ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.02.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 590/2010

HOTĂRÂRE
16.02.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 590/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Deliberând asupra

recursurilor în cauză pe baza lucrărilor și materialului aflat la dosar a

constatat următoarele:

1.Tribunalul Timiș, secția penală, în rejudecarea

cauzei în primă instanță, prin sentința penală nr. 145/PI din 20 februarie 2009,

pronunțată în Dosar nr. 6319.1/30/2006, a condamnat pe inculpații în cauză,

participanți în calitate de coautori la infracțiunile deduse judecății prin

rechizitoriul nr. 816/P/2005 emis la data de 10 aprilie 2006 de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Timiș, respectiv:

în baza art. 140 lit. a) și d) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 13 C.

pen. și art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. privind săvârșirea infracțiunii de

aducere la cunoștința publicului a unei opere fără consimțământul titularului

dreptului de autor la o pedeapsă de 1 an închisoare și respectiv în baza art. 142

lit. a), b), l) și m) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art.

41 alin. (2), art. 42 C. pen. privind săvârșirea infracțiunii de reproducere și

difuzare a unor opere, fără consimțământul titularului dreptului de autor la o

pedeapsă de 2 ani închisoare, iar în baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art.

34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani

închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere în baza art. 86

1

și următoarele C. pen., art. 71 alin. (2), (3), (5) și art. 64 lit. a) și b) C.

pen. iar ceilalți doi coinculpați;

și respectiv:

D.) în baza art. 140 lit. a) și d) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 13 C.

pen. și art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. privind săvârșirea infracțiunii de

aducere la cunoștința publicului a unei opere fără consimțământul titularului

dreptului de autor la o pedeapsă de câte 6 luni închisoare și respectiv în baza

art. 142 lit. a), b), l) și m) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 13 C.

pen. și art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. privind săvârșirea infracțiunii de

reproducere și difuzare a unor opere, fără consimțământul titularului dreptului

de autor la o pedeapsă de câte 1 an închisoare, iar în baza art. 33 lit. a) C.

pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpaților amintiți

pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare fiecare, a cărei

executare a fost suspendată condiționat potrivit art. 81 și următoarele C. pen.,

art. 71 alin. (2), (3), (5) și art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru ambii

inculpați amintiți.

În baza art. 14 C. proc.

pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 998, 999, 1000 alin.

(3), art. 1003 C. civ. și art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 a obligat inculpații,

în solidar, la plata sumelor de 25.982 DOLARI SUA în lei la data executării

daune materiale către partea civilă U.P.F.R., 13.572 DOLARI SUA în lei la data

executării către partea civilă R.O.A.C.T., 12.861 DOLARI SUA în lei la data

executării către partea civilă M.C., 1883, 30 euro în lei la data executării

către partea civilă E.A.I., 11.233 DOLARI SUA în lei la data executării către

partea civilă A.S.I.., 40.850 euro în lei la data executării către partea

civilă A.I. și 3.297 DOLARI SUA către partea civilă M.I.

În baza art. 118 lit. a) C.

pen. raportat la art. 139 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 8/1996 a confiscat de

la inculpatul Ț.S.G. un număr de 4231 CD-uri și 745 DVD-uri, de la martorul P.I.,

un compact disc marca M. cu mențiunea olografă L.S., iar de la martorul M.A.D.,

un compact-disc marca M., cu mențiunea olografă F.N., corpuri delicte la

dosarul cauzei și aflate la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor București, și dispune distrugerea acestora.

În baza art. 118 lit. b) C.

pen. a confiscat de la inculpatul Ț.S.G. hard-disk marca M. tip D.P., 120 GB

ATA/133 HDD, un hard-disk marca M., tip D.M.P., 120 GB SATA/150 HDD, un

CD-Writer marca A., un CD-Writer marca T., un DVD-Writer marca S., un

DVD-Writer marca S., și 9 cataloage, toate corpuri delicte la dosarul cauzei.

În baza art. 109 alin. (5) C.

proc. pen. a dispus restituirea către martorul P.I. a unei dischete marca I.,

iar către martorul M.A.D. a unei dischete marca S. cu mențiunea olografă D.S.,

corpuri delicte la dosarul cauzei.

Instanța a reținut în fapt –

pe baza materialului probator administrat in cursul procesului penal constând

in procesele verbale de sesizare din oficiu, de percheziție, de constatare

(filele 16, 22-48 vol. I up, 1, 5, 14 vol. II up), raportul de serviciu

întocmit la data de 19 februarie 2004 (fila 17 vol. I up), plângerile

prealabile ale părților vătămate R.O.A.C.T., U.P.F.R., E.A., M.C., A.S., A. și

declarațiile inculpaților (filele 195, 198-200, 202, 203, 205, 210, 211,

213-215 vol. I up și 20, 61, 91 dosar), declarațiile martorilor P.I., M.A.D., M.I.L.,

Ș.L., B.L., P.A., B.M., N.S.F., C.S.A., P.M., M.A.B., L.C., P.A., C.D. și C.O. (filele

2-4, 6 -9, 11-13, 73, 85-89, 91, 93 vol. II up și 92, 93, 123, 124, 154-157,

192-194 dosar), adresa din 18 martie 2004 al I.P.J. Timiș (fila 114 vol. II up),

raportul de constatare nr. 3907 din 22 octombrie 2004 al O.R.D.A. (filele 6-329

vol. III up), referatele de evaluare întocmite pe numele inculpaților de Serviciul

de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș (filele 114-122 dosar) – ca

învinuirile ce au format obiectul urmăririi penale și ulterior trimiterii în

judecată a inculpaților prin rechizitoriul nr. 816/P/2005 din 10 aprilie 2006

al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș în conexiune cu incriminările din

art. 140 lit. a) și d) din Legea 8/1996 și respectiv art. 142 lit. a), b), l)

