ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7661/2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7661/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 22

ianuarie 2008 la Tribunalul București, secția a III-a civilă, contestatorii

P.A., P.C., C.C., C.C.A., P.A.N. și P.E.T. în contradictoriu cu Statul Român

prin C.N.A.D.N.R. SA, au formulat contestație împotriva hotărârilor de

stabilire a despăgubirilor nr. 1, 2 și 3 din data de 31 octombrie 2007,

solicitând anularea parțială a acestor hotărâri în ceea ce privește cuantumul

despăgubirilor acordate, obligarea intimatului la plata către contestatori a

sumelor reprezentând valoarea de circulație a imobilelor proprietatea acestora,

datorate cu titlu de despăgubire, urmare exproprierii, cu cheltuieli de

judecată.

În drept au invocat

dispozițiile art. 89 din Legea nr. 198/2004, art. 21 - 27 din Legea nr.

33/1994, art. 480 - 481 C. civ.

În motivare

reclamanții au arătat că sunt titularii dreptului de proprietate asupra

terenurilor situate în București, A.T. nr. X - Y și respectiv nr. Z, care au

fost expropriate în parte, în vederea executării unor lucrări cu caracter de

utilitate publică legate de modernizarea centurii rutiere a Municipiului

București, în baza Legii nr. 198/2004.

Prin H.G. nr.

1124/2007 s-a dispus exproprierea următoarelor suprafețe de teren: 1.499 mp de

la C.C. și C.C.A., 1.499 mp de la P.A. și P.C. și 1.291 mp de la P.A.N.

În raport de

dispozițiile art. 9 din Legea nr. 198/2004, art. 480 și 481 C. civ.,

contestatorii au susținut că sunt îndreptățiți la despăgubiri corespunzătoare

valorii de circulație a terenurilor expropriate, întrucât acestea sunt terenuri

intravilane, situate în zonă mixtă, având regim de construire continuu sau

discontinuu și înălțimi de P+4 niveluri. Astfel, terenurile sunt ideale pentru

edificarea locuințelor, instituțiilor, sediilor de companii, hotelurilor,

restaurantelor, spațiilor de recreare sau sport, parcaje la sol sau

supraetajate.

S-a mai precizat că

zona în care se află situate terenurile beneficiază de posibilități de

dezvoltare urbanistică extrem de atrăgătoare pentru un investitor, în

condițiile aprobării noului PUZ, ceea ce constituie premisa creșterii

prețurilor de circulație în zonă.

Prin hotărârile

contestate au fost propuse sumele cu titlu de despăgubire pentru expropriere

care nu reflectă valoarea terenului expropriat, la data de 25 octombrie 2007,

încheindu-se procesele-verbale nr. 1, 2 și 3 în care s-a consemnat dezacordul

lor cu privire la cuantumul despăgubiri lor propuse.

Prin Sentința civilă

nr. 737 din 25 mai 2009, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis

în parte contestația, a dispus anularea parțială a Hotărârilor de stabilire a

despăgubirilor nr. 1 din 31 octombrie 2007, nr. 2 din 31 octombrie 2007 și nr.

3 din 31 octombrie 2007 cu privire la cuantumul despăgubirilor stabilite; a

stabilit în sarcina expropriatorului o despăgubire în valoare de 3.023.067,7

RON echivalentul a 704.530 euro pentru terenul în suprafață de 1.499 mp situat

pe str. I.T., nr. X, o despăgubire în valoare de 3.023.067,7 RON echivalentul a

704.530 euro pentru terenul în suprafață de 1.499 mp situat pe str. I.T. nr. Y

și o despăgubire în valoare de 2.603.589,3 RON echivalentul a 606.770 euro

pentru terenul în suprafață de 1.291 mp situat pe str. I.T. nr. Z; a admis în

parte cererea contestatorilor privind cheltuielile de judecată și a obligat

pârâtul la plata sumei de 900 RON cheltuieli de judecată către contestatori,

reprezentând onorariu de expertiză.

