Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.05.2010
respins

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2772/2010

HOTĂRÂRE
06.05.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2772/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 27 decembrie 2006, reclamanta A.M. în contradictoriu cu pârâții Primăria orașului Eforie și Primarul orașului Eforie a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 751 din 3 noiembrie 2006. În expunerea situației de fapt reclamanta a arătat că, prin notificarea înregistrată la nr. 75/2002 a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 167 mp, din parcela numită Techirghiol – Butărescu , având forma de triunghi, situată în orașul Eforie, identificat ca lot 7. Soluționând pe fond cauza, Tribunalul Constanța, secția civilă, prin sentința nr. 106 din 31 mai 2007 a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta A.M. în contradictoriu cu pârâții Primăria orașului Eforie și Primarul orașului Eforie.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, reclamanta a făcut dovada dreptului autorului său asupra imobilului în litigiu dar actul nu face o identificare a imobilului prin vecinătăți. Pentru identificarea imobilului în litigiu a fost admisă proba cu expertiză tehnică însă reclamanta nu a înțeles să achite onorariul de expertiză, fiind decăzută din probă. În consecință, prima instanță, a respins acțiunea formulată de reclamantă. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică întrucât prima instanță a respins acțiunea cu motivarea că, deși a făcut dovada dreptului de proprietate, imobilul în litigiu nu a putut fi identificat.

A mai arătat că identificarea imobilului nu s-a putut face, întrucât posibilitatea financiară nu i-a permis administrarea probei cu expertiză topografică. La termenul de judecată din 2 aprilie 2009, curtea de apel din oficiu, a pus în discuția părților lipsa calității procesuale active a reclamantei. Prin decizia nr. 91/C din 2 aprilie 2007 Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și în consecință: a admis apelul declarat de reclamanta A.M. în contradictoriu cu intimatele-pârâte Primăria orașului Eforie și Orașul Eforie, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 1061 din 31 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția civilă; a schimbat în tot sentința apelată în sensul că a respins acțiunea formulată ca fiind introdusă de către o persoană fără calitate procesuală activă.

Pentru a decide astfel, curtea de apel, a reținut, în esență, următoarele: Din actele de stare civilă existente la dosar, rezultă că reclamanta este nepoată de soră a defunctei S.V., având calitatea de colateral privilegiat. La data de 19 aprilie 1984 s-a dezbătut succesiunea rămasă de pe urma defunctului S.I. decedat la 14 februarie 1984, eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 596/1984 de către fostul Notariat de Stat al Sectorului 4 București. De pe urma defunctului S.I. a rămas ca moștenitoare legală și testamentară S.V. în calitate de soție supraviețuitoare căreia îi revine întreaga masă succesorală rămasă de pe urma defunctului. În urma decesului numitei V.S., decedată la 13 ianuarie 1991 s-a dezbătut succesiunea eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 313 din 9 aprilie 1991. De pe urma defunctei au rămas ca moștenitori: A.M.

(nepoată de soră) în calitate de legatar cu titlu particular, căreia îi revine locul de veci situat în Cimitirul Ghencea, A.R.M., A.R.C. (strănepoți) cărora în baza testamentului olograf datat 29 aprilie 1989 le revine întreaga masă succesorală. În atare situație, reclamanta nu are calitate procesuală activă de a sta în proces. Împotriva acestei din urmă decizii, a declarat recurs, reclamanta A.M. invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Dezvoltând criticile de nelegalitate recurenta – reclamantă a susținut în esență următoarele: - în legătură cu calitatea de moștenitor legal de pe urma surorii mamei sale, recurenta a arătat că, din certificatul de moștenitor nr. 319 din 9 aprilie 1991 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 4 București, rezultă ambele calități, respectiv, aceea de moștenitor legal și aceea de legatar cu titlu particular, prin introducerea conjuncției „și” între sintagma „nepoată de soră” și aceea de „legatar cu titlu particular”.

- având în vedere că la data emiterii certificatului de moștenitor imobilul ce face obiectul prezentei cauze nu putea fi încă menționat în masa succesorală întrucât dreptul de a pretinde retrocedarea s-a născut abia 10 ani mai târziu, odată cu apariția Legii nr. 10/2001, întreaga masă succesorală de la acea dată fiind împărțită prin două legate, cu titlu particular, certificatul în cauză având puterea doveditoare a unui certificat de calitate; - cu privire la ceilalți moștenitori ai defunctei S.V., A.M.R.

