ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2152/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Argeș, secția penală, prin sentința penală

nr. 117 din 8 aprilie 2010, l-a condamnat pe inculpatul P.N.I. (fiul lui Z. și

E.) la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare

de moarte prevăzută de art. 183 C. pen.

A menținut starea de arest

și în baza art. 88 C. pen. a dedus arestul preventiv executat de la 1 iulie

2009 la zi.

Curtea de Apel Pitești,

având de soluționat apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Argeș și inculpat, prin încheierea de ședință din 13 mai 2010 în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

C. proc. pen., a menținut starea de arest a

inculpatului, reținând că temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri se

mențin.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs inculpatul, reiterând aspectele invocate la instanța de apel,

în sensul că măsura arestării nu se justifică deoarece nu prezintă pericol

pentru ordinea publică, fapta fiind săvârșită în legitimă apărare.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 160

b

C. proc. pen., în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu

de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Instanța de apel, verificând

legalitatea și temeinicia arestării preventive, luată la 1 iulie 2009, în baza art.

148 lit. f) C. proc. pen., a constatat potrivit art. 160

b

alin. (3) C.

proc. pen., că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare

privarea sa de libertate.

În recurs, inculpatul face

referire la aspecte de ordin probatoriu pentru a justifica starea sa de

libertate.

Or, chiar aspectele

probatorii urmează a fi examinate și apreciate de instanța de apel, cu ocazia

soluționării acestuia.

Așa fiind, având în vedere

că temeiurile care au determinat arestarea, respectiv că infracțiunea de loviri

cauzatoare de moarte se pedepsește cu închisoare mai mare de 4 ani și fapta

prezintă pericol concret pentru ordinea publică, se mențin, urmează a respinge

recursul.

Văzând și dispozițiile art. 192

C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul P.N.I. împotriva încheierii din 13 mai 2010 a

Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie,

pronunțată în Dosarul nr. 3780/109/2009.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 iunie 2010.