ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2741/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2741/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 9594/118 din 30 octombrie 2008 la Tribunalul Constanța, reclamantul I.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC C.C.F.D.P. SAca, prin hotărâre judecătorească, să se dispună următoarele: 1. anularea hotărârii A.G.O.A. adoptată la 26 septembrie 2008 de acționarii pârâtei prin care a fost revocat Consiliul de Administrație al SC C.C.F.D.P. SA, a fost ales noul Consiliu de Administrație a SC C.C.F.D.P. SA Constanța și s-a respins revocarea Comisiei de cenzori ai societății; 2. radierea mențiunilor efectuate la Oficiul Registrului Comerțului Constanța în baza acestei hotărâri; 3. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 84 din 16 aprilie 2009, Tribunalul Constanța, secția comercială, a admis în parte, acțiunea formulată de reclamantul I.V., în contradictoriu cu pârâta SC C.C.F.D.P. SA. A constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.O.A. pârâtei adoptată la data de 26 septembrie 2008. A respins capătul de cerere privind radierea mențiunilor efectuate la Oficiul Registrului Comerțului, ca nefondat. A dispus comunicarea hotărârii, după rămânerea irevocabilă, către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța în vederea menționării și publicării în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii. A obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 2.039,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a avut în vedere actele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în cauză. Prin decizia civilă nr. 131/COM din 4 noiembrie 2009, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței mai sus menționate. A schimbat în parte hotărârea apelată în sensul că: A respins, ca nefondate, capetele de cerere privind constatarea nulității absolute a Hotărârii A.G.O.A. a SC C.C.F.D.P. SA adoptată la data de 26 septembrie 2008, comunicarea hotărârii către O.R.C. Constanța în vederea menționării în Monitorul Oficial al României și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.039,3 lei.
A menținut dispoziția privind respingerea solicitării de radiere a mențiunilor efectuate la O.R.C. În motivarea acestei soluții, instanța de apel a reținut următoarele: Prima instanță a reținut în mod corect, în acord cu dispozițiile art. 117 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, legalitatea convocării efectuată de societate prin scrisoare recomandată, constatând că toate acțiunile pârâtei sunt nominative și actul constitutiv nu interzice această modalitate de convocare a acționarilor pentru a participa la ședința A.G.O.A. De asemenea, corect a reținut că scrisoarea trebuie comunicată acționarului cu cel puțin 30 de zile înainte de data ținerii adunării. Însă referitor la natura juridică a sancțiunii aplicabile în cazul în care nu este respectat termenul de 30 de zile, tribunalul în mod greșit a apreciat că este vorba de nulitatea absolută a hotărârii adoptate.
Dreptul acționarilor de a participa la ședința adunării generale a acționarilor este un drept personal, astfel că sancțiunea aplicabilă nu poate fi decât nulitatea relativă a actelor întocmite cu încălcarea acestui drept. Deosebit de important în această situație este faptul că invocarea nulității trebuie făcută de persoana al cărei drept a fost nesocotit, aceasta fiind ținută să facă dovada vătămării pricinuite, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Or, în speță, reclamantul a invocat în susținerea nelegalității hotărârii A.G.A. criticate faptul neconvocării legale a unui număr de 32 acționari, persoana sa neregăsindu-se printre aceștia. Prin urmare, în mod greșit prima instanță a reținut acest aspect ca fiind un motiv de nelegalitate a hotărârii.
Reclamantul a mai invocat drept motiv de nulitate a hotărârii A.G.A. faptul că în cuprinsul convocatorului nu a fost trecută mențiunea că lista cuprinzând informații cu privire la persoanele propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor. Având în vedere că această obligație nu este prevăzută de lege sub sancțiunea nulității, pentru ca vătămarea să se presupună, reclamantul avea îndatorirea să facă dovada prejudiciului pe care l-a suferit prin încălcarea de către pârâtă a acestei obligații, astfel că în mod greșit prima instanță a luat în considerare acest motiv de nulitate în lipsa dovezilor pe care trebuia să le producă reclamantul în condițiile art. 1169 C. civ.
coroborat cu dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ. Astfel, Curtea de Apel a constatat că motivele invocate de reclamant nu erau de natură să conducă la nulitatea hotărârii A.G.A. a pârâtei din 26 septembrie 2008, sentința pronunțată de tribunal cu privire la acest aspect fiind netemeinică. Împotriva deciziei Curții de Apel a declarat recurs reclamantul I.V., întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a deciziei recurate, pentru capetele admise de instanța de apel. Recurentul-reclamant critică decizia atacată, susținând în esență următoarele: Au fost încălcate dispozițiile art. 111 – art. 112 din Legea nr. 31/1990 modificată și republicată, deoarece nu a fost publicat în Monitorul Oficial (partea a IV-a) convocatorul de ședință A.G.A.O.
