ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 207/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

judecată

Prin cererea de chemare

în judecată, înregistrată la data de 5 martie 2009 pe rolul

Curții de Apel Galați, reclamantul S.D. a chemat în judecată pe

pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, solicitând

instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să

dispună:

- obligarea

pârâtului să îi acorde coeficientul de ierarhizare 4, 60;

- să

oblige pârâtul să îi restituie diferența de salariu dintre

coeficientul de ierarhizare 4,00 și cel de 4,60 ce trebuia să îi fie

acordat din iunie 2007 de când a început să fie salarizat pentru

funcția de ofițer principal I și până în prezent, sume

actualizate în raport cu rata inflației, conform art. I pct. 6, anexa nr.1

lit. a) din tabelul 4 din Legea nr. 491/2006.

În

motivarea cererii, reclamantul arată că, în raport cu

dispozițiile art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003, salarizarea

ofițerilor de poliție este cuprinsă între coeficienții de

ierarhizare 3,80 și 4,60 pentru ofițerii principali gradele I - III,

în raport cu atribuțiile ce revin fiecărei funcții,

complexitatea și gradul de răspundere cerut pentru îndeplinirea

acestora, precum și solicitările la efort.

Reclamantul

susține, în esență, că deține funcția de

ofițer principal I, având atribuții de consilier juridic, identice cu

funcția de specialist II, iar complexitatea muncii este foarte

ridicată, din cauza răspunderii juridice pe care o presupune, astfel

că este îndreptățit să i se acorde coeficientul maxim prevăzut

de lege pentru clasa ofițerilor principali, respectiv coeficientul de

ierarhizare 4,60.

2.

Hotărârea Curții de apel

Prin

sentința civilă nr. 84/F din 21 aprilie 2009, Curtea de Apel

Galați, s

ecția de contencios administrativ

și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul S.D., ca

inadmisibilă, reținând că reclamantul nu a făcut dovada

îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

3.

Cererea de recurs

Împotriva

sentinței civile pronunțate de

Curtea de Apel Galați, s

ecția

de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.D.,

în temeiul art. 304

1

C. proc. civ.

Într-un

prim motiv de recurs, recurentul-reclamant susține că instanța

de fond în mod greșit a respins acțiunea ca inadmisibilă pentru

neîndeplinirea procedurii prealabile, deși a solicitat ministerului, prin

scrisoare recomandată cu confirmare de primire, depusă la dosarul de

fond, acordarea drepturilor salariale, solicitare la care ministerul nu a

răspuns. În subsidiar, recurentul-reclamant susține că

instanța trebuia să facă aplicarea dispozițiilor legislației

muncii [art. 287 C. muncii, aplicabile în virtutea normei de trimitere de la

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 coroborate cu cele ale art. 177 din

Legea nr. 188/1999] conform cărora sarcina probei revine pârâtului, care

trebuia să demonstreze că i-a acordat în mod legal drepturile

salariale.

Printr-un

al doilea motiv de recurs, recurentul-reclamant susține că

soluția instanței de fond este netemeinică, întrucât

instituția angajatoare nu a depus la dosarul cauzei niciun mijloc de

probă din care să rezulte acordarea în mod legal a drepturilor salariale.

Printr-un

al treilea motiv de recurs, recurentul-reclamant susține că

instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată

fără a avea în vedere temeiul juridic invocat prin acțiune,

respectiv dispozițiile art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003.

4.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând

cauza prin prisma motivelor de recurs, Înalta Curte constată că

recursul este fondat pentru următoarele considerente:

În

faza de recurs, recurentul-reclamant a depus la dosar corespondența

datată 26 ianuarie 2009 și înaintată ministerului, prin care

solicită emiterea dispoziției „prin care să se modifice în parte

dispoziția prin care i s-a stabilit coeficientul de ierarhizare 4,00

și să i se acorde coeficientul de ierarhizare 4,60, conform art. I

pct. 6, anexa nr. 1 lit. a) tabelul 4 din Legea nr. 419/2006”, înscris în

finalul căruia petentul precizează că „în situația unui

refuz de a emite ordinul ori în situația soluționării în mod

nesatisfăcător a petiției, aceasta reprezintă procedura

prealabilă statuată de art. 7 din Legea nr. 554/2004” (fila 14 la

dosarul de recurs).

La

termenul de judecată din 20 ianuarie 2010, intimatul-pârât a depus adresa

nr. 233004/11 din 17 februarie 2009 (fila 19 la dosarul de recurs) emisă

de Ministerul Administrației și Internelor – Inspectoratul General al

Poliției Române – Direcția Resurse Umane, prin care se răspunde

„memoriului” înaintat de petentul S.D. cu privire la acordarea coeficientului

de ierarhizare 4,60.

Astfel

fiind, rezultă fără tăgadă că

recurentul-reclamant S.D., cu respectarea dispozițiilor art. 7 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004, a îndeplinit procedura prealabilă anterior

introducerii cererii de chemare în judecată la data de 5 martie 2009, cu

respectarea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. a) din

aceeași lege.

Pe

cale de consecință, constatând îndeplinite condițiile

susmenționate de exercitare a acțiunii în contencios administrativ, Înalta

Curte reține că este întemeiat primul motiv de recurs care se

circumscrie prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar, potrivit art. 312

alin. (3) C. proc. civ. - întrucât Curtea de apel a soluționat procesul

fără a intra în cercetarea fondului - hotărârea recurată

este supusă casării cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca

instanța să se pronunțe asupra fondului cauzei în raport cu

susținerile părților și probatoriul administrat.

Pentru

considerentele arătate, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

cu referire la dispozițiile menționate C. proc. civ., urmează ca

recursul va fi admis, sentința casată și cauza trimisă spre

rejudecare aceleiași instanțe, care urmează a face aplicarea

dispozițiilor art. 315 alin. (1) C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de S.D.

împotriva sentinței civile nr. 84/F din 21 aprilie 2009 a Curții de

Apel Galați, s

ecția de contencios

administrativ și fiscal

.

Casează sentința

atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași

instanță

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2010.