).

Inculpatul a regretat fapta comisă și a

precizat că este de acord să despăgubească partea vătămată.

Existența conflictului fizic între inculpat și

partea vătămată este confirmat și prin declarațiile date de martora D.C.

Martorul T.D. a arătat că a văzut pe inculpat

având în mână un ciocan și se pregătea să lovească pe partea vătămată, după

care cei doi s-au lovit reciproc, s-au rostogolit într-un șanț unde erau pietre

mari și rădăcini de copac de dimensiuni mai mari.

Martora T.R., în rejudecare, a precizat că a

văzut pe inculpat „încleștat" cu partea vătămată într-un șanț de lângă

șosea se rostogoleau, se loveau, iar în zonă erau pietre și rădăcini de copac.

Martora a mai relatat că partea vătămată părea

a fi în stare de ebrietate, iar din zona feței îi curgea sânge.

Existența conflictului este confirmată și de

martora I.O.G., care a arătat că partea vătămată era lovită de inculpat în timp

ce era căzută într-un șanț, iar în zonă erau cioate și pietre de dimensiuni

mari.

În faza de urmărire penală, partea

vătămată a precizat că a fost lovită de inculpat cu pumnii, cu biciul și cu un

ciocan, iar existența ciocanului metalic și faptul că acesta a fost folosit la

lovirea părții vătămate a fost confirmată în faza de urmărire penală și de

martorii I.G., T.D. și .R.

Analizând probele administrate în cele

două cicluri procesuale, dar și în faza de judecată, Tribunalul Galați a

constatat că situația de fapt din rechizitoriu este relativ exactă cu mențiunea

suplimentară că partea vătămată, în timp ce era trântită în șanț, a fost lovită

violent prin rostogolirea și de rădăcini de copac și de pietre cu dimensiuni

mari, așa cum au relatat majoritatea martorilor.

În drept, s-a apreciat că fapta

inculpatului T.M.D. de a lovi cu pumnii, cu biciul, cu un ciocan pe partea

vătămată, rostogolindu-o în același timp într-un șanț și lovind-o de rădăcini

de copac și pietre, provocându-i leziuni care i-au pus în primejdie viața,

întrunește elementele constitutive ale tentativei la omor calificat, prevăzută

de art. 20 C. pen., raportat la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen.

În urma loviturii de către inculpat,

partea vătămată T.M. a fost internată în spital unde, în urma unei intervenții

chirurgicale, i s-a extras splina.

Pentru fapta comisă s-a dispus ca

inculpatul să fie pedepsit penal.

La dozarea și individualizarea pedepsei,

Tribunalul Galați a avut în considerare criteriile general prevăzute de art. 72

C. pen., privind pericolul social al faptei, împrejurările în care s-a produs,

dar și persoana inculpatului.

În faza dezbaterilor judiciare,

apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei cu

reținerea infracțiunii prevăzute de art. 182 C. pen. și scuza provocării,

prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cu aplicarea unei pedepse neprivative de

libertate.

Prima instanță a apreciat că cererile

principale formulate de apărare sunt nefondate, deoarece din ansamblul probator

rezultă cu evidență că încadrarea juridică corectă este cea din rechizitoriu,

respectiv tentativă la omor.

Inculpatul T.M.D. a acționat cu intenție

indirectă neurmărind rezultatul faptei sale, dar acceptând posibilitatea

producerii.

Certificatul medico-legal, confirmă

faptul că inculpatul a fost lovit cu corpuri dure și de corpuri dure, ori în

urma agresiunilor fizice, victima a fost internată urgent la spital, unde i s-a

extras splina.

Loviturile puternice aplicate de

inculpat în zona abdominală unde sunt poziționate organe vitale ale corpului

uman ca ficatul și splina sunt de natură să producă în anumite circumstanțe

decesul victimei.

Partea vătămată a fost lovită cu pumnii,

cu biciul cu un ciocan și a fost rostogolită violent peste rădăcini de copac și

pietre mari, corpuri contondente de natură să creeze grave leziuni.

Folosirea ciocanului a fost confirmată

de partea vătămată în faza de urmărire penală și de un număr de 3 martori, și

aproape toți martorii, inclusiv inculpatul, au precizat că victima a fost

rostogolită peste pietre cu dimensiuni mari și peste rădăcini de copac într-un

șanț lângă șosea.

În rejudecare, s-a suplimentat expertiza

medicală, iar medicii legiști au confirmat că leziunile constatate la partea

vătămată T.M. puteau fi produse și prin lovirea de obiecte ca pietre mari și

rădăcini de copac.

