ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3117/2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3117/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

A

supra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin

cererea introdusă la data de 15 mai 2006 și înregistrată sub

nr. 533/98/2006 pe

rolul Tribunalului Ialomița, reclamanții P.G.

, P.D. și B.A.R. au chemat în

judecată pe pârâtul Statul Român reprezentat prin C.N.A.D.N.R. SA

, pentru ca prin

hotărârea ce se va pronunța instanța să stabilească o justă despăgubire

pentru terenul proprietatea reclamanților în suprafață totală de

16.266,98 mp situat în Municipiul Fetești,

tarlaua 194/3, parcela 2,

număr cadastral 1530-trup 1.

Prin

sentința civilă nr. 379 F din 26 martie 2007, Tribunalul Ialomița, s

ecția civilă, a admis,

în parte, cererea reclamanților, a luat act că

aceștia sunt de acord cu

exproprierea terenului proprietate personală și s-a stabilit ca justă

despăgubire cuvenită reclamanților pentru acesta

valoarea de 30 Euro/mp.

Statul Român prin C.N.A.D.N.R

SA a fost obligat să plătească

reclamanților

în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii

contravaloarea terenului în suprafață

de

16.266,98 mp în Euro, la cursul oficial leu/Euro al B.N.R precum și

la plata către reclamanți a cheltuielilor de

judecată de 140 lei RON

onorariu expert și onorariu avocat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, tribunalul a reținut că

reclamanții

sunt proprietarii terenului în suprafață de 16.266,98 mp

situat în Municipiul Fetești, tarlaua 194/3,

parcela 2, număr cadastral

1530-trup

1, suprafață pentru care depune la dosarul cauzei acte

justificative, respectiv, certificatul de

moștenitor nr. 74 din 13 iunie 2000

autentificat

de notar public S.I. Aci teren, fiind amplasat în imediata apropriere a

autostrăzii București - Cernavodă, a fost inclus

în planul de expropriere conform Legii nr. 198/2004.

Comisia

de analiză constituită în baza acestei legi a stabilit o

despăgubire cuvenită reclamanților în sumă de

75.117,60 lei, despăgubire pe care aceștia o apreciază injustă.

Tribunalul

a mai reținut că reclamanții au fost de acord cu

exproprierea terenului lor,

contestând doar cuantumul despăgubirilor

acordate și făcând aplicarea dispozițiilor art. 25

din Legea nr. 33/1994, a

constituit comisia de experți și potrivit dispozițiilor

art. 27 din aceeași

lege comparând rezultatul expertizei cu oferta făcută de expropriator

și

cu pretențiile reclamanților

a apreciat că o justă despăgubire a reclamanților pentru terenul expropriat reprezintă

valoarea de 30

Euro/mp la cursul oficial

leu/Euro B.N.R. din ziua plății ce va fi plătit

în condițiile art. 30 din Legea nr. 33/1994, adică într-un termen de cel

mult 30 de zile de la data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii.

Împotriva acestei

hotărâri, pârâtul Statul Român a

formulat

apel susținând că, deși, la termenul de judecată din data de

26 februarie 2007 a invocat în fața instanței de

fond nulitatea raportului de

expertiză întocmit în cauză deoarece, pe de

o parte, potrivit

dispozițiilor art. 208 C.

proc. civ., comisia de experți

desemnată

în cauză avea obligația de a convoca părțile, apelantul-pârât

nu a

primit o astfel de convocare, iar pe de altă parte, au fost

nesocotite dispozițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994

deoarece expertiza

întocmită în

cauză a fost efectuată doar de către doi experți, cel de al

treilea expert nefiind informat și chemat la

expertiză, tribunalul nu s-a

pronunțat

cu privire la motivele de nulitate invocate, astfel că raportul

de

expertiză efectuat în cauză este lovit de nulitate.

Hotărârea

instanței de fond, mai arată apelantul, este nelegală

întrucât din motivarea acesteia

nu reies argumentele care au format

convingerea intimă a judecătorului cu privire la

soluția pronunțată.

