ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 590/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 590/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând asupra
recursurilor în cauză pe baza lucrărilor și materialului aflat la dosar a
constatat următoarele:
1.Tribunalul Timiș, secția penală, în rejudecarea
cauzei în primă instanță, prin sentința penală nr. 145/PI din 20 februarie 2009,
pronunțată în Dosar nr. 6319.1/30/2006, a condamnat pe inculpații în cauză,
participanți în calitate de coautori la infracțiunile deduse judecății prin
rechizitoriul nr. 816/P/2005 emis la data de 10 aprilie 2006 de Parchetul de pe
lângă Tribunalul Timiș, respectiv:
I. Ț.S.G. (fiul lui D. și V.)
în baza art. 140 lit. a) și d) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 13 C.
pen. și art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. privind săvârșirea infracțiunii de
aducere la cunoștința publicului a unei opere fără consimțământul titularului
dreptului de autor la o pedeapsă de 1 an închisoare și respectiv în baza art. 142
lit. a), b), l) și m) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art.
41 alin. (2), art. 42 C. pen. privind săvârșirea infracțiunii de reproducere și
difuzare a unor opere, fără consimțământul titularului dreptului de autor la o
pedeapsă de 2 ani închisoare, iar în baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art.
34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani
închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere în baza art. 86
1
și următoarele C. pen., art. 71 alin. (2), (3), (5) și art. 64 lit. a) și b) C.
pen. iar ceilalți doi coinculpați;
II. N.I.A. (fiul lui I. și D.)
și respectiv:
III. U.P.M. (fiul lui V. și
D.) în baza art. 140 lit. a) și d) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 13 C.
pen. și art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. privind săvârșirea infracțiunii de
aducere la cunoștința publicului a unei opere fără consimțământul titularului
dreptului de autor la o pedeapsă de câte 6 luni închisoare și respectiv în baza
art. 142 lit. a), b), l) și m) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 13 C.
pen. și art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. privind săvârșirea infracțiunii de
reproducere și difuzare a unor opere, fără consimțământul titularului dreptului
de autor la o pedeapsă de câte 1 an închisoare, iar în baza art. 33 lit. a) C.
pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpaților amintiți
pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare fiecare, a cărei
executare a fost suspendată condiționat potrivit art. 81 și următoarele C. pen.,
art. 71 alin. (2), (3), (5) și art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru ambii
inculpați amintiți.
În baza art. 14 C. proc.
pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 998, 999, 1000 alin.
(3), art. 1003 C. civ. și art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 a obligat inculpații,
în solidar, la plata sumelor de 25.982 DOLARI SUA în lei la data executării
daune materiale către partea civilă U.P.F.R., 13.572 DOLARI SUA în lei la data
executării către partea civilă R.O.A.C.T., 12.861 DOLARI SUA în lei la data
executării către partea civilă M.C., 1883, 30 euro în lei la data executării
către partea civilă E.A.I., 11.233 DOLARI SUA în lei la data executării către
partea civilă A.S.I.., 40.850 euro în lei la data executării către partea
civilă A.I. și 3.297 DOLARI SUA către partea civilă M.I.
În baza art. 118 lit. a) C.
pen. raportat la art. 139 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 8/1996 a confiscat de
la inculpatul Ț.S.G. un număr de 4231 CD-uri și 745 DVD-uri, de la martorul P.I.,
un compact disc marca M. cu mențiunea olografă L.S., iar de la martorul M.A.D.,
un compact-disc marca M., cu mențiunea olografă F.N., corpuri delicte la
dosarul cauzei și aflate la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor București, și dispune distrugerea acestora.
În baza art. 118 lit. b) C.
pen. a confiscat de la inculpatul Ț.S.G. hard-disk marca M. tip D.P., 120 GB
ATA/133 HDD, un hard-disk marca M., tip D.M.P., 120 GB SATA/150 HDD, un
CD-Writer marca A., un CD-Writer marca T., un DVD-Writer marca S., un
DVD-Writer marca S., și 9 cataloage, toate corpuri delicte la dosarul cauzei.
În baza art. 109 alin. (5) C.
proc. pen. a dispus restituirea către martorul P.I. a unei dischete marca I.,
iar către martorul M.A.D. a unei dischete marca S. cu mențiunea olografă D.S.,
corpuri delicte la dosarul cauzei.
