ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4335/2009

Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Pitești, reclamantele C.G. și A.I., au chemat în judecată pe pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând anularea Deciziei nr. 2028 din 28 mai 2008 și obligarea pârâtei să emită o decizie în favoarea tuturor persoanelor îndreptățite la acordarea de despăgubiri pentru terenul de 11.725 mp ce a aparținut lui A.R.M., situat în Râmnicu Vâlcea.

Motivele de fapt și de drept pe care s-a întemeiat cererea. Reclamantele arată că sunt moștenitoarele lui A.R.M., proprietarul terenului în suprafață de 11.725 mp, ce a fost preluat abuziv de regimul comunist și că au formulat în temeiul Legii nr. 10/2001 notificare pentru restituirea acestuia. Prin Dispozițiile nr. 27 din 14 septembrie 2007 și nr. 23 din 25 mai 2007 s-a propus acordarea de despăgubiri, însă reclamantele au formulat acțiune în justiție, solicitând restituirea în natură. În cursului procesului, reclamantele au aflat de existența și a altor persoane îndreptățite care solicită restituirea aceluiași imobil. Mai mult, prin Decizia nr. 2028 din 28 mai 2008, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a dispus acordarea de despăgubiri către T.I. și T.V., cu precizarea că reclamantele se pot îndrepta împotriva acestora pe calea dreptului comun. Reclamantele consideră că decizia este nelegală deoarece pot exista mai multe notificări formulate, în temeiul Legii nr. 10/2001, iar pârâta era obligată să emită o singură decizie pe numele tuturor persoanelor îndreptățite. În drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 10/2001 și ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001. 3 .Apărările formulate de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Prin întâmpinare, pârâta a solicitat: 3.1. Suspendarea soluționării cauzei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului ce formează obiectul dosarului nr. 2879/90/2007, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. 3.2. Respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece nu se poate reține o culpă a Comisiei Centrale în neemiterea deciziei reprezentând titlului de despăgubire și pentru reclamante. Nu pot fi acordate titluri de despăgubiri pentru alte persoane decât cele care sunt menționate în dispozițiile /deciziile emise în temeiul Legii nr. 10/2001. Reclamantele aveau posibilitatea contestării deciziei emise de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau formulării unei intervenții în litigiul în care Tribunalul Vâlcea a pronunțat sentința civilă nr. 751 din 28 noiembrie 2005. Cuantumul măsurilor reparatorii a fost stabilit printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, ce constituie titlu executoriu și de care Comisia era ținută a o pune în executare.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 32/F-C din 4 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr. 1050/46/2008, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii instanței de fond. 5.1. Omisiunea pârâtei de a conexa dosarele pentru acordarea despăgubirilor nu constituie un motiv de nulitate a deciziei nr. 2028/2008. 5.2. Reclamantele se află încă în litigiu cu privire la stabilirea dreptului acestora de a li se acorda despăgubiri și nu au un dosar înaintat la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților pentru acordarea despăgubirilor după procedura Legii nr. 10/2001. 5.3. Nu sunt aplicabile în speță prevederile art. 1 lit. b) din Normele metodologice, art. 23 titlul VII din Legea nr. 247/20045 sau cele ale art. 4.6. teza ultimă din Normele metodologice. 5.4. Obiectul litigiului este aplicarea Cap. VII din Legea nr. 247/2005. 5.5. Nu s-a putut pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a lui T.V. și T.I., datorită lipsei părților. 6. r ecurs formulat de reclamantele C.G. și A.I. Motive de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. 6.1. Dreptul recurentelor-reclamante s-a născut prin emiterea celor două dispoziții de către SC V. SA și nu există vreun text legal care să acorde valoare juridică înregistrării la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a unui dosar de despăgubire. 6.2. Prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 dispun imperativ ca, în cazul în care restituirea dreptului de proprietate se solicită de mai multe persoane îndreptățite, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește pe cote părți ideale, potrivit dreptului comun. 6.3. În pct. 4.7 teza finală din Normele Metodologice se arată că, după adoptarea deciziei/ dispoziției și până la intabularea acesteia, dacă apar alte persoane cu vocație succesorală care au depus în termen cerere de restituire, se va dispune revocarea actului administrativ și emiterea unei decizii/dispoziții conforme cu legea. 6.4. Curtea de Apel Pitești a înlăturat în mod greșit aceste dispoziții legale, arătând că ele se aplică doar în domeniul reglementat de Legea nr. 10/2001 și că în materia despăgubirilor acordate în temeiul Legii nr. 10/2001 nu sunt aplicabile. 6.5. Instanța de fond a înlăturat prin aceleași raționamente și aplicarea dispozițiilor pct. 1 lit. b) din Norme și a citat trunchiat textul acestei dispoziții legale, invocând faptul că acesta permite disjungerea notificărilor formulate de mai multe persoane îndreptățite.

Apărările formulate de intimata-pârâtă Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările avute în fața instanței de fond. II. Considerentele instanței de recurs 1. Recursul este nefondat 2. Prin Legea nr. 247/2005 s-a reglementat procedura administrativă de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor ce nu pot fi restituite în natură. Intimata Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor are competența stabilirii cuantumului despăgubirilor, conform art. 16-18, t itlul VII din Legea nr. 247/2005. 3. Decizia nr. 2028 din 28 mai 2008 a fost emisă în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile, pe numele persoanelor care au figurat ca părți în dosar. 4. Pretenția recurentelor-reclamante de a se emite o decizie pe numele tuturor persoanelor îndreptățite a fost în mod corect respinsă de instanța de fond. Dispozițiile art. 4 din Legea nr. 10/2001 nu se aplică în cazul acordării de despăgubiri. Recurentele-reclamante nu puteau solicita emiterea unei decizii pe numele tuturor persoanelor îndreptățite deoarece nu există un dosar pe numele acestora la autoritatea administrativă competentă. Mai mult, recurentele nu au fost de acord cu deciziile nr. 27 din 14 septembrie 2007 și nr. 23 din 25 mai 2007, respectiv cu propunerea de despăgubiri și au acționat în instanță. Pretenția recurentelor de a fi trecute în decizia de stabilire a cuantumului despăgubirilor este în contradicție cu modalitatea de acțiune a acestora și anume cu pretenția de a fi restituit terenul în natură. 5. Prevederile pct. 1 lit. b) din Normele metodologice nu pot fi aplicate în speță, întrucât recurentele-reclamante nu au probat existența unui dosar înregistrat la autoritatea competentă, prin care să solicite și să-și dovedească dreptul pretins. 6. Suspendarea soluționării prezentei cauze, în temeiul art. 244 alin. (7) pct. 1 C. proc. civ., solicitată de intimată a fost considerată ca fiind neîntemeiată, având în vedere că hotărârea ce se va pronunța în Dosarul nr. 2879/90/2007 nu influențează hotărârea din prezenta cauză. Dosarele au obiecte diferite, iar eventuala admitere a cererii de restituire în natură a imobilului nu produce efecte asupra deciziei administrative de acordare de despăgubiri pe numele altor persoane decât recurentele. 7. Față de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., art. 20 alin. (3) din Legea nr. 54/2004, modificată și completată, urmează a se respinge recursul ca nefondat.