Tribunalul a reținut

că prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 1 din 31 octombrie 2007,

emisă de C.N.A.D.N.R. SA, s-a dispus exproprierea și s-a aprobat acordarea

despăgubirilor aferente terenului situat în orașul Voluntari, având număr

cadastral (...) și aparținând expropriaților C.C.A. și C.C., pentru suprafața

expropriată de 1.499 mp, teren intravilan arabil, despăgubirea stabilită în

conformitate cu art. 6 din Legea nr. 128/2004, în cuantum total de 630.083,67

RON, echivalentul a 188.874 euro, fiind consemnată în conturile deschise pe

numele expropriaților.

Prin Hotărârea nr. 2

din 31 octombrie 2007, emisă de C.N.A.D.N.R. SA, s-a dispus exproprierea și s-a

aprobat acordarea despăgubirii aferente terenului situat în orașul Voluntari,

având număr cadastral (...), aparținând expropriaților P.A. și P.C., pentru

suprafața expropriată de 1.499 mp, teren intravilan arabil, despăgubirea

stabilită în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 128/2004, în cuantum total de

630.083,67 RON, echivalentul a 188.874 euro, fiind consemnată în conturile

deschise pe numele expropriaților.

Prin Hotărârea nr. 3

din 31 octombrie 2007, emisă de C.N.A.D.N.R. SA, s-a dispus exproprierea și s-a

aprobat acordarea despăgubirii aferente terenului situat în orașul Voluntari,

având număr cadastral (...) aparținând expropriaților P.A.N. și P.E.T., pentru

suprafața expropriată de 1.291 mp, teren intravilan arabil, despăgubirea

stabilită în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 128/2004, în cuantum total de

542.653,78 RON, echivalentul a 162.666 euro, fiind consemnată în conturile

deschise pe numele expropriaților.

Tribunalul a reținut

că cererea reclamanților este admisibilă, deoarece, chiar dacă nu s-a invocat

vreo cauză de anulare a hotărârilor emise de către intimat, instanța sesizată

cu o contestație împotriva acestor hotărâri are competența să verifice

temeinicia lor cu privire la cuantumul despăgubirii, împrejurare ce presupune

anularea parțială, în cazul în care s-ar constata că despăgubirea propusă nu a

fost stabilită în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile în cadrul

acestei proceduri și nu este dreaptă și justă, în conformitate cu dispozițiile

art. 480 și 481 C. civ.

Raportul de expertiză

efectuat în cauză a reținut că terenurile expropriate se află în București, pe

A.T., experții arătând că acestea se înscriu în categoria de folosință pădure,

iar pentru valoarea despăgubirilor au avut în vedere prețul cu care se vând

terenurile în aceeași zonă, conform ofertelor din publicitate. Valoarea

despăgubirilor pentru fiecare teren expropriat, la data realizării raportului

de expertiză, în raport de valoarea unitară reală pe mp de 470 euro, cursul de

schimb valutar fiind de 1 euro = 4,2909 RON la data evaluării.

Experții au

identificat suprafețele de teren expropriate, au întocmit planuri de situație

pe care le-au anexat raportului de expertiză și au atașat și ofertele din

publicitate cu privire la prețul de vânzare al imobilelor din zona unde se află

terenurile expropriate.

La obiecțiunile

formulate de intimat, experții au răspuns, menținându-și punctul de vedere în

sensul că valoarea unitară obținută în urma aplicării formulelor conform

standardelor în vigoare, a fost diminuată corespunzător, ținându-se cont de

situația tranzacțiilor actuale pe piața imobiliară ca fiind foarte scăzută,

astfel că punctul de vedere al comisiei de experți s-a încadrat în valorile

normale ale pieței actuale.

Cu privire la sporul

de valoare pe care l-ar fi dobândit părțile din imobilele rămase neexpropriate,

tribunalul a reținut că această solicitare a constituit atât obiectiv la

expertiză, cât și obiecție la raportul de expertiză și, atâta vreme cât

experții nu au constatat existența acestui spor de valoare, nu aveau cum să

facă vreo referire la acest spor.