și m) din Legea 8/1996, în redactarea în vigoare la momentul epuizării

infracționale 24 martie 2004 [„art. 140:

constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare

de la o luna la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 lei la 3 milioane lei, dacă

nu constituie o infracțiune mai grava, fapta persoanei care, fără a avea

autorizarea sau, după caz, consimtamantul titularului drepturilor recunoscute

prin prezenta lege: a) aduce o opera la cunoștința publica; (.) d) traduce,

publica in culegeri, adaptează sau transforma o opera, pentru a obține o opera

derivata;” respectiv „art. 142: constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare

de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 700.000 lei la 7 milioane lei, daca

nu constituie o infracțiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea consimtamantul

titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege: a) reproduce integral

sau parțial o opera; b) difuzează o opera; (.) l) reproduce înregistrările

sonore ale unui producător; m) difuzează înregistrările sonore ale unui producător,

inclusiv prin închiriere;”

] - și anume:

a) în perioada 18 februarie 2004 –

24 martie 2004, in mod repetat,in calitate de persoane fizice, cei trei inculpați

- fara a avea consimtamantul titularilor drepturilor recunoscute prin lege - au

adus la cunostiinta publicului diverse opere (filme, videoclipuri )pe care

le-au si tradus și;

b) în aceeași perioada, fara a avea

consimtamantul titularilor drepturilor recunoscute prin lege au reprodus

integral sau parțial opere cinematografice (filme,videoclipuri) înregistrări

sonore si programe de calculator ale diverșilor producători / pe care le-au

difuzat prin vindere, închiriere la diverse persoane fizice – au existat ca

atare realizând elementele constitutive ale infracțiunilor indicate prin actul

de sesizare comise în participație în calitate de coautori – cu aplicarea

dispozițiilor din art. 13 C. pen. privind legea mai favorabilă - in următoarele

împrejurări:

La data de 18 februarie 2004,

organele de poliție judiciară din cadrul I.P.J. - Timiș s-au sesizat, din

oficiu, cu privire la faptul că inculpatul Ț.S. deține la domiciliu pe suport

CD, filme, muzică, jocuri și programe pentru calculator pe care le multiplică

ilegal, iar ulterior le comercializează sau le închiriază la diverse persoane

fizice, fără a avea autorizație din partea titularilor drepturilor de autor și au

solicitat instanței de judecată autorizarea efectuării unei percheziții la

domiciliul inculpatului amintit.

Cu ocazia efectuării

percheziții amintite la data de 24 martie 2004, în baza autorizației nr. 16

eliberată de Judecătoria Timișoara, în domiciliul inculpatului Ț.S.G. – unde - au

fost depistați și inculpații N.I.A. și U.P.M., care au participat nemijlocit la

comiterea activităților ilicite alături de coinculpatul Ț.S.G. - și încăperile

apartamentului, și în balcon au fost descoperite un număr de 4231 CD-uri și 745

DVD-uri (conform anexelor 1-6 vol. I filele 25-31), un biblioraft conținând

oferta DVD-uri și opt cataloage cu diferite liste de firme, muzică, jocuri și

programe pentru calculator (vol. 4 și 5 ), un număr de 7 file format A4,

conținând diferite nume de piese muzicale, formații și albume, 4 file având

imprimate color coperte pentru DVD ale filmelor O.F.K., M.M., M. și S. (vol. I

filele 38,48); în aceleași împrejurări în apartamentul inculpatului Ț.S.G. au

fost găsite acte de identitate aparținând numiților M.I.O., B.M., P.M. și Ș.L.L.C.A.;

de asemenea, s-a constatat că inculpatul Ț.S.G. deținea la apartamentul unde

domiciliază, două calculatoare personale, echipate cu unitate hard-disc de mare

capacitate (de 120 GB fiecare), precum și cu unități ce permit înregistrarea de

date în format compact disc (CD) și digital video disc (DVD), fiecare

calculator fiind dotat cu unități de inscripționare CD-RW și DVD-RW (vol. I

fila 96), precum și o colecție însemnată de filme artistice, piese muzicale,

jocuri și programe pentru calculator, toate stocate fie pe suport CD și DVD,

fie în memoria celor două calculatoare; atât CD-urile, cât și DVD-urile

ridicate cu ocazia percheziției de la inculpatul Ț. au fost puse la dispoziția

O.R.D.A., în vederea expertizării lor iar potrivit raportului de constatare

tehnico-științifică din 22 octombrie 2004 toate cele 4231 CD-uri și 745 DVD-uri

s-au constatat a fi produse pirat.

În primul ciclu procesual prin

sentința penala nr. 677/PI din 03 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș

în Dosarul nr. 6319/30/2006, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

raportat la art. 10 lit. f) C. proc. pen., art. 144 din Legea 8/1996

republicată și cu aplicarea art. 13 C. pen., s-a dispus încetarea procesului

penal față de inculpații Ț.S.G., N.I.A. și U.P.M., cu motivarea că la dosarul

cauzei nu există dovada că părțile vătămate au formulat personal sau prin

mandatar o plângere prealabilă, înainte sau după ce au fost identificați / au

cunoscut identitatea autorilor infracțiunii – împrejurare de natură a atrage

incidența prevederilor art. 10 lit. f) C. proc. pen.; prin Decizia penala nr. 500/R

din 12 mai 2008 a Curții de Apel Timișoara, în baza art. 385

15

pct. 2

lit. c) C. proc. pen. a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Timiș împotriva sentinței penale nr. 677/PI/2007, a fost casată hotărârea

amintită și s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Timiș, în baza

constatărilor că: (i) astfel cum rezultă din conținutul rechizitoriului, inculpații

au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 140 lit.

a) și d) și art. 142 lit. a), b), l) și m) din Legea 8/1996, cu aplicarea art. 13

și art. 41 alin. (2) C. pen. si; (ii) chiar dacă pentru infracțiunile prev. de art.

140 și art. 142 lit. a) și l) din Legea 8/1996 se putea dispune încetarea

procesului penal potrivit prev. art. 144 din Legea 8/1996, în redactarea sa

inițială, pentru infracțiunea prev. de art. 142 lit. b) și m) din aceeași lege,

punerea în mișcare a acțiunii penale se face din oficiu și ca atare soluția de

încetare a procesului penal adoptată de primă instanță este greșită.]

