ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3882/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3882/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului în anulare de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1007 din 15
mai 2002, Judecătoria Turnu Măgurele a admis plângerea formulată de SC M.I. SRL
din comuna Jilava și a dispus anularea procesului-verbal de contravenție seria
B nr. 0094567 din 18 septembrie 2001, în sensul exonerării societății de plata
amenzii de 400.000.000 lei și al înlăturării măsurii confiscării cantității de
12.000 l. alcool etilic alimentar de 96
o
și a sumei de 438.012.225
lei.
Recursul declarat de Garda
Financiară Teleorman a fost admis de Tribunalul Teleorman care, prin decizia
nr. 994 din 19 septembrie 2002, a modificat sentința, în sensul că a respins
plângerea formulată de societate, împotriva procesului-verbal de contravenție.
Pentru a pronunța această hotărâre,
tribunalul a reținut că nici contestatoarea SC M.I. SRL și nici SC S.C. SRL
Plopii Slăvitești, cele două societăți comerciale implicate în livrarea
alcoolului etilic alimentar, nu dețineau documente legale de proveniență, iar
prin comercializarea produsului respectiv care constituie monopol de stat, s-au
încălcat prevederile O.U.G. nr. 181/2000.
Împotriva deciziei a declarat recurs
în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, arătând că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond
și totodată, este și vădit netemeinică.
Astfel, s-a învederat că din actele
dosarului nu rezultă că SC M.I. SRL Jilava a săvârșit contravenția prevăzută de
art. 51 alin. (2) pct. 2 și 6 din O.G. nr.2 7/2000, modificată prin O.U.G. nr.
134/2000.
Societatea deține autorizație pentru
comercializarea băuturilor alcoolice, iar marfa livrată beneficiarei SC S.C.
SRL a fost distilat de cereale de 94,5
o
,
și nu alcool
etilic alimentar de 96
o
.
De asemenea, s-a mai arătat că nu
s-a făcut dovada că produsul aflat în bazinele SC S.C. SRL a aparținut
contestatoarei și este cel care a fost livrat pe baza documentelor însoțitoare
și a facturilor fiscale, cu atât mai mult, cu cât controlul a fost efectuat la
3 săptămâni de la livrare, iar marfa nu se găsea în recipientele inscripționate
de SC M.I. SRL.
Examinând recursul în anulare, în
raport cu probele administrate în cauză, Curtea va constata că nu sunt fondate
criticile formulate, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, motiv pentru
care se va dispune respingerea cererii.
Astfel, tribunalul a reținut, în mod
justificat că societatea se face vinovată de săvârșirea contravențiilor
prevăzute de art. 51 din O.G. nr. 27/2000, modificată prin O.U.G. nr. 134/2000,
descrise în Anexa nr. 1 la procesul-verbal seria B nr. 0094507 din 18
septembrie 2001, încheiat de Garda Financiară, secția Teleorman.
Susținerea din recursul în anulare,
în sensul că nu s-ar fi făcut dovada că alcoolul aflat în bazinele SC S.C. SRL,
supus controlului, este chiar cel livrat de SC M.I. SRL Jilava, este infirmată
de probele administrate în cauză, respectiv procesul-verbal nr. 2589 și nota de
constatare din 4 septembrie 2001, respectiv declarația administratorului
societății care a cumpărat produsul și constatările din buletinele de analiză
ale Institutului de Chimie Alimentară.
Astfel, în nota explicativă dată, la
data controlului, 4 septembrie 2001, M.Ș., asociat și administrator la SC S.C.
SRL, a declarat că alcoolul găsit provine din cantitățile livrate în luna
august 2001, de SC M.I. SRL și că, de altfel, nu s-a mai aprovizionat cu alte
cantități de distilat de cereale, de la începutul activității societății.
În urma analizelor efectuate, a
rezultat că distilatul de cereale de 94,5 grade, livrat de SC M.I. SRL,
reprezintă, în realitate, alcool etilic alimentar rafinat, cu o concentrație de
96,13
o
.
Este edificator și faptul că SC S.C.
SRL nu a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, deși
marfa confiscată, respectiv cantitatea de 12.000 l. alcool etilic alimentar
rafinat, era proprietatea sa.
În urma celor constatate la data de
4 septembrie 2001 și a rezultatelor menționate în buletinele de analiză, s-a
încheiat procesul-verbal de contravenție contestat, semnat cu obiecțiuni de
asociatul unic și administratorul SC M.I. SRL, M.S..
Întrucât produsul livrat de
contestatoare a fost alcool etilic rafinat alimentar de 96 grade și nu distilat
de cereale de 94,5
o
,
,
pentru care societatea avea
autorizație de comercializare, iar facturile de livrare nu poartă viza
supraveghetorului fiscal, s-a reținut în mod corect săvârșirea celor două
contravenții, constatându-se astfel legalitatea și temeinicia procesului-verbal
de contravenție.
Având în vedere cele expuse mai sus,
Curtea va respinge recursul în anulare ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul în anulare
formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, împotriva sentinței civile nr. 994/R din 19 septembrie
2002 a Tribunalului Teleorman, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 14 noiembrie 2003.