S-a reținut că

expertiza a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor art. 25 și 26 din Legea

nr. 33/1994, iar dispozițiile art. 481 C. civ. prevăd că cedarea proprietății

se poate face doar pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire, în consecință în

cauză valoarea reală a despăgubirii care se cuvine contestatorilor este cea

stabilită în mod unanim de către comisia de experți și nu este o îmbogățire

fără justă cauză, doar pentru simplul fapt că despăgubirea propusă de

expropriator este mai mare decât prețul plătit de către contestatorii

expropriați la momentul achiziționării imobilelor în litigiu.

În baza art. 274 C.

proc. civ., a fost admisă în parte cererea contestatorilor privind cheltuielile

de judecată și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 900 RON cheltuieli de

judecată către contestatori, reprezentând onorariu de expertiză.

Împotriva acestei

sentințe a formulat apel Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA, solicitând să se

dispună admiterea apelului așa cum a fost formulat și, pe cale de consecință,

să se schimbe în totalitate sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii ca

neîntemeiate.

Apelantul a susținut

că sentința apelată a fost pronunțată fără respectarea prevederilor Legii nr.

198/2004 și ale Legii nr. 33/1994.

Art. 26 din Legea nr.

33/1994 prevede că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și

din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, la

calcularea cuantumului despăgubirilor, iar experții și instanța vor ține seama

de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în

unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.

Având în vedere

sintagma valoarea reală a imobilului - aceasta trebuie stabilită prin raportare

la prețul real de tranzacționare - care rezultă din contractele de vânzare-cumpărare

având ca obiect imobile similare, și nu din ofertele de vânzare apărute în

diverse publicații. Ținând cont de instabilitatea pieței imobiliare, există o

diferență mare între prețurile de ofertare și prețul real la care se încheie

tranzacțiile pentru imobilele respective.

S-a susținut că în

mod greșit experții au stabilit valoarea unitară reală ca fiind de 470 euro/mp

raportându-se doar la anunțuri publicitare luate de pe internet.

Apelantul a arătat că

la stabilirea valorii despăgubirilor, comisia de experți ar fi trebuit să se

raporteze doar la prețurile reale la care s-au tranzacționat imobile similare

în perioada respectivă, singurele valori certe, tranzacționate fiind cele

cuprinse în contractele autentice de vânzare-cumpărare, întrucât nu pot fi

avute în vedere ofertele de vânzare, acestea fiind de regulă mai mari, ulterior

fiind negociate.

În ceea ce privește

sporul de valoare dobândit de partea din imobil rămasă neexpropriată, cu toate

că determinarea acestuia a constituit obiectiv al expertizei, dar și obiecțiune

la raportul acesteia, comisia de experți a ignorat complet acest aspect

important, nefăcând nicio mențiune în acest sens.

Prin Decizia nr. 750

A din 21 decembrie 2010 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și

pentru cauze cu minori și familie, a respins apelul ca nefondat.

Pentru a pronunța

această decizie instanța a încuviințat efectuarea unei noi expertize și a

desemnat, în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 33/1994, pentru efectuarea

expertizei, pe expertul M.O., apelantul a solicitat ca la efectuarea expertizei

să participe expert P.E., iar intimații reclamanți au indicat pe expert I.N.

În cadrul probei cu

acte, apelantul a depus la dosarul cauzei Adresa din 5 februarie 2010 emisă de

Direcția Generală de Impozite și Taxe sector 1 București, prin care au fost

comunicate date cu privire la tranzacțiile efectuate în zona de nord a

capitalei, respectiv zona străzilor A.T., Drumul P.P. și A.P., indicându-se că

pentru un teren situat în A.T., în suprafață de aproximativ 400 mp s-a plătit

în data de 11 decembrie 2008, un preț de 22.000 euro, pentru un teren situat în

Drumul P.P. în suprafață de aprox. 3000 mp s-a plătit în data de 13 iunie 2008,

un preț de 840.780 euro, pentru un teren situat în Drumul P.P. cu o suprafață de

5000 mp s-a plătit la data de 30 aprilie 2009 suma de 1.500.000 RON, iar pentru

același teren din P.P., în data de 15 mai 2009, s-a plătit suma de 3.100.000

RON; totodată, în zona străzii A.P., terenurile au fost tranzacționate cu

prețul cuprins între 2,15 și 16 euro/mp.

