ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2248/2010

Asupra conflictului negativ

de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 5337 din 21 octombrie 2009 Judecătoria Satu Mare a admis

excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Satu Mare

și în consecință, a declinat competența de soluționare

a cererii formulate de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. prin D.R.D.P. Cluj, împotriva

debitorului Teatrul de Nord Satu Mare, în favoarea Curții de Apel Oradea.

Pentru

a pronunța această soluție Judecătoria Satu Mare a

reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe

la data de 13 iulie 2009, creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. prin D.R.D.P. Cluj, a

solicitat, în cadrul procedurii ordonanței de plată, obligarea debitorului

Teatrul de Nord Satu Mare la plata echivalentului în lei al sumei de 270 Euro,

plătibil la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR, valabil pentru

ultima zi din luna anterioară datei achitării tarifului, reprezentând

rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri

naționale din România, echivalentul în lei al sumei de 368,15 Euro,

plătibil la cursul de schimb al BNR valabil în ziua achitării

acestuia, reprezentând penalități de întârziere calculate până

la data de 05 iunie 2009 și, în continuare, până la achitarea

integrală a debitului, echivalentul în lei al sumei de 7,09 Euro,

plătibil la cursul de schimb al BNR valabil pentru ultima zi a lunii

anterioare scadenței ratei, reprezentând penalități de

întârziere calculate pentru neplata, la termenele și în cuantumul stabilit,

a ratelor eșalonate, până la data achitării acestora inclusiv,

cu cheltuieli de judecată.

Instanța a mai reținut faptul că în motivarea cererii creditoarea

a arătat că a încheiat cu debitorul contractul nr. 2305 din 25

aprilie 2006, având ca obiect eliberarea rovinietei pentru autovehiculul cu nr.

de înmatriculare, cuantumul rovinietei fiind de 540 Euro, cu obligația

achitării în 4 rate.

S-a mai subliniat, totodată, faptul că rata a doua a fost

achitată cu o întârziere de 35 de zile, fiind calculate

penalități de întârziere în valoare de 7,09 Euro, iar ratele a 3-a

și a 4-a nu au fost achitate, motiv pentru care au fost calculate

penalități de întârziere pentru rata a 3-a 955 zile de întârziere, în

sumă de 193,39 Euro și rata a 4-a 863 zile de întârziere, în

sumă de 174,76 Euro.

Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a

Judecătoriei Satu Mare, invocată din oficiu, instanța a

reținut următoarele:

Conform

art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2007, competența

soluționării cererilor privind emiterea somației de plată

revine instanțelor competente să judece în fond cauza în primă

instanță.

Potrivit

dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 84/2003, C.N.A.D.N.R. SA este o

persoană juridică de interes strategic național, asimilată

autorităților publice centrale, conform art. 2 alin. (1) lit. b) teza

a II-a din Legea nr. 554/2004, ale cărei direcții regionale nu au

personalitate juridică.

Prin urmare, având în vedere toate aceste aspecte, instanța a

apreciat că, în speță, contractul pe care creditoarea își

întemeiază pretențiile este un contract asimilat actelor administrative,

fiind încheiat de o autoritate publică și având ca obiect

valorificarea unor bunuri proprietate publică, respectiv rețeaua de

drumuri naționale din România, ceea ce înseamnă că, în temeiul

art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2007, raportat la art. 10 alin. (1) teza a

II-a din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a acestui

litigiu aparține curții de apel, iar în baza art. 10 alin. (3) din

Legea nr. 554/2004 creditoarea a optat pentru instanța de la domiciliul

pârâtului, motiv pentru care a admis excepția necompetenței materiale

a Judecătoriei Satu Mare și a declinat competența în favoarea

Curții de Apel Oradea.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin

sentința nr. 7/CA/2010 din 13 ianuarie 2010, a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Oradea

invocată din oficiu, a constatat necompetența materială a

Curții de Apel Oradea și a declinat competența de

soluționare a acțiunii formulată de C.N.A.D.N.R. S.A. prin D.R.D.P.

Cluj, în contradictoriu cu debitorul Teatrul de Nord Satu Mare, în favoarea Judecătoriei

Satu Mare și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a

trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în

vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî

astfel, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal, a reținut că, în

speță, contractul nr. 2305 din 25 aprilie 2006, încheiat între

părți, are ca obiect eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei

de drumuri naționale și, deși C.N.A.D.N.R. este o autoritate publică

centrală, cerințele art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 nu sunt

îndeplinite.

Astfel, contractul nu are ca obiect punerea în valoare a bunurilor

proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea

serviciilor publice și nici achizițiile publice și nu poate fi

calificat ca un contract asimilat actului administrativ, care să

atragă competența instanței de contencios administrativ în

soluționarea cauzei, în temeiul art. 10 din Legea contenciosului

administrativ.

