ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3419/2009

Asupra recursului penal de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 152 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt, secția penală: I. În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, a fost condamnat inculpatul V.T.A. (fiul lui D. și A.), la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă, prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. În baza art. 10 din Legea nr. 196/2003, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea minorilor în acte cu caracter obscen.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 196/2003, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distribuirea materialelor cu caracter obscen, care prezintă imagini cu minori având un comportament explicit sexual. În baza art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau într-un mijloc de stocare a datelor informatice.

Conform art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul V.T.A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Potrivit art. 86 1 C. pen. și art. 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o durată de 6 ani reprezentând termen de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii. II. În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, a fost condamnat inculpatul T.I.D. (fiul lui T. și D.), la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă. În baza art. 10 din Legea nr. 196/2003, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea minorilor în acte cu caracter obscen.

Potrivit art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul T.I.D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Conform art. 86 1 C. pen. și art. 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o durată de 5 ani reprezentând termen de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii. III. În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, a fost condamnat inculpatul S.N.G. (fiul lui F. și D.), la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă. În baza art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau într-un mijloc de stocare a datelor informatice.

Potrivit art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul S.N.G. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Conform art. 86 1 C. pen. și art. 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o durată de 5 ani reprezentând termen de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii. În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca toți inculpații să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt, unde vor anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, vor comunica și justifica schimbarea locurilor de muncă și vor da informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență. S-au pus în vedere inculpaților dispozițiile art. 86 4 C. pen. raportat la art. 83 și 84 C. pen.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 196/2003 raportat la art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul V.T.A. a unității centrale cu carcasă de culoare gri, purtând inscripția D.M.S., un CD marca T.D., un CD marca T. și 81 suporturi optice tip CD și DVD numerotate de la 1 la 81, iar de la inculpatul S.N.G. a unității centrale PC cu carcasă de culoare gri și negru ce prezintă în partea superioară inscripția M.C.S., prevăzută cu DVD-Writer și un CD Writer, ambele marca A. S-a dispus restituirea către inculpatul S.N.G. a unei imprimante și către inculpatul V.T.A. a unei imprimante marca H. model D., cu carcasă gri și albastru, un cablu de conexiune pentru imprimantă și un cablu de alimentare.

Au fost obligați inculpații V.T.A. și S.N.G., în solidar, la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă B.R.M. Au fost obligați inculpații V.T.A. și S.N.G. la plata sumelor de câte 1000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar inculpatul T.I.D. la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, s-a dispus a fi avansată din fondul M.J. în contul Baroului Olt. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarea situație de fapt. Inculpații V.T.A., T.I.D. și S.N.G., cunoscând-o bine pe partea vătămată minoră B.R.M., în vârstă de 15 ani, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Național I.M.

din Slatina, într-o seară din luna februarie 2007, întâlnind-o toți trei în zona Administrației Financiare Olt - Slatina, au invitat-o la o „plimbare” cu autoturismul condus de inculpatul V.T.A. Partea vătămată a acceptat propunerea și, după ce au circulat un timp pe străzile municipiului Slatina, au ieșit în afara orașului, autoturismul fiind oprit în apropierea Barajului Arcești, pe câmp. Inculpații T.I.D. și S.N.G. au coborât din autoturism, iar inculpatul V.T.A. și partea vătămată au rămas în habitaclu, unde au început să întrețină un raport sexual normal, fiind surprinși de către ceilalți doi inculpați, care au revenit la scurt timp, în autoturism. Inculpatul T.I.D. a luat telefonul mobil al inculpatului V.T.A.

și i-a filmat pe cei doi, în timp ce întrețineau raport sexual. După aceea, și inculpatul V.T.A. a luat telefonul mobil și s-a filmat în timp ce întreținea raport sexual cu minora, după care i-a dat telefonul inculpatului T.I.D., care a continuat filmarea. Aflându-se în autoturism, în prezența minorei B.R.M., inculpații T.I.D. și S.N.G., s-au dezbrăcat și au săvârșit o serie de acte obscene, cu caracter pornografic, fiind filmați de către inculpatul V.T.A. De asemenea, inculpatul V.T.A. i-a filmat pe inculpatul T.I.D. și pe partea vătămată B.R.M., în timp ce întrețineau raport sexual normal în habitaclul autoturismului. După consumarea raporturilor sexuale, inculpații au revenit în municipiul Slatina, lăsând-o pe minora B.R.M.

în zona Administrației Financiare Olt, de unde o luaseră. Materialul cu caracter pornografic realizat de către cei trei inculpați, în care a fost implicată minora B.R.M., compus din mai multe filme, cu durate variabile, a fost stocat de către inculpatul V.T.A. pe computerul de la domiciliul său. De asemenea, și inculpatul S.N.G. a stocat în computerul său, unul din filmele realizate în autoturism, în care a fost implicată minora B.R.M. În plus, inculpatul V.T.A. a transmis altor tineri, pe telefoanele mobile, materialul cu caracter pornografic realizat. În cele din urmă, materialul respectiv a fost postat și pe internet, după care a fost distribuit și preluat de către un număr mare de tineri, în special elevi de la colegiile din municipiul Slatina.

Evenimentul respectiv a fost prezentat, pe larg, și în presa locală, producându-se astfel o puternică reacție din partea opiniei publice, mai ales că protagoniștii materialului cu caracter pornografic erau elevi din colegii. Efectuându-se percheziția în sistem informatic asupra computerului ridicat de la inculpatul V.T.A., s-a găsit materialul cu caracter pornografic realizat de inculpați. La data de 16 mai 2007, organele de poliție au inscripționat pe un CD, un fișier timp imagine, în care se afla unul din filmele cu caracter pornografic în care a fost implicată minora B.R.M., film ce a fost găsit înmagazinat pe hard-discul inculpatului S.N.G. (procesul-verbal de la fila 76 dos.urm.pen.) Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel inculpații V.T.A.

și S.N.G. Prin apelul declarat inculpatul S.N.G. a învederat pe de o parte că, în mod greșit, a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, iar pe de altă parte că, pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, este mult prea mare, în raport de datele ce caracterizează persoana sa. Inculpatul V.T.A. a criticat sentința primei instanțe pentru netemeinicie, sub aspectul pedepselor aplicate, solicitând reducerea cuantumului acestora, întrucât nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut faptele săvârșite și a avut o bună conduită în societate.

Totodată, ambii inculpați apelanți au solicitat exonerarea de la plata daunelor morale față de partea vătămată minoră B.R.M., apreciind că acestea nu se justifică. Prin Decizia penală nr. 62 din 23 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații V.T.A. și S.N.G. împotriva sentinței penale nr. 152 din 02 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt, secția penală. A fost obligat apelantul inculpat S.N.G. la plata sumei de 30 lei, iar apelantul inculpat V.T.A. la plata sumei de 330 lei (din care 300 lei reprezintă onorariu apărător oficiu), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Craiova a reținut că, motivul de nelegalitate invocat de inculpatul S.N.G.

este nefondat întrucât, prin activitatea desfășurată, filmând-o pe minora B.R.M. pe telefon, pentru activități pornografice, pe care le-a răspândit ulterior în rețeaua informatică „Internet”, acesta a săvârșit infracțiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. Totodată, instanța de apel a constatat că pedepsele aplicate inculpaților, au fost corect individualizate, prima instanță dând eficiență tuturor criteriilor prevăzute în art. 72 C. pen., iar obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 30.000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă B.R.M. este întemeiată, față de oprobiul public la care a fost supusă aceasta. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.N.G.

care, prin apărătorul ales, a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 18 și pct. 14 C. proc. pen. În principal, inculpatul a susținut că, în cauză, s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință greșita sa condamnare pentru infracțiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, solicitând a se dispune achitarea sa, în conformitate cu prevederile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât nu a comis vreun act material ce ar putea fi apreciat ca reprezentând pornografie infantilă. În subsidiar, inculpatul a solicitat să-i fie recunoscute circumstanțe atenuante personale, întrucât în prezent este student și a avut o bună conduită în cursul cercetărilor, cu consecința reducerii pedepselor sub limita minimă prevăzută de textele incriminatorii și stabilirea ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea condiționată.

Totodată, inculpatul a susținut că, în mod nelegal, a fost obligat la plata de daune morale către partea civilă B.R.M., față de conduita pe care aceasta a avut-o anterior săvârșirii faptelor. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. combinat cu art. 385 6 alin. (1) și art. 385 7 alin. (1) C. proc. pen., constată că prima instanță a reținut, în mod corect, situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare. De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

1. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar, pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente care au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Verificând probatoriul administrat în cauză, prin prisma apărărilor formulate de inculpat, Înalta Curte constată că este nefondată susținerea acestuia în sensul că nu a comis vreun act material ce ar putea fi apreciat ca reprezentând pornografie infantilă.

Astfel, din examinarea mijloacelor de probă aflate în dosarul de urmărire penală, coroborate cu probele administrate nemijlocit în cursul cercetării judecătorești, Înalta Curte reține că, în timp ce se aflau în autoturism, în afara orașului Slatina, mai exact în apropierea Barajului Arcești, în prezența minorei B.R.M., inculpații T.I.D. și S.N.G., s-au dezbrăcat și au săvârșit o serie de acte obscene, cu caracter pornografic, fiind filmați de către inculpatul V.T.A. De asemenea, inculpatul V.T.A. i-a filmat pe inculpatul T.I.D. și pe partea vătămată B.R.M., în timp ce întrețineau raport sexual normal în habitaclul autoturismului. Materialul cu caracter pornografic realizat de către cei trei inculpați, în care a fost implicată minora B.R.M., în vârstă de 15 ani, compus din mai multe filme, cu durate variabile, a fost stocat de către inculpatul V.T.A.

pe computerul de la domiciliul său. De asemenea, și inculpatul S.N.G. a stocat în computerul său, unul din filmele realizate în autoturism, în care a fost implicată minora B.R.M. (a se vedea procesele-verbale de percheziție domiciliară și de percheziție în sisteme informatice de la filele 28-29; 31;35; 40-41; 72-73; 78-79 dos.urm.pen.). În plus, inculpatul V.T.A. a transmis altor tineri, pe telefoanele mobile, materialul cu caracter pornografic realizat. În cele din urmă, materialul respectiv a fost postat și pe Internet, după care a fost distribuit și preluat de către un număr mare de tineri, în special elevi de la colegiile din municipiul Slatina. La data de 16 mai 2007, a fost inscripționat pe un CD marca T., un fișier timp imagine, (unul dintre filmele cu caracter pornografic, în care a fost implicată minora B.R.M.), înmagazinat pe hard-disk-ul aparținând inculpatului S.N.G.

(procesul-verbal de la fila 76 dos.urm.pen.). Ulterior, la percheziția informatică efectuată la data de 10 octombrie 2007, filmul respectiv nu a mai fost găsit în hard-disk-ul computerului acestui inculpat, întrucât a fost șters din memorie. Fiind audiată de instanța de judecată, partea vătămată B.R.M. a precizat că își menține în totalitate depozițiile date pe parcursul urmăririi penale și a arătat că într-adevăr, după ce s-a plimbat prin oraș cu autoturismul condus de inculpatul V.T. A. în care se aflau și ceilalți doi inculpați, a fost de acord să se deplaseze cu aceștia în afara orașului Slatina și să întrețină relații intime în autoturism.

Aceasta a mai arătat că, în timp ce întreținea relații intime cu inculpatul V.T.A., au intrat peste ei în autoturism și ceilalți doi inculpați și au început să folosească telefoanele mobile, fără a- și da seama că filmează cu ele, deoarece i-au spus că le folosesc doar pentru a ilumina interiorul autoturismului și, cu toate că în două rânduri i-a întrebat dacă filmează, aceștia i- au precizat că nu filmează. Partea vătămată a mai arătat că a întreținut relații sexuale de bună voie și cu ceilalți doi inculpați, fără a-și da seama că actele respective erau filmate, aflând despre acest aspect la scurt timp de la martorul D.I., care i-a spus că la ora de informatică fratele inculpatului T. viziona pe internet filmul în care se derulau imaginile înregistrate de către inculpați, în timp ce întrețineau relații sexuale cu ea, precum și în timp ce săvârșeau o serie de acte obscene (fila 84 dosar instanță).

Cu ocazia audierii de către instanță, inculpații V.T.A., T. I.D. și S.N.G. și-au menținut în totalitate depozițiile date pe parcursul urmăririi penale și au recunoscut săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, arătând că într-adevăr, într-o seară din luna februarie 2007, în timp ce se plimbau cu autoturismul pe străzile municipiului Slatina s-au întâlnit cu partea vătămată B.R.M., pe care au invitat-o la plimbare, după care au ieșit în afara orașului pentru a întreține relații intime cu aceasta și, în timp ce întrețineau relații intime, toți trei s-au filmat reciproc cu telefonul mobil. Inculpatul V.T.A. a relatat că înregistrarea a rămas pe telefonul său și a descărcat-o în calculator (filele 85, 86 și 87 dosar instanță).

Martorul B.O.T. a declarat că, în luna februarie sau martie 2007, s-a întâlnit cu inculpatul V.T.A. care i-a spus că are un filmuleț porno, pe care îl va trimite pe telefonul său mobil. Martorul a precizat că inculpatul V.T. i-a transmis pe telefonul său mobil, prin intermediul dispozitivului „bluetooth", un film în care acesta apărea în timp ce întreținea raport sexual cu B.R.M., film despre care i-a spus că l-a mai dat și altor persoane . La data de 22 octombrie 2008, instanța în prezența apărătorului celor trei inculpați a procedat la vizionarea a două CD-uri marca T.D. și T., vizionare în urma căreia s-a constatat existența unui număr de 12 fișiere video, care conțineau imagini obscene cu aceștia și expresii triviale pe care le-au folosit în timp ce au filmat-o pe partea vătămau B.R.M.

(fila 107 dosar instanță). În aceste condiții, Înalta Curte constată că invocarea nevinovăției de către inculpatul S.N.G. în raport de faptele săvârșite, contrazice nesusținut probatoriile administrate în cauză. Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare, utilizată de inculpat, respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile. Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (privind prevenirea și combaterea traficului de persoane) constituie infracțiunea de pornografie infantilă, printre altele, și fapta de a deține în vederea răspândirii de obiecte, file, fotografii, diapozitive, embleme sau alte suporturi vizuale , care reprezintă poziții ori acte sexuale cu caracter pornografic, ce prezintă sau implică minori care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

Fapta inculpatului S.N.G. care a contribuit la realizarea materialului cu caracter pornografic, fiind filmat de către inculpatul V.T.A. în timp ce săvârșea acte cu caracter obscen, film în care a fost implicată minora B.R.M., în vârstă de 15 ani și de a stoca și deține, fără drept, în computerul său, unul din filmele realizate în seara respectivă constituie infracțiunile de pornografie infantilă, prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și deținerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau într-un mijloc de stocare a datelor informatice, prevăzută de art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. 2. Înalta Curte constată, de asemenea că este neîntemeiată solicitarea recurentului inculpat vizând recunoașterea de circumstanțe atenuante personale și stabilirea ca modalitate de executare a pedepsei, suspendarea condiționată a acesteia.

Potrivit art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul făptuitorului. Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de fapte penale. Înalta Curte contată că la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanțele de fond și apel au reținut și au dat eficiență, atât împrejurărilor concrete ale comiterii faptelor, cât și aspectelor de circumstanțiere personală invocate de inculpat, interpretând și aplicând corect prevederile art. 72 C. pen.

Exigențele impuse de principiul legalității nu se rezumă doar la cerința ca individualizarea pedepsei să se facă în limitele stabilite prin norma de incriminare ci, pe lângă aceasta, este necesar ca individualizarea judiciară să se realizeze pe baza unor criterii de apreciere, determinate, de asemenea, de lege. Alegerea mijloacelor de individualizare a pedepsei și a modalității de executare nu se fac în mod arbitrar, ci, dimpotrivă, instanța este obligată să țină seama de anumite criterii prevăzute de lege. Aceste criterii sunt elemente de care instanța de judecată este obligată să țină seama în activitatea de individualizare a pedepsei. Înalta Curte apreciază că pedepsele aplicate inculpatului S.N.G.

au fost stabilite într-un cuantum corespunzător, la individualizarea acestora, cât și la stabilirea modalității de executare a pedepsei rezultante, fiind avute în vedere atât modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, cât și datele care caracterizează persoana inculpatului (tânăr, cu o anumită pregătire școlară, absolvent al Colegiului Național I.M. din Slatina, în prezent student), aspecte ce au determinat instanțele de fond și apel să-i stabilească ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea sub supraveghere. Nu trebuie ignorat însă pericolul social deosebit al faptelor săvârșite de inculpat.

Prin infracțiunea de pornografie infantilă se aduce atingere nu numai unor valori sociale individuale, ci și colectivității în ansamblul său care, conștientizând existența unei piețe ce oferă sau cere un astfel de produs, încearcă să înlăture pericolul repetării în viitor a abuzurilor sau a actelor de exploatare împotriva minorilor, acte care servesc la elaborarea de noi materiale pornografice.