Experții M.O. și I.N.

au exprimat un punct de vedere comun, diferit de cel al expertului tehnic P.E.

Din raportul de

expertiză, întocmit de primii doi experți, pe baza determinărilor și

constatărilor efectuate, a rezultat că imobilele teren expropriate se află în

București, pe A.T. nr. X, Y și Z, pe centura rutieră, în zona de nord a

municipiului București, respectiv că, aceste terenuri se află în apropiere de

sediul P.M., acesta fiind vecinul de la est, iar la sud este situat la centura

București.

S-a mai precizat că

terenurile în litigiu sunt situate intravilan, încadrate în zona mixtă, având

regim de construire continuu și discontinuu și înălțimi de P+4, cu posibilități

de dezvoltare.

Experții M.O. și I.N.

au menționat că au făcut demersuri pentru a identifica tranzacții efective care

să îndeplinească cerințele la care se referă textul art. 26 din Legea nr.

33/1994, respectiv să se refere la terenuri similare și să fie încheiate la

momente apropiate celor stabilite de către instanțe. În urma acestor demersuri,

nu au identificat astfel de tranzacții care să răspundă cerințelor textului

legal.

Referitor la adresa

Direcției Generale de Impozite și Taxe, acești experți au precizat că singurul

preț din această adresă care s-ar corobora într-o oarecare măsură cu restul

ofertelor de pe site-urile și publicațiile de profil este cel pentru un teren

situat în P.P. în suprafață de circa 3000 mp. Față de aceste aspecte, s-a

arătat că evaluarea nu se poate raporta exclusiv la perspectiva unor contracte de

vânzare-cumpărare încheiate, neexistând suficiente informații pentru a stabili

un preț de tranzacționare, astfel încât experții au răspuns obiectivului

stabilit de instanță, folosind metoda comparației directe, la care au aplicat

corecțiile necesare conform normativelor, corecții care au în vedere marja de

negociere pe piață la momentul întâlnirii cererii cu oferta, conform

Buletinului documentar expertiză tehnică nr. X/2006. În consecință, acești

experți au stabilit că valoarea terenului liber la data exproprierii este de

370 euro/mp.

Pentru evaluarea

pădurii, cei doi experți au folosit două metode, respectiv metoda comparației

directe și metoda de randament forestier, concluzionând că valoarea terenului

împădurit, la data efectuării raportului, este dată de valoarea exploatării

forestiere, la care se adaugă valoarea terenului liber, valoarea finală unitară

reală fiind de 283 euro/mp, iar valoarea unitară la momentul exproprierii și

introducerii acțiunii de 511 euro/mp.

Valoarea totală a

terenurilor propusă la data exproprierii, respectiv 31 octombrie 2007, a fost

stabilită la 765.989 euro, echivalentul a 2.555.340 RON, pentru terenul situat

în A.T. nr. X, de 765.989 euro, echivalentul a 2.555.340 RON, pentru terenul

situat în A.T. nr. Y, 659.701 euro, echivalentul a 2.200.763 RON, pentru

terenul situat în A.T. nr. Z.

În același raport,

s-a stabilit că valoarea terenului la momentul completării raportului de

expertiză, respectiv noiembrie 2010, este de 427.217 euro, echivalentul a

1.832.761 RON, pentru terenul situat în A.T. nr. X, de 427.217 euro,

echivalentul a 1.832.761 RON, pentru terenul situat în A.T. nr. Y, și

respectiv, 365.353 euro, echivalentul a 1.567.364 RON, pentru terenul situat în

A.T. nr. Z.

