ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5156/2009

Deliberând asupra recursului de față, în condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Arad la data de 27 februarie 2007 reclamantul F.N.I., deținut în Penitenciarul Arad, a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, A.B. - judecător la Tribunalul Arad, F.V. - judecător la Judecătoria Arad, Penitenciarul Arad și T.A.A. - avocat Barou Arad, solicitând obligarea pârâților în solidar la daune materiale în cuantum de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată în dosarul nr. 108/55/2007 al Judecătoriei Arad și daune morale în cuantum de 1.000.000 lei, precum și o penalizare de 10 lei/zi până la respectarea drepturilor sale.

Prin sentința civilă nr. 10 din 15 ianuarie 2008 Tribunalul Arad a anulat ca netimbrat acțiunea civilă formulată de reclamantul F.N.I., reținând că acesta nu a achitat taxa de timbru prevăzută de Legea nr. 146/1997 în sumă de 13.195,52 lei taxă judiciară de timbru și 5,15 lei timbru Judiciar, Reclamantul a invocat și o excepție de neconstituționalitate a Legii nr. 146/1997 apreciind că această lege încalcă prevederile dispozițiilor art. 1, art. 11, art. 21, art. 24, art. 51, art. 52 și art. 53 din Constituția României. Prin decizia civilă nr. 935 din 18 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr. 1014D/2007 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru invocată de reclamant.

Prima instanță a luat act și de faptul că la termenul de judecată din 15 ianuarie 2008 reclamantul a renunțat la judecată împotriva pârâților V.F. și B.A., conform art. 246 C. proc. civ. Apreciind că reclamantul are venituri care-l îndreptățesc la timbrarea acțiunii și că acesta nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de Legea nr. 146/1997 în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, tribunalul a dispus anularea ca netimbrată a acțiunii reclamantului. Curtea de Apel Timișoara, învestită cu soluționarea apelului declarat de reclamant împotriva sentinței arătate, a anulat calea de atac ca netimbrată reținând că apelul a fost îndreptat împotriva unei sentințe prin care a fost anulată ca netimbrată acțiunea reclamantului, așa încât potrivit art. 3 din Legea nr. 146/1997 taxa datorată pentru această cale de atac este o taxă fixă de 5 lei, pe care reclamantul nu a achitat-o, astfel că, în baza art. 20 alin. (3) C. proc.

civ. a anulat apelul ca netimbrat. Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul. Prin dezvoltarea motivelor de recurs se arată că nu a avut apărător la redactarea acțiunii și a căilor de atac, că nu are venituri pentru achitarea taxelor de timbru și că cererea este scutită de plata taxelor de timbru. A nalizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, ce vor fi încadrate, conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. și a dispozițiilor legale incidente cauzei, Înalta Curte va reține că recursul este nefondat pentru argumentele ce succed.

Cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, întemeiată pe dispozițiile răspunderii civile delictuale - art. 998, art. 999, art. 1000 și art. 1003 C. civ., pentru că pârâții i-au încălcat dreptul la un proces echitabil, are drept obiect obligarea pârâților la plata unor daune morale de 1 milion lei precum și la o penalizare de 10 lei/zi până la respectarea drepturilor sale. La prima instanță, reclamantul a formulat cerere de asistență judiciară în temeiul dispozițiilor art. 74 C. proc. civ., în vigoare la data formulării cererii, referitoare Ia plata taxei judiciare de timbru, art. 75 alin. (1) C. proc. civ. Instanța, în limitele investirii, a încuviințat în parte cererea, reducând cuantumul taxei de la 13.1995,52 lei la 4.700 lei, cu motivarea că la dispoziția reclamantului, aflat în stare de arest, se afla suma de 9416,6 lei.

Apelul declarat a fost anulat ca netimbrat în condițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997, instanța reținând că cererea de apel nu a fost timbrată cu taxa fixă de 5 lei. Înalta Curte, analizând decizia, constată caracterul nefondat al recursului pentru considerentele ce succed. Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Sancțiunea netimbrării cererii este stabilită de alin. (3) al art. 20, și anume anularea cererii formulate. În cauză, recurentul a fost citat cu mențiunea de a timbra cu 5 lei astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare a acestuia, aflată la fila 11 din dosarul instanței de apel.

Restricția financiară impusă recurentului pentru ca pretențiile sale să fie efectiv examinate de instanța de apel este modică, doar 5 lei, așa încât nu poate fi vorba de o încălcare a dreptului reclamantului de a avea acces la justiție, drept înscris în Constituția României, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pentru considerentele mai sus arătate, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul F.N.I. împotriva deciziei nr. 100/A din 21 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5 mai 2009.