Prin

decizia civilă nr. 456 A din 05 octombrie 2009 Curtea de Apel București, s

ecția a III-a civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, a admis

apelul declarat de apelantul-pârât Statul Român prin C.N.A.D.N.R.

SA

împotriva

sentinței civile nr. 3797 din 26 martie 2007 pronunțată de Tribunalul

Ialomița, s

ecția civilă, a schimbat sentința apelată în parte în sensul

că

despăgubirile de expropriere sunt în

cuantum de 48.858.076 lei Rol,

conform raportului de expertiză din 11

mai 2009.

A obligat Statul

Român prin C.N.A.D.N.R. SA să plătească reclamanților în termen de cel mult 30

zile de la data rămânerii

definitive și

irevocabile a prezentei hotărâri suma de 48.858.076 lei Rol.

S-a

menținut dispoziția instanței de fond referitoare la acordul

reclamanților cu privire la expropriere. A fost

dat în debit apelantul-

pârât cu suma

de 3.500 lei reprezentând onorariu de expert.

Pentru

a hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut următoarele: în

speța dedusă judecății

stabilirea despăgubirii juste, prealabile pe care o

solicită reclamanții și care a putut constitui temeiul

măsurii exproprierii,

singura

probă relevantă a fost expertiza care a fost întocmită, în condițiile prevăzute

de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994 de

către o comisie formată din trei experți: unul numit de către instanță,

unul de către reclamant și unul de către pârât.

Întrucât

Curtea a dispus refacerea expertizei cu respectarea

dispozițiilor legale precitate,

s-a constatat că toate criticile enunțate în motivele de apel și care vizează

efectuarea expertizei și respectiv,

corectarea acesteia, în funcție de anumiți

parametri cum ar fi cel relativ la „drumuri (D)", „amplasamentul terenului

în localitate (A)", „dotarea

utilitară",

„ponderea suprafeței terenului construibil față de toată

suprafața terenului evaluat", „coeficientul

privind regimul de înălțime

construibil", „coeficientul privind

starea terenului", „coeficientul special de respingere datorită unor cauze

complexe", „suprafața

adecvată sau nu,

în cadrul urban, în funcție de utilizarea și poziția specifică a

terenului", au fost întemeiate și au condus la admiterea

apelului și implicit, recunoașterea corecțiilor

rezultate din efectuarea

noului raport de expertiză.

Expropriatorul,

Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA a respectat

prevederile

art. 3 și ale art. 9 din Normele metodologice de aplicare a

Legii nr. 198/2004 și a adus la cunoștința

reclamanților cuantumul

despăgubirilor

ca fiind suma de 75.117,60 lei RON, cuantum contestat

de reclamanți care au înțeles să sesizeze

instanța de judecată pentru a

statua asupra justei despăgubiri.

In

aceste condiții, având în vedere dispozițiile Legii nr. 33/1994

precum și pe cele ale

Legii nr. 198/2004, procedând la analiza ofertei

efectuate de către expropriator

și a valorii reținută prin raportul de

expertiză tehnică judiciară efectuată în apel, precum și faptul că

reclamanții nu pot fi expropriați decât după o justă și prealabilă despăgubire,

Curtea a dispus obligarea apelantului - pârât la plata

sumei de 48.858.076 lei, aceasta reprezentând cuantumul despăgubirilor

pentru expropriere la momentul transferului

dreptului de proprietate,

respectiv

data consemnării despăgubirilor pentru expropriere în contul

intimaților

- reclamanți.

Împotriva

deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel București și

reclamanții P.G., P.D. și

B.A.R.

Recurentul

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a

susținut următoarele critici de

nelegalitatea deciziei recurate:

Hotărârea

instanței de apel este dată cu încălcarea greșită a legii,

fiind incident art. 304 pct. 9 C. proc. civ.;

de asemenea s-au

încălcat prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994,

ce prevede modalitatea prin care va fi stabilită despăgubirea în funcție de

rezultatul expertizei efectuate asupra obiectivului

supus exproprierii.