Instanța a reținut în fapt –
pe baza materialului probator administrat in cursul procesului penal constând
in procesele verbale de sesizare din oficiu, de percheziție, de constatare
(filele 16, 22-48 vol. I up, 1, 5, 14 vol. II up), raportul de serviciu
întocmit la data de 19 februarie 2004 (fila 17 vol. I up), plângerile
prealabile ale părților vătămate R.O.A.C.T., U.P.F.R., E.A., M.C., A.S., A. și
M. (filele 105, 131, 153, 154, 155, 157, 165-167, 170-173 vol. I up),
declarațiile inculpaților (filele 195, 198-200, 202, 203, 205, 210, 211,
213-215 vol. I up și 20, 61, 91 dosar), declarațiile martorilor P.I., M.A.D., M.I.L.,
Ș.L., B.L., P.A., B.M., N.S.F., C.S.A., P.M., M.A.B., L.C., P.A., C.D. și C.O. (filele
2-4, 6 -9, 11-13, 73, 85-89, 91, 93 vol. II up și 92, 93, 123, 124, 154-157,
192-194 dosar), adresa din 18 martie 2004 al I.P.J. Timiș (fila 114 vol. II up),
raportul de constatare nr. 3907 din 22 octombrie 2004 al O.R.D.A. (filele 6-329
vol. III up), referatele de evaluare întocmite pe numele inculpaților de Serviciul
de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș (filele 114-122 dosar) – ca
învinuirile ce au format obiectul urmăririi penale și ulterior trimiterii în
judecată a inculpaților prin rechizitoriul nr. 816/P/2005 din 10 aprilie 2006
al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș în conexiune cu incriminările din
art. 140 lit. a) și d) din Legea 8/1996 și respectiv art. 142 lit. a), b), l)
și m) din Legea 8/1996, în redactarea în vigoare la momentul epuizării
infracționale 24 martie 2004 [„art. 140:
constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare
de la o luna la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 lei la 3 milioane lei, dacă
nu constituie o infracțiune mai grava, fapta persoanei care, fără a avea
autorizarea sau, după caz, consimtamantul titularului drepturilor recunoscute
prin prezenta lege: a) aduce o opera la cunoștința publica; (.) d) traduce,
publica in culegeri, adaptează sau transforma o opera, pentru a obține o opera
derivata;” respectiv „art. 142: constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare
de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 700.000 lei la 7 milioane lei, daca
nu constituie o infracțiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea consimtamantul
titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege: a) reproduce integral
sau parțial o opera; b) difuzează o opera; (.) l) reproduce înregistrările
sonore ale unui producător; m) difuzează înregistrările sonore ale unui producător,
inclusiv prin închiriere;”
] - și anume:
a) în perioada 18 februarie 2004 –
24 martie 2004, in mod repetat,in calitate de persoane fizice, cei trei inculpați
- fara a avea consimtamantul titularilor drepturilor recunoscute prin lege - au
adus la cunostiinta publicului diverse opere (filme, videoclipuri )pe care
le-au si tradus și;
b) în aceeași perioada, fara a avea
consimtamantul titularilor drepturilor recunoscute prin lege au reprodus
integral sau parțial opere cinematografice (filme,videoclipuri) înregistrări
sonore si programe de calculator ale diverșilor producători / pe care le-au
difuzat prin vindere, închiriere la diverse persoane fizice – au existat ca
atare realizând elementele constitutive ale infracțiunilor indicate prin actul
de sesizare comise în participație în calitate de coautori – cu aplicarea
dispozițiilor din art. 13 C. pen. privind legea mai favorabilă - in următoarele
împrejurări:
La data de 18 februarie 2004,
organele de poliție judiciară din cadrul I.P.J. - Timiș s-au sesizat, din
oficiu, cu privire la faptul că inculpatul Ț.S. deține la domiciliu pe suport
CD, filme, muzică, jocuri și programe pentru calculator pe care le multiplică
ilegal, iar ulterior le comercializează sau le închiriază la diverse persoane
fizice, fără a avea autorizație din partea titularilor drepturilor de autor și au
solicitat instanței de judecată autorizarea efectuării unei percheziții la
domiciliul inculpatului amintit.
Cu ocazia efectuării
percheziții amintite la data de 24 martie 2004, în baza autorizației nr. 16
eliberată de Judecătoria Timișoara, în domiciliul inculpatului Ț.S.G. – unde - au
fost depistați și inculpații N.I.A. și U.P.M., care au participat nemijlocit la
comiterea activităților ilicite alături de coinculpatul Ț.S.G. - și încăperile
apartamentului, și în balcon au fost descoperite un număr de 4231 CD-uri și 745
DVD-uri (conform anexelor 1-6 vol. I filele 25-31), un biblioraft conținând
oferta DVD-uri și opt cataloage cu diferite liste de firme, muzică, jocuri și
programe pentru calculator (vol. 4 și 5 ), un număr de 7 file format A4,
conținând diferite nume de piese muzicale, formații și albume, 4 file având
imprimate color coperte pentru DVD ale filmelor O.F.K., M.M., M. și S. (vol. I
filele 38,48); în aceleași împrejurări în apartamentul inculpatului Ț.S.G. au
fost găsite acte de identitate aparținând numiților M.I.O., B.M., P.M. și Ș.L.L.C.A.;
de asemenea, s-a constatat că inculpatul Ț.S.G. deținea la apartamentul unde
domiciliază, două calculatoare personale, echipate cu unitate hard-disc de mare
capacitate (de 120 GB fiecare), precum și cu unități ce permit înregistrarea de
date în format compact disc (CD) și digital video disc (DVD), fiecare
calculator fiind dotat cu unități de inscripționare CD-RW și DVD-RW (vol. I
fila 96), precum și o colecție însemnată de filme artistice, piese muzicale,
jocuri și programe pentru calculator, toate stocate fie pe suport CD și DVD,
fie în memoria celor două calculatoare; atât CD-urile, cât și DVD-urile
ridicate cu ocazia percheziției de la inculpatul Ț. au fost puse la dispoziția
O.R.D.A., în vederea expertizării lor iar potrivit raportului de constatare
tehnico-științifică din 22 octombrie 2004 toate cele 4231 CD-uri și 745 DVD-uri
s-au constatat a fi produse pirat.
În primul ciclu procesual prin
sentința penala nr. 677/PI din 03 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș
în Dosarul nr. 6319/30/2006, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.
raportat la art. 10 lit. f) C. proc. pen., art. 144 din Legea 8/1996
republicată și cu aplicarea art. 13 C. pen., s-a dispus încetarea procesului
penal față de inculpații Ț.S.G., N.I.A. și U.P.M., cu motivarea că la dosarul
cauzei nu există dovada că părțile vătămate au formulat personal sau prin
mandatar o plângere prealabilă, înainte sau după ce au fost identificați / au
cunoscut identitatea autorilor infracțiunii – împrejurare de natură a atrage
incidența prevederilor art. 10 lit. f) C. proc. pen.; prin Decizia penala nr. 500/R
din 12 mai 2008 a Curții de Apel Timișoara, în baza art. 385
15
pct. 2
lit. c) C. proc. pen. a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă
Tribunalul Timiș împotriva sentinței penale nr. 677/PI/2007, a fost casată hotărârea
amintită și s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Timiș, în baza
constatărilor că: (i) astfel cum rezultă din conținutul rechizitoriului, inculpații
au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 140 lit.
a) și d) și art. 142 lit. a), b), l) și m) din Legea 8/1996, cu aplicarea art. 13
și art. 41 alin. (2) C. pen. si; (ii) chiar dacă pentru infracțiunile prev. de art.