Audiați în cursul urmăririi

penale în legătură cu bunurile găsite în locuința și proveniența acestora

inculpatul Ț.S.G. a declarat că toate CD-urile și DVD-urile reprezentau

colecția lui personală / nu a închiriat și nu a vândut niciodată asemenea

discuri / recunoscând doar faptul că, din când în când, împrumuta prietenilor

din aceste discuri; inculpatul a explicat prezența cataloagelor și a actelor de

identitate ca fiind întocmite pentru a putea ține o evidență a colecției sale

respectiv au fost lăsate garanție pentru restituirea discurilor împrumutate

[declarațiile amintite fiind înlăturate ca nesincere, aflându-se în

contrarietate cu celelalte probe în acuzare sus-menționate];coinculpatul N.I.A.

care a fost identificat de polițiști lucrând la unul din calculatoarele

aparținând inculpatului Ț., a fost audiat pentru prima dată în ziua de 25

martie 2004 când a recunoscut că inculpatul Ț.S.G. comercializa și închiria

discuri cu filme, muzică și programe de calculator, lucru pe care l-a făcut și

el la rugămintea inculpatului amintit; în completarea declarației amintite la

data de 29 aprilie 2004 același inculpat a relatat că coinculpatul U.P.M. lucra

pentru inculpatul Ț.S.G., comercializând și închiriind discurile găsite în

locuință; în sfârșit, la data de 22 august 2005 inculpatul N. a precizat că

activitățile pe care le efectua în locuința inculpatului Ț. constau în

multiplicarea CD-urilor cu ajutorul celor două calculatoare; în memoria

calculatorului, potrivit afirmațiilor inculpatului, exista o evidență cu toate

produsele oferite - care a și fost listată ulterior - astfel explicându-se

prezența celor 8 cataloage în apartament; coinculpatul N.I.A. a declarat de

asemenea că discurile erau vândute sau închiriate diverselor persoane care

veneau în apartament și pe care nu-i cunoștea, pentru închiriere percepându-se

o taxă de 10.000 lei (1 RON), iar pentru vânzare 50.000 lei (5 RON); în finalul

primei declarații făcute în cauză inculpatul N.I.A. a precizat că toți banii

erau încasați de inculpatul Ț.S.G., iar datele de identificare ale celor care

au închiriat CD-uri erau introduse într-un fișier din calculator; in final,la

cercetarea judecătorească inculpații au revenit asupra recunoașterii inițiale,

negând comiterea activităților ilicite reținute în sarcina acestora prin

rechizitoriu declarații înlăturate ca nesincere în raport cu celelalte probe în

acuzare administrate în cauză.

În raport cu situația de

fapt sus-menționată i-a condamnat pe cei trei inculpați pentru săvârșirea in

participație/ în coautorat a infracțiunilor prevăzute de art. 140 lit. a) și d)

din Legea 8/1996 cu aplicarea art. 13 C. pen. si art. 41 alin. (2), art. 42 C.

pen. si respectiv art. 142 lit. a), b), l) și m) din aceeași lege cu aplicarea art.

13 C. pen. si art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. – încadrări juridice date

faptelor ilicite și prin actul de trimitere in judecata cu excepția art. 13 C.

pen. privind aplicarea legii mai favorabile - constatând pe de o parte după

compararea actelor normative succesive prin raportare la criteriul sancțiunilor

aplicabile ca, in privința inculpaților, legea cea mai favorabila este cea in

vigoare la data epuizării infracțiunilor, respectiv legea 8/1996 fara modificările

aduse prin Legea nr. 285/2004, O.U.G. nr. 123/2005 si legea nr. 329/2006 / iar

pe de alta parte că referitor la săvârșirea infracțiunilor amintite în ceea ce

privește modalitățile normative prevăzute de art. 140 lit. a) și d) și

respectiv art. 142 lit. a) și l) există formulate din termenul de „2 luni din

ziua în care persoana vătămată a știut cine este făptuitorul” prevăzut de art. 284

în cauză în conformitate cu dispozițiile art. 144 din legea nr. 8/1996.

Încadrarea juridică a

faptelor ilicite continuate comise de inculpați – epuizate la data de 24 martie

2004 cu ocazia percheziției domiciliare – în dispozițiile legale precizate cu

aplicarea art. 13 C. pen. a avut in vedere ca p

rin Legea ulterioară nr. 285 din 23

iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul

de autor și drepturile conexe - publicată în M. Of. nr. 587 din 30 iulie 2004 -

a fost abrogat în integralitate art. 142 din Legea nr. 8/1996 în redactarea la

momentul epuizării activității infracționale; prin aceiași lege însă au fost

introduse dispozițiile noi ale art. 139

6

care în conținutul alin.

(6) au preluat în mod explicit prevederile art. 142 lit. b) si m) din legea

8/1996 într-o formă ușor modificată: [„închirierea de mărfuri pirat sau

dispozitive pirat de control al accesului, precum și oferirea spre vânzare sau

închiriere a acestora prin anunțuri publice ori prin mijloace electronice de

comunicare constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 6 luni

la 3 ani sau cu amendă de la 50 milioane lei la 300 milioane lei”]; definiția

legală a mărfurilor - pirat din alin. (7) al același articol [,,toate copiile

realizate fără consimțământul titularului de drepturi sau al persoanei legal

autorizate de aceasta și care sunt executate, direct ori indirect, total sau

parțial după un produs purtător al dreptului de autor sau al drepturilor

conexe”] include în mod implicit și modalitatea normativă a incrimării

prevăzută de art. 142 lit. a) și l); situația de fapt descrisă în rechizitoriu

și conformată în totalitate la cercetarea judecătorească relevă că inculpații

au realizat prin acțiuni conjugate mărfurile-pirate pe care le-au și închiriat

ori oferit spre vânzare în mod nemijlocit prin mijloace electronice de comunicare

fiind realizate astfel elementele constitutive ale tuturor modalităților

normative incriminatorii prevăzute de art. 142 lit. a), b), l) și m) din legea nr.