și A.R.C., în fapt fiii subsemnatei A.M., aceștia moștenesc în baza testamentului olograf datat 29 aprilie 1989, conform căruia „las casa mea care este compusă din…., strănepoților mei de la soră cu tot ce este în ea toată mobila, R.M.A., C.R.A., amândoi majori, și rog să fie respectat acest testament”, fără însă a-i institui pe aceștia legatari universali sau cu titlu universal, așa încât aceștia sunt tot legatari cu titlu particular; - cu privire la mențiunea din certificatul de moștenitor conform căreia „în baza testamentului olograf datat 29 aprilie 1989 le revine întreaga masă succesorală” aceasta nu este decât o formulare stereotipă, o inadvertență de redactare de tip „copy/parte (!!) din zilele noastre, în fapt o eroare comisă de notarul de stat de la acea vreme cuprinsă expres în testamentul în cauză….”; - cererea de chemare în judecată este întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001 și pe normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, lege specială, în conformitate cu care se dovedește încă odată, dacă mai era nevoie, calitatea procesuală activă a reclamantei.

A mai precizat reclamanta că, dacă cererea de retrocedare a imobilului în cauză, conform legii speciale, are valoare de acceptare a succesiunii legale după defuncta S.V. atunci certificatul de moștenitor nr. 319 din 9 aprilie 1991 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 4 București are valoarea de certificat de calitate de moștenitor. Față de cele expuse, reclamanta-recurentă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea dosarului Curții de Apel Constanța pentru continuarea judecării cauzei. Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În cauza dedusă judecății reclamanta s-a legitimat ca moștenitoare legală și testamentară a defunctului S.I. Așa cum rezultă din actele de stare civilă existente la dosar și chiar din petitul acțiunii introductive de instanță, reclamanta este nepoată de soră a defunctei S.V., astfel că în raport cu clasa de rudenie este colateral privilegiat. Din certificatul de moștenitor nr. 576 din 19 iulie 1984 eliberat de fostul Notariat de Stat al Sectorului 4 București rezultă că de pe urma defunctului S.I. decedat la data de 14 februarie 1984 a rămas ca moștenitor legal și testamentar S.V. Din certificatul de moștenitor nr. 319 din 9 aprilie 1991 eliberat de același notariat rezultă că de pe urma defunctei S.V.

decedată la 13 ianuarie 1991 au rămas ca moștenitori A.M. în calitate de nepoată de soră și legatar cu titlu particular, căreia îi revine locul de veci situat în Cimitirul Ghencea, A.R.M. și A.R.C. strănepoți cărora le revine întreaga masă succesorală conform testamentului olograf din 29 aprilie 1989. În aceste condiții, în mod corect, instanța de apel, a constatat că recurenta-reclamantă nu are calitate procesuală activă în cauza de față, defuncta S.V. prin testamentul său gratificând-o doar cu locul de veci. Față de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.

D E C I D E Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.M. împotriva deciziei civile nr. 91C din 2 aprilie 2009 a Curții de Apel Constanța. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-02-03
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 613/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 27 decembrie 2006 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanta A.M. a solicitat în contradictoriu cu Primăria Orașului Eforie și cu Primarul Orașului Eforie an
ÎCCJ 2010-05-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3065/2010
Asupra cauzei de față; Prin sentința civilă nr. 2186 din 29 noiembrie 2007 a Tribunalului Constanța s-a admis acțiunea formulată de reclamanții P.D. și Z.M.G. și s-a dispus anularea dispoziției nr. 352 din 05 septembrie 2006, emisă de Prima
ÎCCJ 2013-11-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5381/2013
ile de atac și să opteze pentru realizarea dreptului în procedura Legii nr. 10/2001. Astfel reclamantele au urmat în paralel atât procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001, cât și procedura judiciară, aceasta din urmă finalizâ
ÎCCJ 2010-11-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6149/2010
, preluat de stat în mod abuziv și fără un titlu valabil, încadrându-se în ipoteza textului art. 2 alin. (1) lit. i) din lege. A mai susținut reclamanta că legea specială consacră prevalența restituirii bunului în natură și că terenul preti
ÎCCJ 2010-04-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2323/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 228 din 3 martie 2008 a Tribunalului Constanța s-a respins contestația înaintată de reclamantul P.N.A.V. împotriva Dispoziției nr. 345 din 8 septembrie 2006 emisă de Prim
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă