ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.11.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3882/2003

HOTĂRÂRE
14.11.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3882/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1007 din 15

mai 2002, Judecătoria Turnu Măgurele a admis plângerea formulată de SC M.I. SRL

din comuna Jilava și a dispus anularea procesului-verbal de contravenție seria

B nr. 0094567 din 18 septembrie 2001, în sensul exonerării societății de plata

amenzii de 400.000.000 lei și al înlăturării măsurii confiscării cantității de

12.000 l. alcool etilic alimentar de 96

o

și a sumei de 438.012.225

lei.

Recursul declarat de Garda

Financiară Teleorman a fost admis de Tribunalul Teleorman care, prin decizia

nr. 994 din 19 septembrie 2002, a modificat sentința, în sensul că a respins

plângerea formulată de societate, împotriva procesului-verbal de contravenție.

Pentru a pronunța această hotărâre,

tribunalul a reținut că nici contestatoarea SC M.I. SRL și nici SC S.C. SRL

Plopii Slăvitești, cele două societăți comerciale implicate în livrarea

alcoolului etilic alimentar, nu dețineau documente legale de proveniență, iar

prin comercializarea produsului respectiv care constituie monopol de stat, s-au

încălcat prevederile O.U.G. nr. 181/2000.

Împotriva deciziei a declarat recurs

în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, arătând că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond

și totodată, este și vădit netemeinică.

Astfel, s-a învederat că din actele

dosarului nu rezultă că SC M.I. SRL Jilava a săvârșit contravenția prevăzută de

art. 51 alin. (2) pct. 2 și 6 din O.G. nr.2 7/2000, modificată prin O.U.G. nr.

134/2000.

Societatea deține autorizație pentru

comercializarea băuturilor alcoolice, iar marfa livrată beneficiarei SC S.C.

SRL a fost distilat de cereale de 94,5

o

,

și nu alcool

etilic alimentar de 96

o

.

De asemenea, s-a mai arătat că nu

s-a făcut dovada că produsul aflat în bazinele SC S.C. SRL a aparținut

contestatoarei și este cel care a fost livrat pe baza documentelor însoțitoare

și a facturilor fiscale, cu atât mai mult, cu cât controlul a fost efectuat la

3 săptămâni de la livrare, iar marfa nu se găsea în recipientele inscripționate

de SC M.I. SRL.

Examinând recursul în anulare, în

raport cu probele administrate în cauză, Curtea va constata că nu sunt fondate

criticile formulate, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, motiv pentru

care se va dispune respingerea cererii.

Astfel, tribunalul a reținut, în mod

justificat că societatea se face vinovată de săvârșirea contravențiilor

prevăzute de art. 51 din O.G. nr. 27/2000, modificată prin O.U.G. nr. 134/2000,

descrise în Anexa nr. 1 la procesul-verbal seria B nr. 0094507 din 18

septembrie 2001, încheiat de Garda Financiară, secția Teleorman.

Susținerea din recursul în anulare,

în sensul că nu s-ar fi făcut dovada că alcoolul aflat în bazinele SC S.C. SRL,

supus controlului, este chiar cel livrat de SC M.I. SRL Jilava, este infirmată

de probele administrate în cauză, respectiv procesul-verbal nr. 2589 și nota de

constatare din 4 septembrie 2001, respectiv declarația administratorului

societății care a cumpărat produsul și constatările din buletinele de analiză

ale Institutului de Chimie Alimentară.

Astfel, în nota explicativă dată, la

data controlului, 4 septembrie 2001, M.Ș., asociat și administrator la SC S.C.

SRL, a declarat că alcoolul găsit provine din cantitățile livrate în luna

august 2001, de SC M.I. SRL și că, de altfel, nu s-a mai aprovizionat cu alte

cantități de distilat de cereale, de la începutul activității societății.

În urma analizelor efectuate, a

rezultat că distilatul de cereale de 94,5 grade, livrat de SC M.I. SRL,

reprezintă, în realitate, alcool etilic alimentar rafinat, cu o concentrație de

96,13

o

.

Este edificator și faptul că SC S.C.

SRL nu a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, deși

marfa confiscată, respectiv cantitatea de 12.000 l. alcool etilic alimentar

rafinat, era proprietatea sa.

În urma celor constatate la data de

4 septembrie 2001 și a rezultatelor menționate în buletinele de analiză, s-a

încheiat procesul-verbal de contravenție contestat, semnat cu obiecțiuni de

asociatul unic și administratorul SC M.I. SRL, M.S..

Întrucât produsul livrat de

contestatoare a fost alcool etilic rafinat alimentar de 96 grade și nu distilat

de cereale de 94,5

o

,

,

pentru care societatea avea

autorizație de comercializare, iar facturile de livrare nu poartă viza

supraveghetorului fiscal, s-a reținut în mod corect săvârșirea celor două

contravenții, constatându-se astfel legalitatea și temeinicia procesului-verbal

de contravenție.

Având în vedere cele expuse mai sus,

Curtea va respinge recursul în anulare ca nefondat.

Respinge recursul în anulare

formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, împotriva sentinței civile nr. 994/R din 19 septembrie

2002 a Tribunalului Teleorman, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 noiembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-03-10
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1021/2004
Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: SC M.I. SRL a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție seria C nr. 051244, încheiat de comisarii Gărzii Financiare Centrale, prin c
ÎCCJ 2003-05-26
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2143/2003
a fi admis în sensul solicitat. Instanțele au respins plângerea formulată de S.C. „A.I.E.” S.R.L. ca neîntemeiată, având în vedrere că la data de 22.03.2000 Garda Financiară Centrală a constatat că cea în cauză a comercializat la data de 6.
ÎCCJ 2003-05-28
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2055/2003
direcției generale teritoriale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, precum și celor ale Ministerului Finanțelor, singurele în măsură să dispună agenților economici contribuabili, vărsarea la bugetul de stat a impozitului ș
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85433)
fost realizat efectiv; cele 38 transporturi de alcool alimentar nu au părăsit teritoriul României, situație în care unitatea nu mai poate fi scutită de la plata accizelor iar TVA-ul nu mai poate fi aplicat la cota zero. Actele depuse de pâr
ÎCCJ 2005-01-25
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 381/2005
Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 13 iunie 2002, reclamanta SC E.O. SRL Sibiu a solicitat anularea deciziei nr. 78/2002, emisă de Direcția Gen
Sursă