140 și art. 142 lit. a) și l) din Legea 8/1996 se putea dispune încetarea
procesului penal potrivit prev. art. 144 din Legea 8/1996, în redactarea sa
inițială, pentru infracțiunea prev. de art. 142 lit. b) și m) din aceeași lege,
punerea în mișcare a acțiunii penale se face din oficiu și ca atare soluția de
încetare a procesului penal adoptată de primă instanță este greșită.]
Audiați în cursul urmăririi
penale în legătură cu bunurile găsite în locuința și proveniența acestora
inculpatul Ț.S.G. a declarat că toate CD-urile și DVD-urile reprezentau
colecția lui personală / nu a închiriat și nu a vândut niciodată asemenea
discuri / recunoscând doar faptul că, din când în când, împrumuta prietenilor
din aceste discuri; inculpatul a explicat prezența cataloagelor și a actelor de
identitate ca fiind întocmite pentru a putea ține o evidență a colecției sale
respectiv au fost lăsate garanție pentru restituirea discurilor împrumutate
[declarațiile amintite fiind înlăturate ca nesincere, aflându-se în
contrarietate cu celelalte probe în acuzare sus-menționate];coinculpatul N.I.A.
care a fost identificat de polițiști lucrând la unul din calculatoarele
aparținând inculpatului Ț., a fost audiat pentru prima dată în ziua de 25
martie 2004 când a recunoscut că inculpatul Ț.S.G. comercializa și închiria
discuri cu filme, muzică și programe de calculator, lucru pe care l-a făcut și
el la rugămintea inculpatului amintit; în completarea declarației amintite la
data de 29 aprilie 2004 același inculpat a relatat că coinculpatul U.P.M. lucra
pentru inculpatul Ț.S.G., comercializând și închiriind discurile găsite în
locuință; în sfârșit, la data de 22 august 2005 inculpatul N. a precizat că
activitățile pe care le efectua în locuința inculpatului Ț. constau în
multiplicarea CD-urilor cu ajutorul celor două calculatoare; în memoria
calculatorului, potrivit afirmațiilor inculpatului, exista o evidență cu toate
produsele oferite - care a și fost listată ulterior - astfel explicându-se
prezența celor 8 cataloage în apartament; coinculpatul N.I.A. a declarat de
asemenea că discurile erau vândute sau închiriate diverselor persoane care
veneau în apartament și pe care nu-i cunoștea, pentru închiriere percepându-se
o taxă de 10.000 lei (1 RON), iar pentru vânzare 50.000 lei (5 RON); în finalul
primei declarații făcute în cauză inculpatul N.I.A. a precizat că toți banii
erau încasați de inculpatul Ț.S.G., iar datele de identificare ale celor care
au închiriat CD-uri erau introduse într-un fișier din calculator; in final,la
cercetarea judecătorească inculpații au revenit asupra recunoașterii inițiale,
negând comiterea activităților ilicite reținute în sarcina acestora prin
rechizitoriu declarații înlăturate ca nesincere în raport cu celelalte probe în
acuzare administrate în cauză.
În raport cu situația de
fapt sus-menționată i-a condamnat pe cei trei inculpați pentru săvârșirea in
participație/ în coautorat a infracțiunilor prevăzute de art. 140 lit. a) și d)
din Legea 8/1996 cu aplicarea art. 13 C. pen. si art. 41 alin. (2), art. 42 C.
pen. si respectiv art. 142 lit. a), b), l) și m) din aceeași lege cu aplicarea art.
13 C. pen. si art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. – încadrări juridice date
faptelor ilicite și prin actul de trimitere in judecata cu excepția art. 13 C.
pen. privind aplicarea legii mai favorabile - constatând pe de o parte după
compararea actelor normative succesive prin raportare la criteriul sancțiunilor
aplicabile ca, in privința inculpaților, legea cea mai favorabila este cea in
vigoare la data epuizării infracțiunilor, respectiv legea 8/1996 fara modificările
aduse prin Legea nr. 285/2004, O.U.G. nr. 123/2005 si legea nr. 329/2006 / iar
pe de alta parte că referitor la săvârșirea infracțiunilor amintite în ceea ce
privește modalitățile normative prevăzute de art. 140 lit. a) și d) și
respectiv art. 142 lit. a) și l) există formulate din termenul de „2 luni din
ziua în care persoana vătămată a știut cine este făptuitorul” prevăzut de art. 284
C. proc. pen. și plângere prealabilă de către persoanele vătămate /părți civile
în cauză în conformitate cu dispozițiile art. 144 din legea nr. 8/1996.
Încadrarea juridică a
faptelor ilicite continuate comise de inculpați – epuizate la data de 24 martie
2004 cu ocazia percheziției domiciliare – în dispozițiile legale precizate cu
aplicarea art. 13 C. pen. a avut in vedere ca p
rin Legea ulterioară nr. 285 din 23
iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul
de autor și drepturile conexe - publicată în M. Of. nr. 587 din 30 iulie 2004 -
a fost abrogat în integralitate art. 142 din Legea nr. 8/1996 în redactarea la
momentul epuizării activității infracționale; prin aceiași lege însă au fost
introduse dispozițiile noi ale art. 139
6
care în conținutul alin.
(6) au preluat în mod explicit prevederile art. 142 lit. b) si m) din legea
8/1996 într-o formă ușor modificată: [„închirierea de mărfuri pirat sau
dispozitive pirat de control al accesului, precum și oferirea spre vânzare sau
închiriere a acestora prin anunțuri publice ori prin mijloace electronice de
comunicare constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani sau cu amendă de la 50 milioane lei la 300 milioane lei”]; definiția
legală a mărfurilor - pirat din alin. (7) al același articol [,,toate copiile
realizate fără consimțământul titularului de drepturi sau al persoanei legal
autorizate de aceasta și care sunt executate, direct ori indirect, total sau
parțial după un produs purtător al dreptului de autor sau al drepturilor
conexe”] include în mod implicit și modalitatea normativă a incrimării
prevăzută de art. 142 lit. a) și l); situația de fapt descrisă în rechizitoriu
și conformată în totalitate la cercetarea judecătorească relevă că inculpații
au realizat prin acțiuni conjugate mărfurile-pirate pe care le-au și închiriat
ori oferit spre vânzare în mod nemijlocit prin mijloace electronice de comunicare
fiind realizate astfel elementele constitutive ale tuturor modalităților
normative incriminatorii prevăzute de art. 142 lit. a), b), l) și m) din legea nr.
