ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2248/2010

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 5337 din 21 octombrie 2009 Judecătoria Satu Mare a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Satu Mare și în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. prin D.R.D.P. Cluj, împotriva debitorului Teatrul de Nord Satu Mare, în favoarea Curții de Apel Oradea. Pentru a pronunța această soluție Judecătoria Satu Mare a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13 iulie 2009, creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. prin D.R.D.P.

Cluj, a solicitat, în cadrul procedurii ordonanței de plată, obligarea debitorului Teatrul de Nord Satu Mare la plata echivalentului în lei al sumei de 270 Euro, plătibil la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR, valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării tarifului, reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, echivalentul în lei al sumei de 368,15 Euro, plătibil la cursul de schimb al BNR valabil în ziua achitării acestuia, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 05 iunie 2009 și, în continuare, până la achitarea integrală a debitului, echivalentul în lei al sumei de 7,09 Euro, plătibil la cursul de schimb al BNR valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadenței ratei, reprezentând penalități de întârziere calculate pentru neplata, la termenele și în cuantumul stabilit, a ratelor eșalonate, până la data achitării acestora inclusiv, cu cheltuieli de judecată.

Instanța a mai reținut faptul că în motivarea cererii creditoarea a arătat că a încheiat cu debitorul contractul nr. 2305 din 25 aprilie 2006, având ca obiect eliberarea rovinietei pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare, cuantumul rovinietei fiind de 540 Euro, cu obligația achitării în 4 rate. S-a mai subliniat, totodată, faptul că rata a doua a fost achitată cu o întârziere de 35 de zile, fiind calculate penalități de întârziere în valoare de 7,09 Euro, iar ratele a 3-a și a 4-a nu au fost achitate, motiv pentru care au fost calculate penalități de întârziere pentru rata a 3-a 955 zile de întârziere, în sumă de 193,39 Euro și rata a 4-a 863 zile de întârziere, în sumă de 174,76 Euro. Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Satu Mare, invocată din oficiu, instanța a reținut următoarele: Conform art. 5 alin. (1) din O.U.G.

nr. 119/2007, competența soluționării cererilor privind emiterea somației de plată revine instanțelor competente să judece în fond cauza în primă instanță. Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 84/2003, C.N.A.D.N.R. SA este o persoană juridică de interes strategic național, asimilată autorităților publice centrale, conform art. 2 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, ale cărei direcții regionale nu au personalitate juridică. Prin urmare, având în vedere toate aceste aspecte, instanța a apreciat că, în speță, contractul pe care creditoarea își întemeiază pretențiile este un contract asimilat actelor administrative, fiind încheiat de o autoritate publică și având ca obiect valorificarea unor bunuri proprietate publică, respectiv rețeaua de drumuri naționale din România, ceea ce înseamnă că, în temeiul art. 5 alin. (1) din O.U.G.

nr. 119/2007, raportat la art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a acestui litigiu aparține curții de apel, iar în baza art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 creditoarea a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, motiv pentru care a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Satu Mare și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Oradea. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 7/CA/2010 din 13 ianuarie 2010, a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Oradea invocată din oficiu, a constatat necompetența materială a Curții de Apel Oradea și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de C.N.A.D.N.R.

S.A. prin D.R.D.P. Cluj, în contradictoriu cu debitorul Teatrul de Nord Satu Mare, în favoarea Judecătoriei Satu Mare și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a reținut că, în speță, contractul nr. 2305 din 25 aprilie 2006, încheiat între părți, are ca obiect eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale și, deși C.N.A.D.N.R. este o autoritate publică centrală, cerințele art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 nu sunt îndeplinite.

Astfel, contractul nu are ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice și nici achizițiile publice și nu poate fi calificat ca un contract asimilat actului administrativ, care să atragă competența instanței de contencios administrativ în soluționarea cauzei, în temeiul art. 10 din Legea contenciosului administrativ. Contractul privind eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale are natura unui contract comercial, încheiat între o autoritate publică și o societate comercială, prin care autoritatea percepe societății comerciale o taxă de utilizare a rețelei de drumuri naționale. Constatând existența conflictului negativ de competență, Curtea de Apel Oradea a sesizat î nalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia, în temeiul prevederilor art. 20 și urm. C. proc.

civ. Înalta Curte, soluționând conflictul negativ de competență conform art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Judecătoriei Satu Mare. Pentru a ajunge la această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Reglementând obiectul acțiunii judiciare în contencios administrativ, Legea nr. 554/2004 prevede, prin art. 8 alin. (2) și (3), că instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ, având în vedere regula după care, în astfel de situații, principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public.

Contractul administrativ nu este definit de acest act normativ, legiuitorul limitându-se să asimileze, prin art. 2 lit. c), teza a II-a, actelor administrative în sensul acestei legi, anumite contracte încheiate de autoritățile publice în funcție de obiectul lor, respectiv a celor ce privesc punerea în valoare a bunurilor proprietate publică (realizată, de regulă, prin contracte de concesiune, de închiriere sau de administrare a unor bunuri publice), executarea lucrărilor de interes public (ex. parteneriat public – privat pentru concesiunea de lucrări, prestarea serviciilor publice (concesiune, delegare de gestiune), achizițiile publice, precum și alte categorii de contracte administrative care pot fi expres prevăzute prin legi speciale.

Prin demersul său judiciar, C.N.A.D.N.R. SA, prin D.R.D.P. Cluj, a solicitat în cadrul procedurii ordonanței de plată, obligarea debitorului Teatrul de Nord Satu Mare la plata echivalentului în lei a sumei de 270 Euro, reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, echivalentul în lei al sumei de 368,15 Euro, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 05 iunie 2009 și, în continuare, până la achitarea integrală a debitului, echivalentul în lei al sumei de 7,09 Euro, reprezentând penalități de întârziere calculate pentru neplata la termenele și în cuantumul stabilit a ratelor eșalonate până la data achitării acestora inclusiv, sume datorate conform contractului nr. 2305 din 25 aprilie 2006. Cererea de ordonanță de plată este formulată de direcția regională a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - SA (C.N.A.D.N.R.), în temeiul prevederilor O.U.G.

nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale. Potrivit art. 5 alin. (l) din O.U.G. nr. 119/2007, „cererea privind creanța de plată a prețului se depune la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță." Astfel fiind, litigiul poartă asupra executării obligațiilor decurgând din contractul având ca obiect eliberarea rovinietelor în beneficiul unei societăți comerciale de către Compania Națională, care este, potrivit statului său, prevăzut în anexa la O.U.G. nr. 84/2003, „societate comercială pe acțiuni, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut”.

Prin urmare, raportat la obiectul său – eliberare rovinietă și încasare tarif utilizare drumuri și, în condițiile în care nu a fost încheiat de o persoană juridică de drept privat autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, asimilată unei autorități publice în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, acest contract nu se circumscrie sferei contractelor cărora le sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (2), coroborate cu art. 2 lit. c) din această lege, competența de soluționare a cererii de emitere a somației de plată revenind Judecătoriei Satu-Mare. Astfel fiind, un asemenea contract este un contract comercial, fiind încheiat între două persoane juridice, dintre care niciuna nu este o autoritate publică, și având ca obiect eliberarea rovinietelor în schimbul prețului, astfel că nu este un contract de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice sau de servicii în sensul prevederilor art. 5 alin. (3) din O.U.G.

nr. 119/2007 și ale art. 2 alin. (1) lit. c) teza a doua din Legea nr. 554/2004 pentru a atrage competența instanței specializate de contencios administrativ. În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Satu-Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe C.N.A.D.N.R. - prin D.R.D.P. Cluj și pe Teatrul de Nord Satu Mare, în favoarea Judecătoriei Satu Mare. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2010.