8/1996 în redactarea în vigoare la data de 24 martie 2004.

Pe baza constatărilor în

fapt anterior expuse instanța a reținut că activitatea infracțională în speță

s-a epuizat la data de 24 martie 2004, dată în raport cu care sub aspectul

aplicării în cauză a prevederilor art. 13 C. pen. - avându-se în vedere

modificările succesive ale Legii nr. 8/1996 intervenite ulterior epuizării activității

infracționale – s-a stabilit că legea mai favorabilă în cauză este aceea în

vigoare la data epuizării infracțiunilor respectiv Legea nr. 8/1996, fără

modificările aduse prin Legea nr. 285/2004, O.U.G. nr. 123/2005 și Legea nr. 329/2006.

În continuare, instanța a

procedat la verificarea îndeplinirii în cauză a condițiilor de procedibilitate

și pedepsibilitate în care sens a stabilit că pentru infracțiunile prevăzute de

art. 140 și art. 142 lit. a și l din Legea nr. 8/1996, potrivit art. 144 din

Legea nr. 8/1996 acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a

părților vătămate; condiția de procedibilitate și pedepsibilitate amintită este

îndeplinită în cauză avându-se în vedere că perchezițiile domiciliare au fost

efectuate la locuința inculpatului Ț. la data de 24 martie 2004, iar la data de

15 martie 2004 a fost înregistrată plângerea prealabilă a părții vătămate R.O.A.C.T.,

plângere îndreptată împotriva inculpatului Ț.S.G. (filele 105, 106 vol. I up);

ulterior, la data de 29 aprilie 2004 I.P.J. Timiș a înaintat o adresă către

R.O.A.C.T., comunicând faptul că la desfășurarea activității infracționale

și-au adus contribuțiile și inculpații N. și U. (fila 103 up); în consecință,

la data de 17 mai 2004 partea vătămată R.O.A.C.T. a formulat o plângere

prealabilă și împotriva celor doi inculpați (fila 131 vol. I up); plângerile

prealabile ale părții vătămate U.P.F.R. au fost înregistrate la datele de 22

aprilie 2004 împotriva inculpatului Ț., 04 mai 2004 împotriva inculpatului N. și

05 mai 2004 împotriva inculpatului U. (filele152-158 vol. I up); în sfârșit, la

data de 09 aprilie 2004 se adresează organelor de cercetare penală, cu o

plângere prealabilă, îndreptată împotriva inculpatului Ț., și partea civilă E.A.

(filele 165-167 vol. I up), plângerea prealabilă a părților vătămate M.C., A.S.,

170-173 vol. I up); sub acest aspect instanța a reținut și faptul că încă din

data de 05 aprilie 2004 ultimele părți vătămate indicate mai sus s-au adresat

organelor de urmărire penală cu solicitarea de se efectua cercetări față de

inculpatul Ț. (fila 163 vol. I up), adresa respectivă putând fi interpretată ca

o manifestare de voință evidentă în sensul de a interveni tragerea la

răspundere penală a inculpatului; deși numele inculpaților N. și U. nu este

indicat în plângerile prealabile ale părților vătămate E.A., M.C., A.S., A. și

M., instanța a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 131 alin.

(4) C. pen., care stabilesc faptul că introducerea plângerii prealabile față de

unul dintre făptuitori este suficientă pentru a atrage răspunderea penală a

tuturor participanților; față de aspectele indicate mai sus, instanța a

constatat că la dosarul cauzei există plângerile prealabile ale persoanelor

vătămate, motiv pentru care poate proceda la analizarea fondului faptelor

reținute în sarcina celor trei inculpați.

Sub aspectul

laturii subiective, instanța a reținut că inculpații au acționat cu intenție

directă, ei având reprezentarea faptului că prin actele lor de a vinde,

închiria, adapta prin includerea subtitrării, difuza și reproduce diferite

opere cinematografice, înregistrări sonore sau programe de calculator, fără

autorizația și consimțământul titularilor drepturilor de autor, aduc o atingere

gravă drepturilor recunoscute de lege autorilor operelor originale, și urmărind

prin săvârșirea infracțiunii un scop precis, respectiv obținerea unor foloase

materiale ilicite.

La

individualizarea judiciara a pedepselor, in conformitate cu dispozițiile art. 72

si următoarele C. pen. instanța a avut in vedere gradul de pericol social al

faptelor comise in raport cu caracterul repetat al acestora/amplitudinea si consecințele

activității infracționale desfășurate in participație de câtre cei trei inculpați,

persoana acestora si celelalte date privind buna comportare anterioara,

apreciind ca finalitatea preventiv educativa a acestora poate fi asigurata prin

suspendarea sub supraveghere/condiționata a executării pedepselor in condițiile

art. 86

1

si respectiv 81 C. pen.

În ceea ce

privește latura civilă a procesului penal, instanța a reținut că părțile

vătămate U.F.P.R., M.C., E.A.I.., R.O.A.C.T., R.O.A.C.T., A.S.I., A.I. și M.I.

s-au constituit părți civile în cauză după cum urmează: U.F.P.R. – 25.982 DOLARI

euro, A. – 11.233 DOLARI SUA, A. – 40.850 euro și M. – 3.297 DOLARI SUA.

Potrivit

dispozițiilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, în vigoare la data

săvârșirii infracțiunilor, titularii drepturilor de autor pot pretinde

instanțelor de judecată acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului

cauzat, urmând ca la stabilirea despăgubirilor instanța să ia în considerare

criterii cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul

nerealizat.

Pe de altă

parte, în conformitate cu prevederile art. 998, 999 C. civ. orice faptă a

omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din vina căruia s-a

ocazionat a-l repara, urmând ca, în temeiul art. 1003 C. civ., în situația în

care prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, răspunderea acestora

urmând să fie solidară.