Se susține astfel că

valorile reținute în cadrul raportului de

expertiză

întocmit în faza de judecată a apelului sunt de 46.636.033 lei

(la momentul raportului de evaluare inițial) și

48.858.076 lei vechi (la

momentul

consemnării despăgubirilor pentru expropriere pe numele

intimaților),

valoare ce reprezintă suma cu mult inferioară față de

valoarea oferită de expropriator drept cuantum al despăgubirilor.

Se consideră că,

chiar și în situația în care instanța ar fi trecut

peste împrejurarea depunerii acelorași rapoarte de expertiză

constatatorul

anterior, efectuat

fără deplasarea la fața locului și fără convocarea

părților, nu s-ar fi

putut acorda drept despăgubiri decât o valoare cel

puțin egală cu cea oferită de expropriator și nu una evident inferioară.

Recurenții-reclamanți

au criticat decizia recurată deoarece, admițând proba cu expertiză tehnică,

instanța de apel a încălcat dispozițiile obligatorii privind constituirea

comisiei de experți;

expertiza a fost

efectuată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 198/2004 și Legii nr. 33/1994;

evaluarea experților este superficială și nu arată

metodele de evaluare folosite, iar suma stabilită

este mult mai mică

decât cea oferită

de expropriator, fiind încălcare prevederile art. 17 din

Legea nr. 33/1994.

Se

invocă în drept incidența art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Analizând decizia

recurată prin prisma dispozițiilor legale

incidente,

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursurile sunt

fondate

pentru considerentele ce succed:

Recursurile

declarate de recurenții Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel București și reclamanți

sunt fondate sub aspectul încălcării de

către instanța judecătorească a dispozițiilor art. 25-27 din Legea

nr. 33/1994 cu privire la modalitatea în care s-a stabilit

despăgubirea.

Dispozițiile

art. 27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea

pentru cauză de utilitate publică prevăd că instanța

va compara

rezultatul expertizei cu oferta

și cu pretențiile formulate de părți,

despăgubirea acordată de instanță

neputând fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât

cea solicitată de

expropriat. Art. 25 din

aceeași lege prevede modalitatea de stabilire a

comisiei de experți constituite pentru stabilirea despăgubirilor, iar

prin

art. 26, modalitatea de calcul

al cuantumului acestora.

Criticile formulate

atât de recurentul Parchetul de pe lângă

Curtea

de Apel București, cât și de recurenții-reclamanți sunt justificate

deoarece suma stabilită de instanță este mult mai

mică decât cea oferită

de expropriator.

In aceste condiții,

greșit instanța de apel a admis apelul și a

schimbat

sentința apelată în sensul stabilirii despăgubirilor pentru

expropriere la valoarea cuantificată prin

raportul de expertiză din

18 mai 2009.

Cum

în faza procesuală a recursului nu se poate administra proba

cu expertiză tehnică, conform dispozițiilor

art. 305 C. proc. civ., prezentele recursuri se privesc a fi fondate,

impunându-se în

baza art. 312 alin. (5) C.

proc. civ. casarea deciziei civile și

trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel București pentru a

se efectua o nouă expertiză tehnică de

specialitate pentru evaluarea corespunzătoare dispozițiilor legale incidente a

valorii despăgubirilor

pentru expropriere.

Cu

ocazia rejudecării, instanța de apel va analiza și celelalte critici

invocate de recurenți

în cadrul recursurilor declarate împotriva deciziei civile nr. 456 A din 05

octombrie 2009 a Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamanții B.A.R.,

P.D., P.G. și de

Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel

București împotriva deciziei civile nr. 456/A din 5 octombrie

2009 a Curții de Apel București - Secția a

IV

- a civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea

de Apel București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 mai 2010.