Contractul privind eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei

de drumuri naționale are natura unui contract comercial, încheiat între o autoritate

publică și o societate comercială, prin care autoritatea percepe

societății comerciale o taxă de utilizare a rețelei de

drumuri naționale.

Constatând existența

conflictului negativ de competență, Curtea de Apel Oradea a sesizat

î

nalta Curte de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în

vederea soluționării acestuia, în temeiul prevederilor art. 20

și urm. C. proc. civ.

Înalta Curte,

soluționând conflictul negativ de competență conform art. 22

alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența de

soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea

Judecătoriei Satu Mare.

Pentru a ajunge la această

soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare

arătate.

Reglementând obiectul acțiunii

judiciare în contencios administrativ, Legea nr. 554/2004 prevede, prin art. 8

alin. (2) și (3), că instanța de contencios administrativ este

competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele

premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice

litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și

încetarea contractului administrativ, având în vedere regula după care, în

astfel de situații, principiul libertății contractuale este

subordonat principiului priorității interesului public.

Contractul administrativ nu este

definit de acest act normativ, legiuitorul limitându-se să asimileze, prin

art. 2 lit. c), teza a II-a, actelor administrative în sensul acestei legi,

anumite contracte încheiate de autoritățile publice în funcție

de obiectul lor, respectiv a celor ce privesc punerea în valoare a bunurilor

proprietate publică (realizată, de regulă, prin contracte de

concesiune, de închiriere sau de administrare a unor bunuri publice),

executarea lucrărilor de interes public (ex. parteneriat public – privat

pentru concesiunea de lucrări, prestarea serviciilor publice (concesiune,

delegare de gestiune), achizițiile publice, precum și alte categorii

de contracte administrative care pot fi expres prevăzute prin legi

speciale.

Prin demersul său judiciar, C.N.A.D.N.R.

SA, prin D.R.D.P. Cluj, a solicitat în cadrul procedurii ordonanței de plată,

obligarea debitorului Teatrul de Nord Satu Mare la plata echivalentului în lei

a sumei de 270 Euro, reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de

utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, echivalentul în

lei al sumei de 368,15 Euro, reprezentând penalități de întârziere

calculate până la data de 05 iunie 2009 și, în continuare, până

la achitarea integrală a debitului, echivalentul în lei al sumei de 7,09 Euro,

reprezentând penalități de întârziere calculate pentru neplata la

termenele și în cuantumul stabilit a ratelor eșalonate până la

data achitării acestora inclusiv, sume datorate conform contractului nr.

2305 din 25 aprilie 2006.

Cererea de ordonanță de plată este formulată de

direcția regională a Companiei Naționale de Autostrăzi

și Drumuri Naționale din România - SA (C.N.A.D.N.R.), în temeiul

prevederilor O.U.G. nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii

executării obligațiilor de plată rezultate din contracte

comerciale.

Potrivit art. 5

alin. (l)

din

O.U.G. nr. 119/2007, „cererea privind creanța de plată a

prețului se depune la instanța competentă pentru judecarea

fondului cauzei în primă instanță."

Astfel fiind, litigiul poartă asupra executării

obligațiilor decurgând din contractul având ca obiect eliberarea

rovinietelor în beneficiul unei societăți comerciale de către

Compania Națională, care este, potrivit statului său,

prevăzut în anexa la O.U.G. nr. 84/2003, „societate comercială pe

acțiuni, care își desfășoară activitatea în

conformitate cu legile române și cu prezentul statut”.

Prin urmare, raportat la obiectul său – eliberare rovinietă

și încasare tarif utilizare drumuri și, în condițiile în care nu

a fost încheiat de o persoană juridică de drept privat

autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere

publică, asimilată unei autorități publice în sensul

dispozițiilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, acest contract nu se

circumscrie sferei contractelor cărora le sunt aplicabile prevederile art.

8 alin. (2), coroborate cu art. 2 lit. c) din această lege,

competența de soluționare a cererii de emitere a somației de

plată revenind Judecătoriei Satu-Mare.

Astfel fiind, un asemenea contract

este un contract comercial, fiind încheiat între două persoane juridice,

dintre care niciuna nu este o autoritate publică, și având ca obiect

eliberarea rovinietelor în schimbul prețului, astfel că nu este un

contract de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice

sau de servicii în sensul prevederilor art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007

și ale art. 2 alin. (1) lit. c) teza a doua din Legea nr. 554/2004 pentru

a atrage competența instanței specializate de contencios

administrativ.

În consecință, având în

vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile

art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili

competența de soluționare a cauzei, în primă instanță,

în favoarea Judecătoriei Satu-Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de

soluționare a cauzei, privind pe C.N.A.D.N.R. - prin D.R.D.P. Cluj și

pe Teatrul de Nord Satu Mare, în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 29 aprilie 2010.