Față de aceste

dispoziții legale și în condițiile în care, în privința acestor infracțiuni, la

aprecierea despăgubirilor instanța a avut în vedere în special consecințele

economice negative constând în beneficiul nerealizat de către părțile civile,

instanța a apreciat că într-adevăr, prin faptele lor ilicite de a vinde,

închiria, adapta, difuza și reproduce mărfuri pirat, inculpații Ț., N. și U. au

cauzat prejudicii patrimoniilor părților civile, prejudicii care se impune a fi

reparate, motiv pentru care, în temeiul art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346

despăgubirilor civile așa cum au fost formulate.

Potrivit

dispozițiilor art. 139 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 8/1996, așa cum era în

vigoare la data săvârșirii faptelor, instanța poate dispune scoaterea din

circuitul comercial, prin confiscare și distrugere, a copiilor efectuate

ilegal. Față de aceste dispoziții legale, instanța a dispus confiscarea de la

inculpatul Ț.S.G. a celor 4231 CD-uri și 745 DVD-uri, precum și de la martorii

P.I. și M.D.A. a discurilor cumpărate de la inculpați, corpuri delicte la

dosarul cauzei și distrugerea acestora.

În condițiile

prevăzute de art. 118 lit. b) C. pen., instanța a confiscat de la inculpatul Ț.S.G.

două hard-discuri, două unități de inscripționare CD-uri, două unități de

inscripționare DVD și cele 9 cataloage, toate corpuri delicte la dosarul

cauzei, și toate folosite la săvârșirea infracțiunilor.

În temeiul art. 109

alin. (5) C. proc. pen. instanța a dispus restituirea către martorii P. și M. a

celor două dischete pe care au fost înregistrate ofertele inculpaților.

penale nr. penale nr. 145/PI din 20 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul

Timiș, în Dosar nr. 6319.1/30/2006 au declarat apeluri inculpații Ț.S.G., U.P.M.

și N.I.A.

În motivarea apelului

declarat inculpatul U.P.M. a solicitat desființarea sentinței penale și

încetarea procesului penal în temeiul art. 10 lit. f) C. proc. pen. pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 140 lit. a) și d) și art. 142 lit. a) și

l) din Legea nr. 8/1996 și achitarea în baza art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 142 lit. b) și m din aceea și lege cu

motivarea că în cazul primelor infracțiuni lipsește plângerea prealabilă a

părții vătămate, constituirea de parte civilă neechivalând cu o plângere

prealabilă /iar cu privire la celelalte infracțiuni s-a solicitat să se

constate că au fost dezincriminate prin Legea nr. 285/2004, iar ulterior au

fost reîncriminate prin art. 139

6

alin. (4) din Legea nr. 8/1996

fără însă ca acest act normativ să aibă incidență în speță.

În motivarea apelului

declarat de inculpatul T.S.G. s-a solicitat desființarea sentinței pentru vicii

de procedură cu motivarea că instanța a audiat inculpații numai cu privire la

infracțiunea prev. de art. 142 lit. b) și m) din Legea nr. 8/1996 deși au fost

condamnați și pentru alte infracțiuni reglementate de aceeași lege / și erori

de judecată identice acelora formulate de coinculpatul U.P.M.

În același sens, apelul

declarat de inculpatul N.I.A. s-a referit la nelegalitatea și netemeinicia

sentinței, reiterându-se erorile de judecată susținute de coinculpatul U.P.M.

Verificând sentința atacată

pe baza materialului probator aflat în dosar, în raport cu motivele de apel

invocate precum și din oficiu sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept

deduse judecății - potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen. - Curtea a

apreciat ca fiind parțial întemeiate criticile formulate de inculpați, în

sensul celor arătate în continuare:

Prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș cu nr. 816/P/2005 emis la data de 10

aprilie 2006 și înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 6319/30/2006 la

data de 18 aprilie 2006, inculpații Ț.S.G., U.P.M. și N.I.A. au fost trimiși în

judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 140 lit. a) și d)

și art. 142 lit. a), b), l) și m) din Legea 8/1996, ambele cu aplicarea

prevederilor art. 13, art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen., în forma

prevăzută de acest act normativ înainte de modificările survenite prin Legea

285/2004, O.U.G. 123/2005 și Legea nr. 329/2006.

Infracțiunile prev. de art. 142

lit. b) și m) din Legea nr. 8/1996 reținute în rechizitoriu astfel cum au fost

încriminate și sancționate la data comiterii faptei și care constau în

difuzarea de opere și înregistrări sonore, au fost dezincriminate prin Legea nr.

285/2004 publicată în M. Of. nr. 587 din 30 iunie 2004 / ulterior dispozițiile

menționate în cuprinsul actului normativ abrogat au fost preluate într-o formă

modificată de art. 139

6

care la alin. (4) lit. a) din Legea nr. 8/1996

a prevăzut că faptele de difuzare constituie infracțiune numai în condițiile în

care anterior au fost aplicate două sancțiuni contravenționale pentru fapte de

același fel, condiție care în cazul de față nu este îndeplinită - astfel că

faptele de difuzare descoperite pentru prima dată nu mai constituie infracțiune

ci se sancționează contravențional potrivit art. 139

4

din Legea nr. 8/1996

– întrucât dispozițiile legale intrate în vigoare după comiterea faptelor de

difuzare de către inculpați au prevăzut că aceste operațiuni se sancționează

mai întâi ca și contravenție potrivit art. 139

4

la primele două

abateri, abia la a treia abatere fapta fiind considerată infracțiune potrivit art.

139

6

alin. (4) lit. a) din Legea nr. 8/1996; ori câtă vreme

inculpații nu au fost anterior sancționați contravențional, prin noua

reglementare s-a procedat la dezincriminarea faptei în modalitatea comisă de

către aceștia, astfel că față de conținutul legii penale mai favorabilă,

aflându-ne în situația în care la momentul comiterii faptei aceasta era

considerată infracțiune dar pe parcursul procesului penal intervin două legi

penale succesive, prima dintre ele dezincriminând fapta în modalitatea comisă

de către inculpat - dezincriminarea a operat doar în ce privește faptele prev

de art. 142 lit. b) și m) din Legea nr. 8/1996 - aspect de nelegalitate în

raport cu care în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise

apelurile declarate de inculpații T.S.G., U.P.M. și N.I.A., cu consecința

desființării în mod corespunzător a sentinței penale nr. 145/PI/20.02 2009

pronunțată de Tribunalul Timiș.

Infracțiunea prevăzută de art.

140 lit. a) și d) din Legea nr. 8/1996, constă în fapta celui care fără

autorizarea sau consimțământul titularului dreptului de autor aduce o operă la

cunoștință publică, traduce sau adaptează o operă pentru a obține o operă

derivată; cu privire la această învinuire instanța de apel a reținut că

situația de fapt stabilită de primă instanță / confirmată de probele în acuzare

strânse/administrate la urmărirea penală și cercetarea judecătorească nu a fost

combătută de inculpați prin administrarea altor probe în sens contrar, si ca

atare a fost confirmata aprecierea primei instanțe în sensul că faptele

inculpaților Ț.S.G., N.I.A. și U.P.M., de a vinde, închiria, adapta prin

includerea subtitrării, difuza și reproduce diferite opere cinematografice,

înregistrări sonore sau programe de calculator, fără autorizația și

consimțământul titularilor drepturilor de autor, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii sus-menționate.

În ceea ce privește

celelalte critici pe latură civilă, pentru argumentele procesuale și probatorii

arătate în sentință însușite în totalitate de instanța de control judiciar, au

fost menținute rezolvările juridice sub acest aspect adoptate prin sentință.

În consecință, în baza art. 379

pct. 2 lit. a) C. proc. pen. Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin Decizia

penală nr. 83/ A din 22 iunie 2009 a admis apelurile declarate de inculpații Ț.S.G.,

U.P.M. și N.I.A. împotriva sentinței penale nr. 145/PI din 20 februarie 2009 a

Tribunalului Timiș, secția penală, și a desființat parțială sentința amintită

pe latură penală dispunând achitarea inculpaților apelanți în baza art. 11 pct.

2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 142 lit. b) și m) din Legea nr. 8/1996

modificată (fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate).

nr. 83/ A din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, au

declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și

coinculpații T.S.G., U.P.M. și N.I.A.

Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Timișoara a criticat decizia penală amintită pentru nelegalitate și

netemeinicie

sub

aspectul achitării greșite a inculpaților în legătură cu săvârșirea și a

infracțiunilor prevăzute de art. 142 lit. b) și m din Legea nr. 8/1996

modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. - corespunzător cazului

de casare din art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen. – și în consecință

menținerea soluției de condamnare cu privire la infracțiunile amintite adoptată

prin sentință.

Inculpatul-recurent intimat

Ț.S.G. a criticat decizia și sentința primei instanțe pentru nelegalitate și

netemeinicie cu solicitarea în principal de a se dispune încetarea procesului

penal pentru lipsa plângerilor prealabile /respingerea acțiunilor civile în

baza art. 144 din Legea nr. 8/1996 rap. la art. 222 C. proc. pen. și art. 10 lit.

f) C. proc. pen., iar în subsidiar achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc.

pen. pentru lipsa calității procesuale a reprezentanților părților civile U.N.P.F.R.

și R.O.A.C.T., ale căror opere nu intră sub incidența Legii nr. 8/1996 întrucât

nu s-a făcut dovada că aceste pretinse persoane vătămate au sediul în România /

sau operele în cauză ar fi fost aduse la cunoștință publică pentru prima dată

în România / sau ar fi fost fixate pe un suport material pentru prima dată în

România în conformitate cu prevederile art. 146 din Legea nr. 8/1996;

corespunzător cererilor amintite în latura penală circumscrise cazurilor de

casare prev. de art. 385

9

pct. 10, 13 și 18 C. proc. pen. s-a

solicitat și respingerea pretențiilor formulate în latura civilă a procesului;

în același sens au formulat motive de recurs și recurenții - intimați inculpați

N.I.A. și U.P.M.

Înalta Curte verificând

decizia și sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul

cauzei în raport cu motivele de recurs invocate cât și din oficiu – potrivit art.

385

6

alin. (2) și 385

9

alin. (3) C. proc. pen. – constată

următoarele:

Este stabilit in cauza pe

baza probelor administrate pe parcursul procesului penal - procesele verbale de

sesizare din oficiu, de percheziție, de constatare (filele 16, 22-48 vol. I up,

1, 5, 14 vol. II up), raportul de serviciu întocmit la data de 19 februarie 2004

(fila 17 vol. I up), plângerile prealabile ale părților vătămate R.OA.C.T., U.P.F.R.,

E.A., M.C., A.S., A. și M. (filele 105, 131, 153, 154, 155, 157, 165-167,

170-173 vol. I up), declarațiile inculpaților (filele 195, 198-200, 202, 203,

205, 210, 211, 213-215 vol. I up și 20, 61, 91 dosar), declarațiile martorilor

P.A., C.D. și C.O. (filele 2-4, 6 -9, 11-13, 73, 85-89, 91, 93 vol. II up și

92, 93, 123, 124, 154-157, 192-194 dosar), adresa din 18 martie 2004 al I.P.J.

Timiș (fila 114 vol. II up), raportul de constatare nr. 3907 din 22 octombrie 2004

al O.R.D.A. (filele 6-329 vol. III up), referatele de evaluare întocmite pe

numele inculpaților de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș

(filele 114-122 dosar) – situație de fapt recunoscuta parțial si de inculpați

ca:

a) în perioada 18 februarie 2004 –

24 martie 2004, in mod repetat, în calitate de persoane fizice, cei trei

inculpati- fara a avea consimtamantul titularilor drepturilor recunoscute prin

lege - au adus la cunostiinta publicului diverse opere (filme, videoclipuri )pe

care le-au si tradus;

b) în aceeași perioada, fara a avea

consimtamantul titularilor drepturilor recunoscute prin lege in mod repetat, au

reprodus integral sau parțial pe un număr total de peste 4231 CD-uri si 745 DVD-uri

opere cinematografice (filme, videoclipuri) înregistrări sonore si programe de

calculator ale diverșilor producători / pe care le-au difuzat prin vindere, închiriere

la diverse persoane fizice, activitati ilicite ce realizează elementele

constitutive ale infracțiunilor concurente comise in participație – in

coautorat - de aducere la cunostiinta publicului a unei opere fara

consimtamantul titularului dreptului de autor si respectiv reproducere si

difuzare - prin închiriere si vânzare - a unor opere si înregistrări sonore ale

unui producător, fara a avea autorizarea sau după caz consimtamantul

titularului drepturilor recunoscute prin lege, prevăzute de art. 140 lit. a) si

d) din Legea 8/1996 cu aplicarea art. 13 C. pen. si 41 alin. (2) C. pen. si

respectiv art. 142 lit. a), b), l), m) din Legea 8/1996 cu aplicarea art. 13 si

41 alin. (2) C. pen. in final cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., astfel cum

in mod corect a fost rezolvată acțiunea penală de prima instanță.

Soluția de achitare parțiala

in apel, cu privire la modalitățile normative prevăzute de lit. b) si m), este greșită

întrucât aceste modalitati normative ale infracțiunii amintite prevăzute de art.

142 lit. a), b), l) și m) din Legea nr. 8/1996 nemodificată – sunt preluate

explicit ori implicit de noua incriminare din art. 139

6

din Legea nr.

285/2004; în acest sens trebuie arătat ca – astfel cum in mod corect s-a reținut

prin sentința – prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în M.

Of. nr. 587 din 30 iulie 2004 a fost abrogat art. 142 din Legea nr. 8/1996 în

redactarea la momentul epuizării activității infracționale; prin aceiași lege

însă au fost introduse dispozițiile noi ale art. 139

6

care în

conținutul alin. (6) au preluat în mod explicit prevederile art. 142 lit. b) si

m) din Legea 8/1996 într-o formă ușor modificată: [„închirierea de mărfuri

pirat sau dispozitive pirat de control al accesului, precum și oferirea spre

vânzare sau închiriere a acestora prin anunțuri publice ori prin mijloace

electronice de comunicare constituie infracțiune și se sancționează cu

închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50 milioane lei la 300

milioane lei”]; definiția legală a mărfurilor - pirat din alin. (7) al același

articol [,,toate copiile realizate fără consimțământul titularului de drepturi

sau al persoanei legal autorizate de aceasta și care sunt executate, direct ori

indirect, total sau parțial după un produs purtător al dreptului de autor sau

al drepturilor conexe”] include în mod implicit și modalitatea normativă a incrimării

prevăzută de art. 142 lit. a) și l); situația de fapt descrisă în rechizitoriu

și conformată în totalitate la cercetarea judecătorească relevă că inculpații

au realizat prin acțiuni conjugate mărfurile-pirate pe care le-au și închiriat

ori oferit spre vânzare în mod nemijlocit prin mijloace electronice de

comunicare fiind realizate astfel elementele constitutive ale tuturor

modalităților normative incriminatorii prevăzute de art. 142 lit. a), b), l) și

m) din Legea nr. 8/1996 în redactarea în vigoare la data de 24 martie 2004.

Alin. 4 din art. 139

6

invocat in apel de către inculpați [potrivit căruia “este infracțiune daca

anterior s-au aplicat doua sancțiuni contravenționale pentru fapte de același

fel: a) distribuirea de mărfuri-pirat sau de dispozitiv-pirat de control al

accesului sau deținerea acestora in scopul distribuirii, atunci când aceste

activitati se desfasoara in public ; b) oferirea spre vânzare sau închiriere de

mărfuri pirat prin prezentarea copertelor si a cataloagelor de mărfuri-pirat”],

are in vedere cu totul alte situații respectiv distribuirea de mărfuri-pirat,

ori oferirea spre vânzare sau închiriere de mărfuri-pirat,prin prezentarea

ofertelor sau a cataloagelor, atunci când aceste activități se desfășoară in

public, ce nu se regăsesc în speță.

Referitor la critica de

nelegalitate invocată de inculpat privind încetarea procesului penal în baza art.

144 din Legea nr. 8/1996 rap. la art. 222 și art. 10 lit. f) C. proc. pen. din

examinarea lucrărilor dosarului se constată că în mod corect prima instanță –

soluție menținută în apel – a constatat îndeplinirea în cauză a condițiilor de

procedibilitate și pedepsibilitate sus-menționate în care sens a stabilit că

pentru infracțiunile prevăzute de art. 140 și art. 142 lit. a) și l) din Legea nr.

8/1996, potrivit art. 144 din Legea nr. 8/1996 acțiunea penală se pune în

mișcare la plângerea prealabilă a părților vătămate; condiția de

procedibilitate și pedepsibilitate amintită este îndeplinită în cauză avându-se

în vedere că perchezițiile domiciliare au fost efectuate la locuința

inculpatului Ț. la data de 24 martie 2004, iar la data de 15 martie 2004 a fost

înregistrată plângerea prealabilă a părții vătămate R.O.A.C.T., plângere

îndreptată împotriva inculpatului Ț.S.G. (filele 105, 106 vol. I up); ulterior,

la data de 29 aprilie 2004 I.P.J. Timiș a înaintat o adresă către R.O.A.C.T.,

comunicând faptul că la desfășurarea activității infracționale și-au adus

contribuțiile și inculpații N. și U. (fila 103 up); în consecință, la data de

17 mai 2004 partea vătămată R.O.A.C.T. a formulat o plângere prealabilă și

împotriva celor doi inculpați (fila 131 vol. I up); plângerile prealabile ale

părții vătămate U.P.F.R. au fost înregistrate la datele de 22 aprilie 2004

împotriva inculpatului Ț., 04 mai 2004 împotriva inculpatului N. și 05 mai 2004

împotriva inculpatului U. (filele152-158 vol. I up); în sfârșit, la data de 09

aprilie 2004 se adresează organelor de cercetare penală, cu o plângere

prealabilă, îndreptată împotriva inculpatului Ț., și partea civilă E.A. (filele

165-167 vol. I up), plângerea prealabilă a părților vătămate M.C., A.S., A. și

M., îndreptată împotriva aceluiași inculpat, dată din 27 mai 2004 (filele

170-173 vol. I up); sub acest aspect instanța a reținut și faptul că încă din

data de 05 aprilie 2004 ultimele părți vătămate indicate mai sus s-au adresat

organelor de urmărire penală cu solicitarea de se efectua cercetări față de

inculpatul Ț. (fila 163 vol. I up), adresa respectivă putând fi interpretată ca

o manifestare de voință evidentă în sensul de a interveni tragerea la

răspundere penală a inculpatului; deși numele inculpaților N. și U. nu este

indicat în plângerile prealabile ale părților vătămate E.A., M.C., A.S., A. și

M., instanța a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 131 alin.

(4) C. pen., care stabilesc faptul că introducerea plângerii prealabile față de

unul dintre făptuitori este suficientă pentru a atrage răspunderea penală a

tuturor participanților.

În

consecința in baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) rap. la art. 385

9

alin. (1) pct. 16 cod procedura

penala se va admite recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timișoara,

casându-se Decizia penala nr. 83 din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția

penala, si se va menține sentința penala nr. 145 /PI din 20 februarie 2009 a

Tribunalului Timiș, secția penala (recursurile inculpaților in sens contrar –

pentru achitarea in latura penala si exonerare de răspundere in latura civila –

urmând a se respinge ca nefondate in baza art. 385

15

pct. 1 lit. b)

În

ceea ce privește latura civila a

procesului solicitările inculpaților de înlăturare a răspunderii civile

delictuale acestora sunt de asemenea neîntemeiate întrucât faptele ilicite

comise de aceștia

au cauzat un prejudiciu patrimonial părților civile, care se impune a fi

reparat în integralitate, potrivit art. 14 și următoarele C. proc. pen.; s

ub acest aspect – cu

relevanta si in ceea ce privește existenta elementelor constitutive ale infracțiunilor

reținute in sarcina acestora – trebuie arătat ca produsele ridicate de la

inculpatul T.S.G., contrar susținerilor acestuia constituie mărfuri-pirat în

sensul alin. (7) al art. 139

6

din Legea nr. 8/1996 modificată -

astfel cum a stabilit expertiza O.R.D.A. efectuata in cauza - ce atrag răspunderea

penala si civila a inculpaților; î

n acest sens au fost avute în vedere si dispozițiile art. 146

pct. 8 lit. b) din Legea nr. 8/1996, în vigoare la data desfășurării

activității infracționale, care stabilesc faptul că dispozițiile legale se

aplică tuturor prestațiilor artiștilor interpreți și executanți, categorie în

care, potrivit art. 95 sunt cuprinși și actorii și cântăreții, ale căror

prestații sunt fixate în înregistrări sonore protejate de Legea nr. 8/1996 -

potrivit art. 103 din Legea nr. 8/1996, prin înregistrare sonoră înțelegându-se

orice fixare, exclusiv sonoră, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori

execuție a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentărilor numerice ale

acestor sunete, oricare ar fi metoda și suportul utilizate pentru această

fixare - și de asemenea dispozițiilor art. 66 și 73 din Legea nr. 8/1996 în

raport cu care beneficiază de protecția legii și autorii operelor audiovizuale

și ai programelor pentru calculator/ în care sens art. 147 din Legea nr. 8/1996

asimilează situația cetățenilor străini cu a cetățenilor români în ceea ce

privește aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 8/1996.

Susținerile inculpaților că

în privința părților civile E.A., M., A., A. și M., cabinetul de avocatură care

a reprezentat interesele acestora în România nu era îndreptățit să exercite

drepturile procesuale ale acestora sunt contrazise de înscrisurile existente la

dosarul de urmărire penală, fiind prezentate procuri autentice prin care

părțile civile au acordat drept de reprezentare cabinetului de avocatură în

scopul de a acționa împotriva oricăror încălcări ale drepturilor de autor.

În temeiul art. 191

alin. (1) și (2) C. proc. pen. instanța a obligat fiecare dintre inculpați la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva Deciziei penale nr. 83

din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, privind pe

inculpații Ț.S.G., U.P.M. și N.I.A.

Casează decizia penală

sus-menționată și menține sentința penală nr. 145/PI din 20 februarie 2009 a Tribunalului Timiș.

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații Ț.S.G., U.P.M. și N.I.A. împotriva

aceleiași decizii penale.

Obligă recurentul inculpat U.P.M.

la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Onorariile în sumă de câte

75 lei pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați Ț.S.G. și N.I.A. se

vor plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 16 februarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-10-21
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3358/2009
Asupra recursurilor penale de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 38/PI din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 6583/30/2008 s-a dispus condamnarea inculpatului R.P.
ÎCCJ 2004-06-01
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1255/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 462/ Pi din 8 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. 6962/P/2004, s-a dispus, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr.
ÎCCJ 2003-03-14
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1309/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 386 din 22 mai 2002, Tribunalul Timiș a dispus condamnarea inculpaților: - C.E., - S.C., - M.M.M. la pedeapsa de câte 4 ani închisoare
ÎCCJ 2010-03-02
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 801/2010
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 435/ F din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-au dispus următoarele: În baza art. 334 C. proc. pen
ÎCCJ 2010-05-07
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1825/2010
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 193 din 4 august 2009 a Tribunalulului Gorj, secția penală, au fost condamnați inculpații: - G.O.D. (fiul lui E. și Ș.); - U.C.A. (fiu
Sursă