În legătură cu un

eventual spor de valoare aferent lucrărilor de lărgire a șoselei de centură

raportul a reținut că nu se poate reține în mod automat existența unui spor de

valoare dobândit de suprafața de teren neexpropriată. În acest sens, s-a arătat

că și anterior acestor lucrări, terenurile beneficiau de acces rutier, situație

în care lucrările în discuție nu reprezintă un element care să influențeze în

mod decisiv cererea și oferta pe piața imobiliară. În plus, eventuala

fluidizare a traficului reprezintă o chestiune care nu se raportează exclusiv

la lucrări de lărgire a unei căi de acces, ci depinde de mai mulți factori, cum

ar fi, spre exemplu, numărul de mașini, sistematizarea teritoriului în zonă,

adică chestiuni care nu implică un plus de valoare pentru terenurile

respective. Ca urmare, experții au conchis că nu pot indica existența unui

spor, întrucât ar urma să aibă în vedere influența unor factori economici și

sociali, în legătură cu care nu există dovezi din care să rezulte existența

unui astfel de spor în cazul concret.

În punctul de vedere

exprimat de expert P.E., s-a arătat că valoarea reală de piață a imobilelor

expropriate este sub valoarea propusă de către expropriator prin hotărârea de

stabilire a despăgubirilor, punctul său de vedere fiind în contradicție

evidentă atât cu concluziile celorlalți experți desemnați în cauză, cât și cu

dispozițiile art. 27 din Legea nr. 33/1994, care prevăd, așa cum s-a arătat mai

sus, că despăgubirea acordată de către instanță nu poate fi mai mică decât cea

oferită de expropriator.

Așa fiind, instanța

nu a validat punctul de vedere al expertului P.E.

Cu privire la

raportul de expertiză al celorlalți doi experți, s-a reținut că nu poate fi

validat acesta având în vedere că expertiza nu este fundamentată pe valori de

tranzacționare, ci de ofertare, după cum chiar experții au menționat în

raportul de expertiză.

Referitor la Adresa

din 5 februarie 2010 emisă de Direcția Generală Impozite și Taxe Locale

sectorul 1 instanța a reținut că aceasta conține informații insuficiente pentru

a stabili dacă se referă la terenuri similare.

În raport de

dispozițiile art. 1169 C. civ. instanța a reținut că apelantul nu și-a dovedit

pretențiile, nu a depus la dosar dovezi, respectiv tranzacții care să susțină

critica formulată, singurul element probator administrat sub acest aspect fiind

adresa emisă de Direcția Generală de Impozite și Taxe sector 1 București, care

nu poate fi valorificată în prezenta cauză, nefiind o dovadă concludentă.

S-a mai reținut că

apelantul a formulat critici referitoare doar la stabilirea unor despăgubiri prin

raportare la oferte de piață și nu de tranzacționare, fără a se critica alte

aspecte legate de modul de stabilire a prețului despăgubirilor în primă

instanță.

Proprietarii

terenurilor expropriate au fost privați de posibilitatea lor de a-și exercita prerogativele

dreptului de proprietate, ca urmare a măsurii exproprierii, ulterior acesteia

nebeneficiind de despăgubiri proporționale și echitabile, raportat la valoarea

bunului de care au fost privați.

În consecință s-a

statuat că intimații urmează să beneficieze de despăgubirile acordate de prima

instanță.

Referitor la ultimul

motiv de apel privitor la sporul de valoare ce l-ar fi dobândit imobilul rămas

neexpropriat instanța a înlăturat critica reținând concluziile experților M.O.

și I.N., punct de vedere exprimat și de expert P.E.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA solicitând

în principal modificarea hotărârii în sensul admiterii apelului și pe cale de

consecință a se respinge acțiunea reclamantului, iar, în subsidiar, modificarea

hotărârii instanței de fond în sensul obligării la plata următoarelor

despăgubiri în sumă de: - 427.217 euro pentru terenul situat în București Str.

A.T., nr. X;

- 427.217 euro pentru

terenul situat în București, Str. A.T., nr. Y și respectiv de

- 365.353 euro pentru

terenul situat în București, Str. A.T., nr. Z.