Prin Decizia-cadru 2004/6.8/JAI din 22 decembrie 2003 (privind combaterea exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile) Consiliul Uniunii Europene a calificat pornografia infantilă ca reprezentând o formă extrem de gravă a exploatării sexuale a copiilor care, datorită faptului că în ultima perioadă a luat o deosebită amploare, răspândindu-se tot mai mult prin intermediul utilizării noilor tehnologii și a Internetului, trebuie contracarată, printr-o abordare globală, care să cuprindă elementele esențiale ale dreptului penal, comune tuturor statelor membre, în special în materie de sancțiuni efective, proporționale și disuasive și care să fie însoțită de o cooperare judiciară cât mai extinsă.

În condițiile în care în România au început să apară cazuri din ce în ce mai dese de pornografie infantilă, instanțele, alături de celelalte autorități ale statului, au un rol deosebit de important în eradicarea acestui tip de flagel, în a atrage atenția - inclusiv prin sancțiunile aplicate - tinerilor, cu deosebire elevilor, asupra riscurilor la care se expun săvârșind astfel de fapte de pornografie infantilă, de confecționare de materiale cu caracter obscen, deținere și împrăștiere de materiale pornografice. Tinerețea inculpatului, faptul că în prezent este student, precum și lipsa antecedentelor penale - invocate de apărare - au justificat aplicarea de către prima instanță a unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de textele incriminatorii și stabilirea ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea sub supraveghere.

Recunoașterea unor astfel de împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă, decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblul ei sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special ar satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei, situații care în cauză nu se regăsesc. 3. Înalta Curte constată, totodată, că nu poate fi primită nici critica recurentului inculpat vizând greșita sa obligare la plata daunelor morale către partea civilă B.R.M., cu motivarea că în cauză nu s-a făcut dovada existenței vreunui prejudiciu moral produs prin faptele sale.

Una din principalele diviziuni cu care se poate opera asupra noțiunii de prejudiciu, ca element al răspunderii civile delictuale, constă în împărțirea acesteia, pe baza naturii sale intrinseci, în prejudiciu patrimonial și prejudiciu nepatrimonial (denumit în mod concret și daună morală). Dauna morală a fost denumită în doctrina dreptului ca reprezentând „orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane” sau „prejudiciu care rezultă dintr-o atingere adusă intereselor persoanelor și care se manifestă prin suferința fizică sau morală pe care o resimte victima”. Pornografia - și cu deosebire pornografia infantilă - în ansamblul său și în formele sale moderne este pedepsită ca o infracțiune contra moralității publice sau contra bunelor moravuri, referitoare la onoare și pudoare sexuală.

Spre deosebire de alte infracțiuni sexuale, în care autorul aduce atingere libertății sexuale a unui minor (spre exemplu la viol) și unde valoarea juridic protejată este integritatea sexuală a minorului, respectiv integritatea personalității sale sexuale, în cazul pornografiei, și alte valori concurente sau complementare, cum ar fi „dreptul la imagine” sau chiar „demnitatea” minorului sunt atinse. În cazurile de elaborare a materialelor pornografice este evident că aceste valori sociale de natură individuală, al căror titular este minorul sunt cele lezate, în măsura în care minorul este folosit direct în scena pornografică - așa cum s-a petrecut în cauza de față. Mai mult difuzarea unor astfel de imagini ale minorului aduce atingere dreptului la onoare, la intimitate și la propria imagine a acestuia, difuzarea implicând și un risc de leziune în masă a acestor drepturi.

Este vorba totodată despre o ruptură a limitelor personale, emoționale și sexuale ale minorului, care de cele mai multe ori provoacă răni profunde și lasă în timp cicatrici la nivel fizic, emoțional, spiritual și psihologic. Având în vedere că minora B.R.M. a fost filmată și expusă în materialele cu caracter pornografic, fără a cunoaște acest aspect, iar ulterior, prin difuzarea pe internet a acestor materiale, fără acceptul minorei, aceasta a suferit o puternică traumă psihică, datorită faptului că a fost convinsă că gesturile sale vor rămâne în intimitate și nu vor fi expuse publicului larg, cu atât mai mult cu cât aceasta locuia într-un oraș de provincie, unde oamenii se cunosc bine între ei, Înalta Curte constată că, în mod corect instanțele de fond și apel au admis cererea de acordare a daunelor morale formulate de reprezentantul legal al părții vătămate.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.N.G. împotriva Deciziei penale nr. 62 din 23 martie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentare apărătorului ales și suma de 150 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte civilă B.R.M., se vor avansa din fondul M.J.L.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.N.G. împotriva Deciziei penale nr. 62 din 23 martie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentare apărătorului ales și suma de 150 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte civilă B.R.M., se vor avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 octombrie 2009.