ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4978/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4978/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând, în condițiile art. 256 C proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin decizia nr. 6 din 19 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, se cția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins ca nefondat apelul declarat de S.R. împotriva sentinței civile nr. 158 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj. Pentru a decide astfel, instanța a reținut că din probele administrate rezultă că terenul din litigiu nu poate fi considerat liber și nu poate fi restituit în natură. Spațiul verde a cărui restituire a solicitat-o reclamanta este integrat în ansamblul edilitar, servește construcțiilor lângă care se află și este strict util pentru menținerea unui mediu locuibil și a unui microclimat care să poată fi suportabil într-o aglomerare de construcții.
2. Recursul 2.1. Motive Reclamanta S.R. a declarat recurs, nemotivat în drept, prin care a formulat următoarele critici, arătând că „de la început vreau să vă spun că recursul meu nu va fi un recurs obișnuit și știu mai mult ca sigur că și de această dată va fi respins, dar vreau să vă prezint situația în clar a acestui caz": Reclamanta are acte de proprietate asupra terenului care nu a fost expropriat niciodată, nu s-au primit despăgubiri. Primăria nu poate dovedi cu nimic că ar avea vreun drept asupra terenului, decât abuzul săvârșit de regimul comunist pe care recurenta îl condamnă cu vehemență. Instanța a judecat fără să țină cont de expertiză, a luat din ea numai ce i-a convenit, nu a menționat că terenul este liber și se poate retroceda.
Toate instanțele, mai ales prima instanță au citit alt dosar, motivează respingerea pe motiv că terenul este de utilitate publică. Dacă primăria vrea să intre în legalitate să dea un decret de expropriere, să negocieze prețul, să obțină legal proprietatea asupra terenului, acest caz fiind unul special. „îmi cer scuze că recursul meu nu respectă dogmele utilizate de obicei în justiție". 2.2. Analiza făcută de instanța de recurs Recursul este nul și va fi respins în consecință pentru următoarele considerente: Conform art. 302 1 lit. c) C proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Pe de altă parte, art. 306 alin. (3) C proc. civ. prevede că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de art. 304. In speță, criticile formulate de recurentă nu au putut fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate arătate la art. 304 C. proc. civ. , întrucât vizează în realitate situația de fapt - aceea că terenul în litigiu este sau nu afectat de utilități publice. Drept urmare, se va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta S.R. împotriva deciziei civile nr. 6 din 19 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, se cția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.