8/1996 în redactarea în vigoare la data de 24 martie 2004.
Pe baza constatărilor în
fapt anterior expuse instanța a reținut că activitatea infracțională în speță
s-a epuizat la data de 24 martie 2004, dată în raport cu care sub aspectul
aplicării în cauză a prevederilor art. 13 C. pen. - avându-se în vedere
modificările succesive ale Legii nr. 8/1996 intervenite ulterior epuizării activității
infracționale – s-a stabilit că legea mai favorabilă în cauză este aceea în
vigoare la data epuizării infracțiunilor respectiv Legea nr. 8/1996, fără
modificările aduse prin Legea nr. 285/2004, O.U.G. nr. 123/2005 și Legea nr. 329/2006.
În continuare, instanța a
procedat la verificarea îndeplinirii în cauză a condițiilor de procedibilitate
și pedepsibilitate în care sens a stabilit că pentru infracțiunile prevăzute de
art. 140 și art. 142 lit. a și l din Legea nr. 8/1996, potrivit art. 144 din
Legea nr. 8/1996 acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a
părților vătămate; condiția de procedibilitate și pedepsibilitate amintită este
îndeplinită în cauză avându-se în vedere că perchezițiile domiciliare au fost
efectuate la locuința inculpatului Ț. la data de 24 martie 2004, iar la data de
15 martie 2004 a fost înregistrată plângerea prealabilă a părții vătămate R.O.A.C.T.,
plângere îndreptată împotriva inculpatului Ț.S.G. (filele 105, 106 vol. I up);
ulterior, la data de 29 aprilie 2004 I.P.J. Timiș a înaintat o adresă către
R.O.A.C.T., comunicând faptul că la desfășurarea activității infracționale
și-au adus contribuțiile și inculpații N. și U. (fila 103 up); în consecință,
la data de 17 mai 2004 partea vătămată R.O.A.C.T. a formulat o plângere
prealabilă și împotriva celor doi inculpați (fila 131 vol. I up); plângerile
prealabile ale părții vătămate U.P.F.R. au fost înregistrate la datele de 22
aprilie 2004 împotriva inculpatului Ț., 04 mai 2004 împotriva inculpatului N. și
05 mai 2004 împotriva inculpatului U. (filele152-158 vol. I up); în sfârșit, la
data de 09 aprilie 2004 se adresează organelor de cercetare penală, cu o
plângere prealabilă, îndreptată împotriva inculpatului Ț., și partea civilă E.A.
(filele 165-167 vol. I up), plângerea prealabilă a părților vătămate M.C., A.S.,
A. și M., îndreptată împotriva aceluiași inculpat, dată din 27 mai 2004 (filele
170-173 vol. I up); sub acest aspect instanța a reținut și faptul că încă din
data de 05 aprilie 2004 ultimele părți vătămate indicate mai sus s-au adresat
organelor de urmărire penală cu solicitarea de se efectua cercetări față de
inculpatul Ț. (fila 163 vol. I up), adresa respectivă putând fi interpretată ca
o manifestare de voință evidentă în sensul de a interveni tragerea la
răspundere penală a inculpatului; deși numele inculpaților N. și U. nu este
indicat în plângerile prealabile ale părților vătămate E.A., M.C., A.S., A. și
M., instanța a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 131 alin.
(4) C. pen., care stabilesc faptul că introducerea plângerii prealabile față de
unul dintre făptuitori este suficientă pentru a atrage răspunderea penală a
tuturor participanților; față de aspectele indicate mai sus, instanța a
constatat că la dosarul cauzei există plângerile prealabile ale persoanelor
vătămate, motiv pentru care poate proceda la analizarea fondului faptelor
reținute în sarcina celor trei inculpați.
Sub aspectul
laturii subiective, instanța a reținut că inculpații au acționat cu intenție
directă, ei având reprezentarea faptului că prin actele lor de a vinde,
închiria, adapta prin includerea subtitrării, difuza și reproduce diferite
opere cinematografice, înregistrări sonore sau programe de calculator, fără
autorizația și consimțământul titularilor drepturilor de autor, aduc o atingere
gravă drepturilor recunoscute de lege autorilor operelor originale, și urmărind
prin săvârșirea infracțiunii un scop precis, respectiv obținerea unor foloase
materiale ilicite.
La
individualizarea judiciara a pedepselor, in conformitate cu dispozițiile art. 72
si următoarele C. pen. instanța a avut in vedere gradul de pericol social al
faptelor comise in raport cu caracterul repetat al acestora/amplitudinea si consecințele
activității infracționale desfășurate in participație de câtre cei trei inculpați,
persoana acestora si celelalte date privind buna comportare anterioara,
apreciind ca finalitatea preventiv educativa a acestora poate fi asigurata prin
suspendarea sub supraveghere/condiționata a executării pedepselor in condițiile
art. 86
1
si respectiv 81 C. pen.
În ceea ce
privește latura civilă a procesului penal, instanța a reținut că părțile
vătămate U.F.P.R., M.C., E.A.I.., R.O.A.C.T., R.O.A.C.T., A.S.I., A.I. și M.I.
s-au constituit părți civile în cauză după cum urmează: U.F.P.R. – 25.982 DOLARI
SUA, R.O.A.C.T. – 13.572 DOLARI SUA, M.C. – 12.861 DOLARI SUA, E.A.I. – 1883,30
euro, A. – 11.233 DOLARI SUA, A. – 40.850 euro și M. – 3.297 DOLARI SUA.