Criticile aduse

hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea ei prin prisma dispozițiilor

art. 304, pct. 7 și 9 C. proc. civ. pentru următoarele aspecte:

Recurentul susține

greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea

nr. 33/1994 și respectiv a dispozițiilor art. 1169 C. civ., în condițiile în

care s-au depus tranzacțiile ce vizau terenuri intravilane din zona învecinată

terenului din litigiu și chiar pentru un teren de 400 mp situat pe aceeași A.T.

O altă critică

vizează nemotivarea hotărârii în ce privește problematica neomologării

punctului de vedere comun exprimat de experții M.O. și I.N., invocându-se

astfel incidența dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

Intimații P.A., P.C.,

C.C., A.C.C. prin întâmpinarea depusă s-au opus admiterii recursului.

Examinând hotărârea

recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304

pct. 7 și 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat.

Instanța de apel a

examinat cauza prin raportare la motivele de apel invocate și la principiul

tantum devolutum quantum apellatum.

Astfel, instanța de

apel față de obiectul dedus judecății, a avut în vedere dispozițiile art. 26

din Legea nr. 33/1994 potrivit căruia: „despăgubirea se compune din valoarea

reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane

îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții precum și

instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele

de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii

raportului de expertiză, precum și de daunele produse proprietarului sau, după

caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate

de aceștia" „în cazul exproprierii parțiale, dacă partea din imobil rămasă

neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor

realiza, experții ținând seama de prevederile alineatului precedent, vor putea

propune instanței o eventuală reducere numai a daunelor".

Instanța de apel, în

respectarea principiului devoluțiunii și pentru a le da posibilitate

proprietarilor să-și dovedească susținerile, a încuviințat efectuarea unei noi

expertize, precum și proba cu înscrisuri.

Astfel, prin raportul

de expertiză efectuat de experții M.O. și I.N., s-a constatat că imobilul din

litigiu se află în București, A.T. nr. Y și Z, pe centura rutieră, în zona de

nord a municipiului București, respectiv că terenurile se află în apropiere de

sediul P.M., acesta fiind vecinul de la est, iar la sud este situat chiar la

centura București.

Instanța de apel a

analizat astfel raportul de expertiză în raport de dispozițiile art. 27 din

Legea nr. 33/1994, reținându-se că nu poate fi validat întrucât expertiza nu

este fundamentată pe valori de tranzacționare, ci de ofertare, cum, de altfel

chiar experții menționează acest fapt în raportul de expertiză.

De asemenea instanța

a analizat și Adresa din 5 februarie 2010 emisă de Direcția Generală Impozite

și Taxe Locale sector 1 cu privire la care experții au reținut că aceasta

cuprinde informații insuficiente pentru a putea reține că ar fi vizate terenuri

similare.

De altfel, chiar

experții concluzionează că unele terenuri cuprinse în acea adresă sunt situate

în zone mai îndepărtate decât zona din litigiu (A.P., A.P.A.) fără a se arăta

categoria de folosință a acestor terenuri.

Din această

perspectivă raportat și la dispozițiile art. 1169 C. civ. și respectiv art. 24

din Legea nr. 33/1994 instanța de apel a făcut o legală interpretare și

aplicare a legii, a raporturilor juridice dintre părți.

Susținerile

recurenților legate de incidența dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

pentru nemotivarea hotărârii sunt nefondate, în condițiile în care hotărârea se

circumscrie dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., fiind arătate motivele

de fapt și de drept ce au determinat convingerea instanței în adoptarea

soluției, și de ce au fost înlăturate susținerile apelantului.

Din perspectiva celor

expuse, nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Cererea formulată de

intimații P.A., P.C., C.C., C.C.A., P.A.N. și P.E.T. privind acordarea

cheltuielilor de judecată, urmează a fi respinsă în condițiile în care nu s-a

făcut dovada acestor cheltuieli, nefiind depusă în original chitanța care să

justifice acordarea lor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de intimatul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA împotriva

Deciziei nr. 750A din 21 decembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a

III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Respinge cererea

formulată de intimații P.A., P.C., C.C., C.C.A., P.A.N. și P.E.T. pentru acordarea

cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 octombrie 2011.