și nu a fost prezentată lista cu informațiile privind persoanele propuse pentru funcția de administratori ce pot fi consultate de acționari. Nu au fost respectate nici dispozițiile art. 117 alin. (2) și (3) din Legea nr. 31/1990, modificată și republicată, precum și alin. (4) din același articol, acesta dând posibilitatea convocării numai prin scrisoare recomandată dacă toate acțiunile sunt normative, scrisoare expediată cu cel puțin 30 de zile înainte de data ținerii adunării. Nu poate fi acceptată alegerea celei de-a doua modalități de convocare, motivată de sociatate prin faptul că acționarii nu ar fi putut procura ușor „ca înscris” Monitorul Oficial din motive financiare.
Mai arată că la dosarul cauzei se află borderourile pentru corespondență din care rezultă că pentru un număr de 32 de acționari scrisorile recomandate au fost expediate în data de 27 august 2008, deci cu încălcarea termenului prevăzut de art. 117 alin. (4), iar conform art. 117 alin. (6) teza a II-a din Legea nr. 31/1990 modificată convocatorul trebuia să cuprindă mențiunea că lista cuprinzând informații cu privire la persoanele propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, or, această mențiune nu se găsește în convocator. În fine, arată că administratorul O.F. se afla în conflict de interese cu societatea și consideră, de asemenea, motive de nulitate a hotărârii A.G.O.A.
a SC C.C.F.D.P. SA Constanța neînscrierea în procesul verbal a tuturor discuțiilor purtate, de stabilire a indemnizațiilor administratorilor, cât și faptul că la ședința A.G.A. din 26 septembrie 2008, președintele Consiliului de administrație, O.F., nu a permis acționarului S.V. să voteze în baza procurilor – toate acestea ducând la concluzia că hotărârea astfel luată este lovită de nulitate absolută așa cum corect a reținut instanța de fond. Recursul nu este fondat. Din examinarea susținerilor formulate în recurs, în raport de actele dosarului, de dispozițiile legale aplicabile speței, precum și de hotărârile pronunțate în cauză, se constată următoarele: Recurentul-reclamant invocă ca un prim motiv de nulitate, în susținerea nelegalității hotărârii A.G.A., încălcarea dispozițiilor art. 111 – art. 112 și a art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată.
Or, contrar susținerilor recurentului, ambele instanțe au reținut judicios ca fiind legală convocarea efectuată de societate doar prin scrisoare recomandată. Aceasta, deoarece, în situația în care toate acțiunile sunt nominative, convocarea se poate face și numai prin scrisoare recomandată, cu condiția ca această modalitate să nu fie interzisă de actul constitutiv, iar în actul constitutiv al societății (art. 12.3) nu este menționată expres, ca o interdicție, această modalitate de convocare.
Recurentul-reclamant mai invocă ca motiv de nulitate și încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (2) și (4) din Legea nr. 31/1990 modificată, referitoare la respectarea termenului de întrunire ce nu poate fi mai mic de 30 de zile înainte de data ținerii adunării, susținând sub acest aspect că din borderourile pentru corespondență rezultă că pentru un număr de 32 de acționari scrisorile recomandate au fost expediate la 27 august 2008, cu încălcarea termenului de 30 de zile mai sus menționat. În această privință, Curtea de Apel a apreciat corect că având în vedere că dreptul acționarilor de a participa la ședința adunării generale a acționarilor este un drept personal, sancțiunea aplicabilă în cazul nerespectării termenului de 30 de zile este nulitatea relativă a actelor întocmite cu încălcarea acestui drept.
În această situație se impune a fi făcută dovada vătămării pricinuite, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, or, în speță, susținerea nelegalității hotărârii A.G.A. determinat de faptul neconvocării legale a unui număr de 32 de acționari, printre care nu se regăsește și reclamantul, nu poate constitui o dovadă în acest sens. De altfel, așa cum rezultă din actele dosarului, comunicarea unui număr de scrisori recomandate în ziua de 27 august 2008 nu a influențat cu nimic desfășurarea A.G.A., aceștia reprezentând 11% dintre acționarii cu drept de vot și, prin urmare, neputând influența asupra deliberărilor.
Recurentul-reclamant susține și că au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (6) teza a II-a din Legea nr. 31/1990 modificată, prin aceea că în cuprinsul convocatorului nu a fost trecută mențiunea că lista cuprinzând informații cu privire la persoanele propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, dar nici această obligație (neîndeplinirea ei) nu poate fi sancționată cu nulitatea hotărârii, ca de altfel nici invocatul conflict de interese, ca și neînscrierea în procesul verbal a tuturor discuțiilor de stabilire a indemnizațiilor și nici existența unei pretinse interdicții de vot în A.G.A. a acționarului S.V. Cum potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (6) C. proc.
civ., în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, se reține că instanța de apel a apreciat corect că motivele invocate de reclamant nu justifică constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.A. din 26 septembrie 2008 și cum motivele invocate de recurent nu sunt de natură să conducă la modificare deciziei Curții de Apel, aceasta va fi menținută ca fiind legală și se va respinge recursul declarat de reclamantul I.V., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul I.V. împotriva deciziei civile nr. 131/COM din 4 noiembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.