Potrivit
dispozițiilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, în vigoare la data
săvârșirii infracțiunilor, titularii drepturilor de autor pot pretinde
instanțelor de judecată acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului
cauzat, urmând ca la stabilirea despăgubirilor instanța să ia în considerare
criterii cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul
nerealizat.
Pe de altă
parte, în conformitate cu prevederile art. 998, 999 C. civ. orice faptă a
omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din vina căruia s-a
ocazionat a-l repara, urmând ca, în temeiul art. 1003 C. civ., în situația în
care prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, răspunderea acestora
urmând să fie solidară.
Față de aceste
dispoziții legale și în condițiile în care, în privința acestor infracțiuni, la
aprecierea despăgubirilor instanța a avut în vedere în special consecințele
economice negative constând în beneficiul nerealizat de către părțile civile,
instanța a apreciat că într-adevăr, prin faptele lor ilicite de a vinde,
închiria, adapta, difuza și reproduce mărfuri pirat, inculpații Ț., N. și U. au
cauzat prejudicii patrimoniilor părților civile, prejudicii care se impune a fi
reparate, motiv pentru care, în temeiul art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346
C. proc. pen. instanța a dispus obligarea inculpaților, în solidar, la plata
despăgubirilor civile așa cum au fost formulate.
Potrivit
dispozițiilor art. 139 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 8/1996, așa cum era în
vigoare la data săvârșirii faptelor, instanța poate dispune scoaterea din
circuitul comercial, prin confiscare și distrugere, a copiilor efectuate
ilegal. Față de aceste dispoziții legale, instanța a dispus confiscarea de la
inculpatul Ț.S.G. a celor 4231 CD-uri și 745 DVD-uri, precum și de la martorii
P.I. și M.D.A. a discurilor cumpărate de la inculpați, corpuri delicte la
dosarul cauzei și distrugerea acestora.
În condițiile
prevăzute de art. 118 lit. b) C. pen., instanța a confiscat de la inculpatul Ț.S.G.
două hard-discuri, două unități de inscripționare CD-uri, două unități de
inscripționare DVD și cele 9 cataloage, toate corpuri delicte la dosarul
cauzei, și toate folosite la săvârșirea infracțiunilor.
În temeiul art. 109
alin. (5) C. proc. pen. instanța a dispus restituirea către martorii P. și M. a
celor două dischete pe care au fost înregistrate ofertele inculpaților.
Împotriva sentinței
penale nr. penale nr. 145/PI din 20 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul
Timiș, în Dosar nr. 6319.1/30/2006 au declarat apeluri inculpații Ț.S.G., U.P.M.
și N.I.A.
În motivarea apelului
declarat inculpatul U.P.M. a solicitat desființarea sentinței penale și
încetarea procesului penal în temeiul art. 10 lit. f) C. proc. pen. pentru
săvârșirea infracțiunii prev. de art. 140 lit. a) și d) și art. 142 lit. a) și
l) din Legea nr. 8/1996 și achitarea în baza art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru
săvârșirea infracțiunii prev. de art. 142 lit. b) și m din aceea și lege cu
motivarea că în cazul primelor infracțiuni lipsește plângerea prealabilă a
părții vătămate, constituirea de parte civilă neechivalând cu o plângere
prealabilă /iar cu privire la celelalte infracțiuni s-a solicitat să se
constate că au fost dezincriminate prin Legea nr. 285/2004, iar ulterior au
fost reîncriminate prin art. 139
6
alin. (4) din Legea nr. 8/1996
fără însă ca acest act normativ să aibă incidență în speță.
În motivarea apelului
declarat de inculpatul T.S.G. s-a solicitat desființarea sentinței pentru vicii
de procedură cu motivarea că instanța a audiat inculpații numai cu privire la
infracțiunea prev. de art. 142 lit. b) și m) din Legea nr. 8/1996 deși au fost
condamnați și pentru alte infracțiuni reglementate de aceeași lege / și erori
de judecată identice acelora formulate de coinculpatul U.P.M.
În același sens, apelul
declarat de inculpatul N.I.A. s-a referit la nelegalitatea și netemeinicia
sentinței, reiterându-se erorile de judecată susținute de coinculpatul U.P.M.
Verificând sentința atacată
pe baza materialului probator aflat în dosar, în raport cu motivele de apel
invocate precum și din oficiu sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept
deduse judecății - potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen. - Curtea a
apreciat ca fiind parțial întemeiate criticile formulate de inculpați, în
sensul celor arătate în continuare:
Prin rechizitoriul
Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș cu nr. 816/P/2005 emis la data de 10
aprilie 2006 și înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 6319/30/2006 la
data de 18 aprilie 2006, inculpații Ț.S.G., U.P.M. și N.I.A. au fost trimiși în
judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 140 lit. a) și d)
și art. 142 lit. a), b), l) și m) din Legea 8/1996, ambele cu aplicarea
prevederilor art. 13, art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen., în forma
prevăzută de acest act normativ înainte de modificările survenite prin Legea
285/2004, O.U.G. 123/2005 și Legea nr. 329/2006.
Infracțiunile prev. de art. 142
lit. b) și m) din Legea nr. 8/1996 reținute în rechizitoriu astfel cum au fost
încriminate și sancționate la data comiterii faptei și care constau în
difuzarea de opere și înregistrări sonore, au fost dezincriminate prin Legea nr.
285/2004 publicată în M. Of. nr. 587 din 30 iunie 2004 / ulterior dispozițiile
menționate în cuprinsul actului normativ abrogat au fost preluate într-o formă
modificată de art. 139
6
care la alin. (4) lit. a) din Legea nr. 8/1996
a prevăzut că faptele de difuzare constituie infracțiune numai în condițiile în
care anterior au fost aplicate două sancțiuni contravenționale pentru fapte de
același fel, condiție care în cazul de față nu este îndeplinită - astfel că
faptele de difuzare descoperite pentru prima dată nu mai constituie infracțiune
ci se sancționează contravențional potrivit art. 139
4
din Legea nr. 8/1996
– întrucât dispozițiile legale intrate în vigoare după comiterea faptelor de
difuzare de către inculpați au prevăzut că aceste operațiuni se sancționează
mai întâi ca și contravenție potrivit art. 139
4
la primele două
abateri, abia la a treia abatere fapta fiind considerată infracțiune potrivit art.
