ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2741/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 9594/118 din 30

octombrie 2008 la Tribunalul Constanța, reclamantul I.V. a solicitat în

contradictoriu cu pârâta SC C.C.F.D.P. SAca, prin hotărâre

judecătorească, să se dispună următoarele:

adoptată la 26 septembrie 2008 de acționarii pârâtei prin care a fost

revocat Consiliul de Administrație al SC C.C.F.D.P. SA, a fost ales noul

Consiliu de Administrație a SC C.C.F.D.P. SA Constanța și s-a

respins revocarea Comisiei de cenzori ai societății;

efectuate la Oficiul Registrului Comerțului Constanța în baza acestei

hotărâri;

cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 84

din 16 aprilie 2009, Tribunalul Constanța, secția comercială, a

admis în parte, acțiunea formulată de reclamantul I.V., în

contradictoriu cu pârâta SC C.C.F.D.P. SA.

A constatat nulitatea absolută

a hotărârii A.G.O.A. pârâtei adoptată la data de 26 septembrie 2008.

A respins capătul de cerere

privind radierea mențiunilor efectuate la Oficiul Registrului

Comerțului, ca nefondat.

A dispus comunicarea hotărârii,

după rămânerea irevocabilă, către Oficiul Registrului

Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța în vederea

menționării și publicării în Monitorul Oficial al României,

partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii.

A obligat-o pe pârâtă la plata

către reclamantă a sumei de 2.039,3 lei reprezentând cheltuieli de

judecată.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a avut în vedere actele dosarului

și dispozițiile legale aplicabile în cauză.

Prin decizia civilă nr. 131/COM

din 4 noiembrie 2009, Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis apelul declarat de pârâtă împotriva

sentinței mai sus menționate.

A schimbat în parte hotărârea

apelată în sensul că:

A respins, ca nefondate, capetele de

cerere privind constatarea nulității absolute a Hotărârii A.G.O.A.

a SC C.C.F.D.P. SA adoptată la data de 26 septembrie 2008, comunicarea

hotărârii către O.R.C. Constanța în vederea

menționării în Monitorul Oficial al României și obligarea

pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.039,3 lei.

A menținut dispoziția

privind respingerea solicitării de radiere a mențiunilor efectuate la

O.R.C.

În motivarea acestei soluții,

instanța de apel a reținut următoarele:

Prima instanță a

reținut în mod corect, în acord cu dispozițiile art. 117 alin. (4)

din Legea nr. 31/1990, legalitatea convocării efectuată de societate

prin scrisoare recomandată, constatând că toate acțiunile

pârâtei sunt nominative și actul constitutiv nu interzice această

modalitate de convocare a acționarilor pentru a participa la

ședința A.G.O.A.

De  asemenea, corect  a reținut

că  scrisoarea  trebuie comunicată acționarului cu cel

puțin 30 de zile înainte de data ținerii adunării.

Însă referitor la natura

juridică a sancțiunii aplicabile în cazul în care nu este respectat

termenul de 30 de zile, tribunalul în mod greșit a apreciat că este

vorba de nulitatea absolută a hotărârii adoptate.

Dreptul acționarilor de a

participa la ședința adunării generale a acționarilor este

un drept personal, astfel că sancțiunea aplicabilă nu poate fi

decât nulitatea relativă a actelor întocmite cu încălcarea acestui

drept.

Deosebit de important în

această situație este faptul că invocarea nulității

trebuie făcută de persoana al cărei drept a fost nesocotit,

aceasta fiind ținută să facă dovada

vătămării pricinuite, vătămare ce nu poate fi înlăturată

decât prin anularea actului.

Or, în speță, reclamantul

a invocat în susținerea nelegalității hotărârii A.G.A.

criticate faptul neconvocării legale a unui număr de 32

acționari, persoana sa neregăsindu-se printre aceștia.

Prin urmare, în mod greșit

prima instanță a reținut acest aspect ca fiind un motiv de

nelegalitate a hotărârii.

Reclamantul a mai invocat drept

motiv de nulitate a hotărârii A.G.A. faptul că în cuprinsul

convocatorului nu a fost trecută mențiunea că lista cuprinzând

informații cu privire la persoanele propuse pentru funcția de

administrator se află la dispoziția acționarilor.

Având în vedere că această

obligație nu este prevăzută de lege sub sancțiunea

nulității, pentru ca vătămarea să se presupună,

reclamantul avea îndatorirea să facă dovada prejudiciului pe care l-a

suferit prin încălcarea de către pârâtă a acestei

obligații, astfel că în mod greșit prima instanță a

luat în considerare acest motiv de nulitate în lipsa dovezilor pe care trebuia

să le producă reclamantul în condițiile art. 1169 C. civ.

coroborat cu dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, Curtea de Apel a constatat

că motivele invocate de reclamant nu erau de natură să

conducă la nulitatea hotărârii A.G.A. a pârâtei din 26 septembrie 2008,

sentința pronunțată de tribunal cu privire la acest aspect fiind

netemeinică.

Împotriva deciziei Curții de Apel

a declarat recurs reclamantul I.V., întemeindu-se pe dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea acestuia și modificarea

în parte a deciziei recurate, pentru capetele admise de instanța de apel.

Recurentul-reclamant critică

decizia atacată, susținând în esență următoarele:

Au fost încălcate

dispozițiile art. 111 – art. 112 din Legea nr. 31/1990 modificată și

republicată, deoarece nu a fost publicat în Monitorul Oficial (partea a IV-a)

convocatorul de ședință A.G.A.O. și nu a fost

prezentată lista cu informațiile privind persoanele propuse pentru

funcția de administratori ce pot fi consultate de acționari.

Nu au fost respectate nici

dispozițiile art. 117 alin. (2) și (3) din Legea nr. 31/1990,

modificată și republicată, precum și alin. (4) din

același articol, acesta dând posibilitatea convocării numai prin

scrisoare recomandată dacă toate acțiunile sunt normative,

scrisoare expediată cu cel puțin 30 de zile înainte de data

ținerii adunării.

Nu poate fi acceptată alegerea

celei de-a doua modalități de convocare, motivată de sociatate

prin faptul că acționarii nu ar fi putut procura ușor „ca

înscris” Monitorul Oficial din motive financiare.

Mai arată că la dosarul

cauzei se află borderourile pentru corespondență din care

rezultă că pentru un număr de 32 de acționari scrisorile

recomandate au fost expediate în data de 27 august 2008, deci cu

încălcarea termenului prevăzut de art. 117 alin. (4), iar conform art.

117 alin. (6) teza a II-a din Legea nr. 31/1990 modificată convocatorul

trebuia să cuprindă mențiunea că lista cuprinzând

informații cu privire la persoanele propuse pentru funcția de

administrator se află la dispoziția acționarilor, or, această

mențiune nu se găsește în convocator.

În fine, arată că

administratorul O.F. se afla în conflict de interese cu societatea și

consideră, de asemenea, motive de nulitate a hotărârii A.G.O.A. a SC

C.C.F.D.P. SA Constanța neînscrierea în procesul verbal a tuturor

discuțiilor purtate, de stabilire a indemnizațiilor

administratorilor, cât și faptul că la ședința A.G.A. din

26 septembrie 2008, președintele Consiliului de administrație, O.F.,

nu a permis acționarului S.V. să voteze în baza procurilor – toate

acestea ducând la concluzia că hotărârea astfel luată este

lovită de nulitate absolută așa cum corect a reținut

instanța de fond.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea susținerilor

formulate în recurs, în raport de actele dosarului, de dispozițiile legale

aplicabile speței, precum și de hotărârile pronunțate în

cauză, se constată următoarele:

Recurentul-reclamant invocă ca

un prim motiv de nulitate, în susținerea nelegalității

hotărârii A.G.A., încălcarea dispozițiilor art. 111 – art. 112 și

a art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată.

Or, contrar susținerilor

recurentului, ambele instanțe au reținut judicios ca fiind legală

convocarea efectuată de societate doar prin scrisoare recomandată.

Aceasta, deoarece, în situația

în care toate acțiunile sunt nominative, convocarea se poate face și

numai prin scrisoare recomandată, cu condiția ca această

modalitate să nu fie interzisă de actul constitutiv, iar în actul

constitutiv al societății (art. 12.3) nu este menționată

expres, ca o interdicție, această modalitate de convocare.

Recurentul-reclamant mai invocă

ca motiv de nulitate și încălcarea dispozițiilor art. 117 alin.

(2) și (4) din Legea nr. 31/1990 modificată, referitoare la

respectarea termenului de întrunire ce nu poate fi mai mic de 30 de zile înainte

de data ținerii adunării, susținând sub acest aspect că din

borderourile pentru corespondență rezultă că pentru un

număr de 32 de acționari scrisorile recomandate au fost expediate la

27 august 2008, cu încălcarea termenului de 30 de zile mai sus

menționat.

În această privință, Curtea

de Apel a apreciat corect că având în vedere că dreptul

acționarilor de a participa la ședința adunării generale a

acționarilor este un drept personal, sancțiunea aplicabilă în

cazul nerespectării termenului de 30 de zile este nulitatea relativă

a actelor întocmite cu încălcarea acestui drept.

În această situație se

impune a fi făcută dovada vătămării pricinuite,

vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea

actului, or, în speță, susținerea nelegalității

hotărârii A.G.A. determinat de faptul neconvocării legale a unui

număr de 32 de acționari, printre care nu se regăsește

și reclamantul, nu poate constitui o dovadă în acest sens.

De altfel, așa cum rezultă

din actele dosarului, comunicarea unui număr de scrisori recomandate în

ziua de 27 august 2008 nu a influențat cu nimic desfășurarea A.G.A.,

aceștia reprezentând 11% dintre acționarii cu drept de vot și,

prin urmare, neputând influența asupra deliberărilor.

Recurentul-reclamant susține

și că au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (6)

teza a II-a din Legea nr. 31/1990 modificată, prin aceea că în

cuprinsul convocatorului nu a fost trecută mențiunea că lista

cuprinzând informații cu privire la persoanele propuse pentru funcția

de administrator se află la dispoziția acționarilor, dar nici

această obligație (neîndeplinirea ei) nu poate fi

sancționată cu nulitatea hotărârii, ca de altfel nici invocatul

conflict de interese, ca și neînscrierea în procesul verbal a tuturor

discuțiilor de stabilire a indemnizațiilor și nici existența

unei pretinse interdicții de vot în A.G.A. a acționarului S.V.

Cum potrivit dispozițiilor art.

129 alin. (6) C. proc. civ., în toate cazurile, judecătorii

hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății,

se reține că instanța de apel a apreciat corect că motivele

invocate de reclamant nu justifică constatarea nulității

absolute a hotărârii A.G.A. din 26 septembrie 2008 și cum motivele

invocate de recurent nu sunt de natură să conducă la modificare

deciziei Curții de Apel, aceasta va fi menținută ca fiind

legală și se va respinge recursul declarat de reclamantul I.V., ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamantul I.V. împotriva deciziei civile nr. 131/COM din 4 noiembrie 2009 a

Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 15 septembrie 2010.