Loviturile aplicate în zona abdominală

interesând splina și vasele sanguine au pus în primejdie viața părții vătămate

și numai acordarea tratamentului medico-chirurgical a condus la salvarea

victimei de la deces.

S-a arătat că nu poate fi reținută în

sarcina inculpatului circumstanța atenuantă legală prevăzută de art. 73 lit. b)

C. pen., deoarece probele existente în dosar nu confirmă că partea vătămată a

provocat incidentul, mai mult decât atât, cel care a lovit primul a fost

inculpatul, acesta aplicând inițial o lovitură de bici părții vătămate, care,

de altfel, era în stare de ebrietate.

Susținerea inculpatului, în sensul că

partea vătămată i-ar fi injuriat fratele nu poate fi primită deoarece acest

fapt chiar dacă s-a produs a fost mult anterior conflictului respectiv cu

câteva luni în urmă, iar injurierea mamei inculpatului de către partea vătămată

s-a produs după ce partea vătămată a fost lovită de inculpat.

Instanța de fond a reținut, în schimb,

largi circumstanțe judiciare atenuante în favoarea inculpatului, cu consecința

aplicării unei pedepse reduse și neprivative de libertate, deoarece inculpatul

a fost prezent în cele din urmă în fața instanței și a dat o declarație prin

care recunoaște că a lovit pe partea vătămată și regretă mult ceea ce a făcut.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul

nu are antecedente penale, se bucură de respect în familia sa și în societate,

este foarte tânăr, a fost de acord să despăgubească partea vătămată și are la

acest moment o relație bună cu partea vătămată T.M.

Conform art. 86 ind. 1 și 2 C. pen. și

art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor

aplicate inculpatului apreciind că scopul educativ se poate realiza eficient și

tară privarea efectivă de libertate a inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat

apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul T.M.D.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați

a apreciat hotărârea apelată ca fiind nelegală și netemeinică, respectiv:

greșita individualizare a pedepsei prin reținerea în favoarea inculpatului de

circumstanțe atenuante, precum și modalitatea de executare a acesteia. A

solicitat aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege, cu executarea

prin privare de libertate.

Inculpatul T.M.D. a apreciat hotărârea

apelată ca fiind nelegală și netemeinică datorită greșitei încadrări juridice a

faptei, precum și nereținerea în favoarea acestuia a circumstanței atenuante a

scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

A apreciat că încadrarea juridică

corectă a faptei ar fi infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de

art. 182 C. pen., deoarece din nicio probă nu rezultă intenția inculpatului de

a suprima viața părții vătămate.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

penală nr. 150/A din 25 octombrie 2008 a admis apelul declarat de Parchetul de

pe lângă Tribunalul Galați împotriva sentinței penale nr. 194 din 30 aprilie 2008,

pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 7688/121/2007.

A desființat în parte, numai în ce

privește latura penală, sentința penală nr. 194/2008 a Tribunalului Galați și,

în rejudecare:

A majorat de la 4 ani la 7 ani și 6 luni

închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) teza

II,

lit. b) C. pen., pedeapsa

aplicată inculpatului T.M.D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20

raportat la art. 174 alin. (1) – art. 175 lit. i) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 71 C. pen. a

aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza

II,

lit. b) C. pen., pe durata

executării pedepsei principale.

A respins, ca nefondat, apelul declarat

de inculpatul T.M.D. împotriva sentinței penale nr. 194 din 30 aprilie 2008,

pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 7688/121/2007.

Nemulțumit și de această decizie, în

termenul legal, a declarat recursul de față inculpatul și prin care reia

motivele invocate prin apel, respectiv a cerut a se schimba încadrarea

juridică, în art. 182 C. pen. sau să se rețină scuza provocării prevăzută de art.

73 lit. b) C. pen., în favoarea sa și, astfel, să i se reducă pedeapsa și să se

schimbe și modalitatea de executare prin aplicarea art. 86

1

C. pen.,

adică să se suspende executarea pedepsei sub supraveghere.

Pnn decizia nr. 325 din 30 ianuarie 2009

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-a respins

ca nefondat recursul declarat de inculpatul T.M.D. împotriva deciziei penale

nr. 150/A din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală, cu

obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această decizie, Înalta

Curte a reținut că situația de fapt corespunde activității infracționale

efectiv întreprinsă de inculpat, ce a provocat lovirea cu biciul și apoi și cu

un ciocan, în zona capului victimei.