139
6
alin. (4) lit. a) din Legea nr. 8/1996; ori câtă vreme
inculpații nu au fost anterior sancționați contravențional, prin noua
reglementare s-a procedat la dezincriminarea faptei în modalitatea comisă de
către aceștia, astfel că față de conținutul legii penale mai favorabilă,
aflându-ne în situația în care la momentul comiterii faptei aceasta era
considerată infracțiune dar pe parcursul procesului penal intervin două legi
penale succesive, prima dintre ele dezincriminând fapta în modalitatea comisă
de către inculpat - dezincriminarea a operat doar în ce privește faptele prev
de art. 142 lit. b) și m) din Legea nr. 8/1996 - aspect de nelegalitate în
raport cu care în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise
apelurile declarate de inculpații T.S.G., U.P.M. și N.I.A., cu consecința
desființării în mod corespunzător a sentinței penale nr. 145/PI/20.02 2009
pronunțată de Tribunalul Timiș.
Infracțiunea prevăzută de art.
140 lit. a) și d) din Legea nr. 8/1996, constă în fapta celui care fără
autorizarea sau consimțământul titularului dreptului de autor aduce o operă la
cunoștință publică, traduce sau adaptează o operă pentru a obține o operă
derivată; cu privire la această învinuire instanța de apel a reținut că
situația de fapt stabilită de primă instanță / confirmată de probele în acuzare
strânse/administrate la urmărirea penală și cercetarea judecătorească nu a fost
combătută de inculpați prin administrarea altor probe în sens contrar, si ca
atare a fost confirmata aprecierea primei instanțe în sensul că faptele
inculpaților Ț.S.G., N.I.A. și U.P.M., de a vinde, închiria, adapta prin
includerea subtitrării, difuza și reproduce diferite opere cinematografice,
înregistrări sonore sau programe de calculator, fără autorizația și
consimțământul titularilor drepturilor de autor, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii sus-menționate.
În ceea ce privește
celelalte critici pe latură civilă, pentru argumentele procesuale și probatorii
arătate în sentință însușite în totalitate de instanța de control judiciar, au
fost menținute rezolvările juridice sub acest aspect adoptate prin sentință.
În consecință, în baza art. 379
pct. 2 lit. a) C. proc. pen. Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin Decizia
penală nr. 83/ A din 22 iunie 2009 a admis apelurile declarate de inculpații Ț.S.G.,
U.P.M. și N.I.A. împotriva sentinței penale nr. 145/PI din 20 februarie 2009 a
Tribunalului Timiș, secția penală, și a desființat parțială sentința amintită
pe latură penală dispunând achitarea inculpaților apelanți în baza art. 11 pct.
2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzute de art. 142 lit. b) și m) din Legea nr. 8/1996
modificată (fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate).
Împotriva Deciziei penale
nr. 83/ A din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, au
declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și
coinculpații T.S.G., U.P.M. și N.I.A.
Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel Timișoara a criticat decizia penală amintită pentru nelegalitate și
netemeinicie
sub
aspectul achitării greșite a inculpaților în legătură cu săvârșirea și a
infracțiunilor prevăzute de art. 142 lit. b) și m din Legea nr. 8/1996
modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. - corespunzător cazului
de casare din art. 385
9
pct. 18 C. proc. pen. – și în consecință
menținerea soluției de condamnare cu privire la infracțiunile amintite adoptată
prin sentință.
Inculpatul-recurent intimat
Ț.S.G. a criticat decizia și sentința primei instanțe pentru nelegalitate și
netemeinicie cu solicitarea în principal de a se dispune încetarea procesului
penal pentru lipsa plângerilor prealabile /respingerea acțiunilor civile în
baza art. 144 din Legea nr. 8/1996 rap. la art. 222 C. proc. pen. și art. 10 lit.
f) C. proc. pen., iar în subsidiar achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc.
pen. pentru lipsa calității procesuale a reprezentanților părților civile U.N.P.F.R.
și R.O.A.C.T., ale căror opere nu intră sub incidența Legii nr. 8/1996 întrucât
nu s-a făcut dovada că aceste pretinse persoane vătămate au sediul în România /
sau operele în cauză ar fi fost aduse la cunoștință publică pentru prima dată
în România / sau ar fi fost fixate pe un suport material pentru prima dată în
România în conformitate cu prevederile art. 146 din Legea nr. 8/1996;
corespunzător cererilor amintite în latura penală circumscrise cazurilor de
casare prev. de art. 385
9
pct. 10, 13 și 18 C. proc. pen. s-a
solicitat și respingerea pretențiilor formulate în latura civilă a procesului;
în același sens au formulat motive de recurs și recurenții - intimați inculpați
N.I.A. și U.P.M.
Înalta Curte verificând
decizia și sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul
cauzei în raport cu motivele de recurs invocate cât și din oficiu – potrivit art.
385
6
alin. (2) și 385
9
alin. (3) C. proc. pen. – constată
următoarele:
Este stabilit in cauza pe
baza probelor administrate pe parcursul procesului penal - procesele verbale de
sesizare din oficiu, de percheziție, de constatare (filele 16, 22-48 vol. I up,
1, 5, 14 vol. II up), raportul de serviciu întocmit la data de 19 februarie 2004
(fila 17 vol. I up), plângerile prealabile ale părților vătămate R.OA.C.T., U.P.F.R.,
E.A., M.C., A.S., A. și M. (filele 105, 131, 153, 154, 155, 157, 165-167,
170-173 vol. I up), declarațiile inculpaților (filele 195, 198-200, 202, 203,
205, 210, 211, 213-215 vol. I up și 20, 61, 91 dosar), declarațiile martorilor
P.I., M.A.D., M.I.L., Ș.L., B.L., P.A., B.M., N.S.F., C.S.A., P.M., M.A.B., L.C.,
P.A., C.D. și C.O. (filele 2-4, 6 -9, 11-13, 73, 85-89, 91, 93 vol. II up și
92, 93, 123, 124, 154-157, 192-194 dosar), adresa din 18 martie 2004 al I.P.J.
