SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 8748/05 prezentată de Mehmet CANBAZ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 6 decembrie 2005 într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președinte A.B. Baka Cabral Barreto Türmen Butkevych Fura-Sandström, Popović, judecători și domnii S. Naismith, grefier adjunct al secțiunii Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 1 iulie 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere declarațiile oficiale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei.
După ce a intenționat acest lucru, face următoarea decizie în defavoarea reclamantului, dl Mehmet Canbaz, este un resortisant turc, născut în 1953 și rezident în Mercin. El este reprezentat în fața Curții de către dl Özgül Sözer, avocat în Mercin. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. În 1993, Hotărârea Generală Drumuri Naționale ( În dezacord cu suma plătită, instanța a introdus o acțiune în creștere a dreptului de proprietate la tribunalul de mari instanțe din Mercin, în 1995. Prin hotărârea din 1 august 1996, instanța a acordat reclamantului un câștig de cauză și i-a acordat o indemnizație suplimentară de 667 În total, 224 000 de cărți turcești vechi (TRL) au fost însoțite de dobânzi simple cu o rată legală de 30 % laan, calculată începând cu 17 iulie 1995, data cedării terenului către conducere.
Curtea de Casație a confirmat această hotărâre printr-o hotărâre din 6 martie 1997. La data de 25 martie 1998, a fost plătită reclamantului suma de 1 274 615 000 TRL (suma echivalentă cu aproximativ 762 EUR). 8748/05, introdusă de dl Mehmet Canbaz, Guvernul Republicii Turcia oferă să plătească la mail, ex gratia , suma globală de 1 940 USD (mii nouă sute patruzeci de dolari americani) care acoperă, de asemenea, cheltuielile și cheltuielile suportate. Această sumă nu va fi supusă nici unui impozit sau unei alte taxe la momentul relevant.
Plata va avea loc în termen de trei luni de la data deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se efectuează plata în termenul respectiv, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la plata efectivă a sumei în cauză, un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile pentru această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. La rândul său, Consiliul reclamantului a transmis declarația pe care o prezintă în calitate de reprezentant al reclamantului, dl Mehmet Canbaz, am luat cunoștință de declarația guvernului Republicii Turcia, făcută în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei care are ca origine cererea nr. 8748/05 și conform căreia este pregătit să plătească la , o sumă totală de 1 940 USD (o mie nouă sute patruzeci de dolari americani) care acoperă, de asemenea, cheltuielile și cheltuielile suportate.
De asemenea, observ că plata va avea loc în termen de trei luni de la data deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) lit. (a) și (c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și că, în lipsa plății în termenul menționat, guvernul va plăti un interes simplu în condițiile prevăzute în această privință. J a acceptat această propunere după ce a consultat în mod corespunzător reclamantul care, în consecință, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele inițiale ale cererii. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convențiile sau protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 alineatul (1) in fine) În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cauza din rolul său.
Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Naismith J.-P. Costa Modululr Adjunct Președinte
DÉCISION Requête n o 8748/05 présentée par Mehmet CANBAZ contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 6 décembre 2005 en une chambre composée de : MM. J.-P. Costa , président , A.B. Baka , I. Cabral Barreto , R. Türmen , V. Butkevych , M me E. Fura-Sandström, M. D. Popović, juges , et de M. S. Naismith, greffier adjoint de section . Vu la requête susmentionnée introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 1 er juillet 1998, Vu l’article 5 § 2 du Protocole n o 11 à la Convention, qui a transféré à la Cour la compétence pour examiner la requête, Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire.
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M. Mehmet Canbaz, est un ressortissant turc, né en 1953 et résidant à Mersin. Il est représenté devant la Cour par M e Özgül Sözer, avocat à Mersin. A. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. En 1993, la direction générale des routes nationales (« la direction ») procéda à l’expropriation d’un terrain appartenant au requérant pour la construction d’une autoroute à Mersin.
L’indemnité d’expropriation fixée par la direction fut versée au requérant en 1995. En désaccord avec le montant payé, l’intéressé introduisit une action en augmentation de l’indemnité d’expropriation auprès du tribunal de grande instance de Mersin (« le tribunal »). Par un jugement du 1 er août 1996, le tribunal donna gain de cause au requérant et lui accorda une indemnité complémentaire de 667 224 000 anciennes livres turques (TRL) au total. Cette somme était assortie d’intérêts moratoires simples au taux légal de 30 % l’an, à calculer à partir du 17 juillet 1995, date de cession du terrain à la direction. La Cour de cassation confirma ce jugement par un arrêt du 6 mars 1997. L’indemnité complémentaire, majorée des intérêts moratoires, fut versée au requérant le 25 mars 1998, date à laquelle le montant s’élevait à 1 274 615 000 TRL (somme équivalent à environ 762 euros).
EN DROIT La Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour l’origine la requête n o 8748/05 introduite par M. Mehmet Canbaz, le Gouvernement de la République de Turquie offre de verser à l’intéressé, ex gratia , la somme globale de 1 940 USD (mille neuf cent quarante dollars américains) couvrant également les frais et dépens encourus. Cette somme ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l’époque pertinente. Le versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 a) et c) de la Convention européenne des Droits de l’Homme.
Le paiement vaudra règlement définitif de la cause. A défaut de paiement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au paiement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pour cette période, augmenté de trois points de pourcentage. » De son côté, le conseil du requérant a fait parvenir la déclaration que voici : « En ma qualité de représentant du requérant, M. Mehmet Canbaz, j’ai pris connaissance de la déclaration du Gouvernement de la République de Turquie, faite en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n o 8748/05 et selon laquelle il est prêt à verser à l’intéressé, ex gratia , une somme globale de 1 940 USD (mille neuf cent quarante dollars américains) couvrant également les frais et dépens encourus.
Je note également que le versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 a) et c) de la Convention européenne des Droits de l’Homme et qu’à défaut de paiement dans ledit délai, le Gouvernement versera un intérêt simple dans les conditions prévues à cet égard. J’accepte cette proposition après avoir dûment consulté le requérant qui, en conséquence, renonce à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de la requête. Nous déclarons l’affaire définitivement réglée. » La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenus les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention).
En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire de son rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. S. Naismith J.-P. Costa Greffier adjoint Président