Ca atare, pe deplin justificat nu s-a

putut și nu se poate reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a

scuzei provocării și nici schimbarea de încadrare juridică.

Această critică adusă de inculpatul

recurent, de asemenea nu este fondată, atâta vreme cât intensitatea loviturilor

aplicate, cu instrumente apte de a ucide și în zona vitală a capului,

demonstrează intenția de a ucide a făptuitorului.

Față de împrejurările concrete în care

s-a comis infracțiunea și pericolul social concret, pe care-1 reprezintă

recurentul, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată de 7 ani și 6 luni nu se

impune a fi redusă, ca de altfel, nici modalitatea de executare dispusă, și

anume - privarea de libertate întrucât inculpatul nu a dat dovezi de regret ci a

încercat să minimalizeze fapta și chiar să culpabilizeze victima.

Împotriva acestei decizii, contestatorul

T.M.D. a formulat contestație în anulare, iar prin decizia nr. 4090 din 8

decembrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

s-a admis contestația în anulare, s-a desființat decizia atacată și s-a fixat

termen pentru judecarea recursului.

Cu ocazia rejudecării recursului

declarat de inculpatul T.M.D. împotriva deciziei penale nr. 150/A din 25

noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, acesta a arătat că pedeapsa

aplicată este greșit individualizată în raport de dispozițiile art. 72 C. pen.,

solicitând aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere, având în

vedere împrejurările cauzei și circumstanțele personale ale inculpatului.

Examinând actele și lucrările dosarului

în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul

inculpatului este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 72 alin. (1)

C. pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile

părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea

specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală, iar potrivit art. 52 alin. (1) C. pen., pedeapsa este un mijloc de

constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În cauza de față s-a reținut că

inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor

calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C.

pen. constând în aceea că a lovit cu pumnii, cu biciul și cu un ciocan pe

partea vătămată, iar în timp ce era trântită în șanț s-a lovit de rădăcini de copac

și de pietre de dimensiuni mari, provocându-i leziuni care i-au pus în

primejdie viața.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, se constată că inculpatul a recunoscut și a regretat fapta comisă,

nu are antecedente penale, se bucură de o bună reputație în familie și

societate, este tânăr și a fost de acord să despăgubească partea vătămată, cu

care, la acest moment are o relație bună, criterii în raport de care, instanța

de fond a apreciat că inculpatul poate fi reeducat și cu o pedeapsă de 4 ani

închisoare, fără executare.

Pe de altă parte, având în vedere modul

concret în care inculpatul a săvârșit infracțiunea, urmarea acesteia, constând

în punerea în primejdie a vieții părții vătămate și gravitatea faptei, instanța

de apel a apreciat că scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi

atins doar prin aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege, iar ca

modalitate de executare, privarea de libertate. în consecință, a majorat

pedeapsa aplicată inculpatului la 7 ani și 6 luni închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

II,

b) C. pen.

Sub aspectul individualizării pedepsei,

instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică, apreciind că scopurile și

finalitatea pedepsei, astfel cum sunt definite prin dispozițiile art. 52 C.

pen. pot fi atinse cu o pedeapsă, fără modalitatea de executare în regim de

detenție.

Față de împrejurările în care s-a comis

fapta, de pericolul social al acesteia, precum și datele care caracterizează

persoana inculpatului, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată de instanța

de apel este exagerată în raport de criteriile de individualizare prevăzute de

art. 72 C. pen. și de prevederile art. 52 C. pen. privind pedeapsa și scopul

ei.

Ca atare, recursul declarat de inculpat

apare ca fiind întemeiat, astfel că în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. urmează a fi admis, se va casa decizia atacată și rejudecând se vor

menține dispozițiile sentinței instanței de fond.

Se va dispune punerea de îndată în

libertate a inculpatului, dacă nu este reținut în altă cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpatul T.M.D.

împotriva deciziei penale nr. 150/A din 25 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea

de Apel Galați, secția penală.

Casează

decizia atacată și rejudecând:

Menține dispozițiile sentinței penale nr. 194

din 30 aprilie 2008 a Tribunalului Galați.

Dispune punerea de îndată în libertate a

recurentului inculpat T.M.D. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei

închisorii, emis în baza sentinței penale nr. 194 din 30 aprilie 2008 a

Tribunalului Galați, dacă nu este arestat în altă cauză.

Cheltuielile

de judecată rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică azi 12 ianuarie 2010.