Timiș (fila 114 vol. II up), raportul de constatare nr. 3907 din 22 octombrie 2004
al O.R.D.A. (filele 6-329 vol. III up), referatele de evaluare întocmite pe
numele inculpaților de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș
(filele 114-122 dosar) – situație de fapt recunoscuta parțial si de inculpați
ca:
a) în perioada 18 februarie 2004 –
24 martie 2004, in mod repetat, în calitate de persoane fizice, cei trei
inculpati- fara a avea consimtamantul titularilor drepturilor recunoscute prin
lege - au adus la cunostiinta publicului diverse opere (filme, videoclipuri )pe
care le-au si tradus;
b) în aceeași perioada, fara a avea
consimtamantul titularilor drepturilor recunoscute prin lege in mod repetat, au
reprodus integral sau parțial pe un număr total de peste 4231 CD-uri si 745 DVD-uri
opere cinematografice (filme, videoclipuri) înregistrări sonore si programe de
calculator ale diverșilor producători / pe care le-au difuzat prin vindere, închiriere
la diverse persoane fizice, activitati ilicite ce realizează elementele
constitutive ale infracțiunilor concurente comise in participație – in
coautorat - de aducere la cunostiinta publicului a unei opere fara
consimtamantul titularului dreptului de autor si respectiv reproducere si
difuzare - prin închiriere si vânzare - a unor opere si înregistrări sonore ale
unui producător, fara a avea autorizarea sau după caz consimtamantul
titularului drepturilor recunoscute prin lege, prevăzute de art. 140 lit. a) si
d) din Legea 8/1996 cu aplicarea art. 13 C. pen. si 41 alin. (2) C. pen. si
respectiv art. 142 lit. a), b), l), m) din Legea 8/1996 cu aplicarea art. 13 si
41 alin. (2) C. pen. in final cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., astfel cum
in mod corect a fost rezolvată acțiunea penală de prima instanță.
Soluția de achitare parțiala
in apel, cu privire la modalitățile normative prevăzute de lit. b) si m), este greșită
întrucât aceste modalitati normative ale infracțiunii amintite prevăzute de art.
142 lit. a), b), l) și m) din Legea nr. 8/1996 nemodificată – sunt preluate
explicit ori implicit de noua incriminare din art. 139
6
din Legea nr.
285/2004; în acest sens trebuie arătat ca – astfel cum in mod corect s-a reținut
prin sentința – prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în M.
Of. nr. 587 din 30 iulie 2004 a fost abrogat art. 142 din Legea nr. 8/1996 în
redactarea la momentul epuizării activității infracționale; prin aceiași lege
însă au fost introduse dispozițiile noi ale art. 139
6
care în
conținutul alin. (6) au preluat în mod explicit prevederile art. 142 lit. b) si
m) din Legea 8/1996 într-o formă ușor modificată: [„închirierea de mărfuri
pirat sau dispozitive pirat de control al accesului, precum și oferirea spre
vânzare sau închiriere a acestora prin anunțuri publice ori prin mijloace
electronice de comunicare constituie infracțiune și se sancționează cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50 milioane lei la 300
milioane lei”]; definiția legală a mărfurilor - pirat din alin. (7) al același
articol [,,toate copiile realizate fără consimțământul titularului de drepturi
sau al persoanei legal autorizate de aceasta și care sunt executate, direct ori
indirect, total sau parțial după un produs purtător al dreptului de autor sau
al drepturilor conexe”] include în mod implicit și modalitatea normativă a incrimării
prevăzută de art. 142 lit. a) și l); situația de fapt descrisă în rechizitoriu
și conformată în totalitate la cercetarea judecătorească relevă că inculpații
au realizat prin acțiuni conjugate mărfurile-pirate pe care le-au și închiriat
ori oferit spre vânzare în mod nemijlocit prin mijloace electronice de
comunicare fiind realizate astfel elementele constitutive ale tuturor
modalităților normative incriminatorii prevăzute de art. 142 lit. a), b), l) și
m) din Legea nr. 8/1996 în redactarea în vigoare la data de 24 martie 2004.
Alin. 4 din art. 139
6
invocat in apel de către inculpați [potrivit căruia “este infracțiune daca
anterior s-au aplicat doua sancțiuni contravenționale pentru fapte de același
fel: a) distribuirea de mărfuri-pirat sau de dispozitiv-pirat de control al
accesului sau deținerea acestora in scopul distribuirii, atunci când aceste
activitati se desfasoara in public ; b) oferirea spre vânzare sau închiriere de
mărfuri pirat prin prezentarea copertelor si a cataloagelor de mărfuri-pirat”],
are in vedere cu totul alte situații respectiv distribuirea de mărfuri-pirat,
ori oferirea spre vânzare sau închiriere de mărfuri-pirat,prin prezentarea
ofertelor sau a cataloagelor, atunci când aceste activități se desfășoară in
public, ce nu se regăsesc în speță.
Referitor la critica de
nelegalitate invocată de inculpat privind încetarea procesului penal în baza art.
144 din Legea nr. 8/1996 rap. la art. 222 și art. 10 lit. f) C. proc. pen. din
examinarea lucrărilor dosarului se constată că în mod corect prima instanță –
soluție menținută în apel – a constatat îndeplinirea în cauză a condițiilor de
procedibilitate și pedepsibilitate sus-menționate în care sens a stabilit că
pentru infracțiunile prevăzute de art. 140 și art. 142 lit. a) și l) din Legea nr.
8/1996, potrivit art. 144 din Legea nr. 8/1996 acțiunea penală se pune în
mișcare la plângerea prealabilă a părților vătămate; condiția de
procedibilitate și pedepsibilitate amintită este îndeplinită în cauză avându-se
în vedere că perchezițiile domiciliare au fost efectuate la locuința
inculpatului Ț. la data de 24 martie 2004, iar la data de 15 martie 2004 a fost
înregistrată plângerea prealabilă a părții vătămate R.O.A.C.T., plângere
îndreptată împotriva inculpatului Ț.S.G. (filele 105, 106 vol. I up); ulterior,
la data de 29 aprilie 2004 I.P.J. Timiș a înaintat o adresă către R.O.A.C.T.,
comunicând faptul că la desfășurarea activității infracționale și-au adus
contribuțiile și inculpații N. și U. (fila 103 up); în consecință, la data de
17 mai 2004 partea vătămată R.O.A.C.T. a formulat o plângere prealabilă și
împotriva celor doi inculpați (fila 131 vol. I up); plângerile prealabile ale
părții vătămate U.P.F.R. au fost înregistrate la datele de 22 aprilie 2004
împotriva inculpatului Ț., 04 mai 2004 împotriva inculpatului N. și 05 mai 2004
împotriva inculpatului U. (filele152-158 vol. I up); în sfârșit, la data de 09
aprilie 2004 se adresează organelor de cercetare penală, cu o plângere
prealabilă, îndreptată împotriva inculpatului Ț., și partea civilă E.A. (filele
165-167 vol. I up), plângerea prealabilă a părților vătămate M.C., A.S., A. și
M., îndreptată împotriva aceluiași inculpat, dată din 27 mai 2004 (filele
170-173 vol. I up); sub acest aspect instanța a reținut și faptul că încă din
data de 05 aprilie 2004 ultimele părți vătămate indicate mai sus s-au adresat
organelor de urmărire penală cu solicitarea de se efectua cercetări față de
inculpatul Ț. (fila 163 vol. I up), adresa respectivă putând fi interpretată ca
o manifestare de voință evidentă în sensul de a interveni tragerea la
răspundere penală a inculpatului; deși numele inculpaților N. și U. nu este
indicat în plângerile prealabile ale părților vătămate E.A., M.C., A.S., A. și
M., instanța a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 131 alin.
(4) C. pen., care stabilesc faptul că introducerea plângerii prealabile față de
unul dintre făptuitori este suficientă pentru a atrage răspunderea penală a
tuturor participanților.
În
consecința in baza art. 385
15
pct. 2 lit. d) rap. la art. 385
9
alin. (1) pct. 16 cod procedura
penala se va admite recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timișoara,
casându-se Decizia penala nr. 83 din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția
penala, si se va menține sentința penala nr. 145 /PI din 20 februarie 2009 a
Tribunalului Timiș, secția penala (recursurile inculpaților in sens contrar –
pentru achitarea in latura penala si exonerare de răspundere in latura civila –
urmând a se respinge ca nefondate in baza art. 385
15
pct. 1 lit. b)
C. proc. pen.).
În
ceea ce privește latura civila a
procesului solicitările inculpaților de înlăturare a răspunderii civile
delictuale acestora sunt de asemenea neîntemeiate întrucât faptele ilicite
comise de aceștia
au cauzat un prejudiciu patrimonial părților civile, care se impune a fi
reparat în integralitate, potrivit art. 14 și următoarele C. proc. pen.; s
ub acest aspect – cu
relevanta si in ceea ce privește existenta elementelor constitutive ale infracțiunilor
reținute in sarcina acestora – trebuie arătat ca produsele ridicate de la
inculpatul T.S.G., contrar susținerilor acestuia constituie mărfuri-pirat în
sensul alin. (7) al art. 139
6
din Legea nr. 8/1996 modificată -
astfel cum a stabilit expertiza O.R.D.A. efectuata in cauza - ce atrag răspunderea
penala si civila a inculpaților; î
n acest sens au fost avute în vedere si dispozițiile art. 146
pct. 8 lit. b) din Legea nr. 8/1996, în vigoare la data desfășurării
activității infracționale, care stabilesc faptul că dispozițiile legale se
aplică tuturor prestațiilor artiștilor interpreți și executanți, categorie în
care, potrivit art. 95 sunt cuprinși și actorii și cântăreții, ale căror
prestații sunt fixate în înregistrări sonore protejate de Legea nr. 8/1996 -
potrivit art. 103 din Legea nr. 8/1996, prin înregistrare sonoră înțelegându-se
orice fixare, exclusiv sonoră, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori
execuție a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentărilor numerice ale
acestor sunete, oricare ar fi metoda și suportul utilizate pentru această
fixare - și de asemenea dispozițiilor art. 66 și 73 din Legea nr. 8/1996 în
raport cu care beneficiază de protecția legii și autorii operelor audiovizuale
și ai programelor pentru calculator/ în care sens art. 147 din Legea nr. 8/1996
asimilează situația cetățenilor străini cu a cetățenilor români în ceea ce
privește aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 8/1996.
Susținerile inculpaților că
în privința părților civile E.A., M., A., A. și M., cabinetul de avocatură care
a reprezentat interesele acestora în România nu era îndreptățit să exercite
drepturile procesuale ale acestora sunt contrazise de înscrisurile existente la
dosarul de urmărire penală, fiind prezentate procuri autentice prin care
părțile civile au acordat drept de reprezentare cabinetului de avocatură în
scopul de a acționa împotriva oricăror încălcări ale drepturilor de autor.
În temeiul art. 191
alin. (1) și (2) C. proc. pen. instanța a obligat fiecare dintre inculpați la
plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva Deciziei penale nr. 83
din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, privind pe
inculpații Ț.S.G., U.P.M. și N.I.A.
Casează decizia penală
sus-menționată și menține sentința penală nr. 145/PI din 20 februarie 2009 a Tribunalului Timiș.
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de inculpații Ț.S.G., U.P.M. și N.I.A. împotriva
aceleiași decizii penale.
Obligă recurentul inculpat U.P.M.
la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Onorariile în sumă de câte
75 lei pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați Ț.S.G. și N.I.A. se
vor plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință
publică, azi 16 februarie 2010.