ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3172/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 1968 din 28 noiembrie

2008 pronunțată în dosarul nr. 176/137/2008 Tribunalul Comercial Mureș a admis

acțiunea formulată de SC F.C. SRL împotriva pârâtei SC E.C. SRL și a obligat

pârâta să predea reclamantei cartea tehnică a imobilului – depozit pentru

oțeluri metalice – situat în municipiul Târgoviște, împreună cu referatul

proiectantului de certificare a conformității execuției cu proiectul, precum și

întreaga documentație de execuție aferentă imobilului precizat anterior: a

obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 2.790,3 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință prima

instanță a apreciat că, contractul încheiat de părți trebuie interpretat ca

fiind un contract de execuție de lucrări de construcții și că în această

situație pârâta are obligația prevăzută de art. 17, alin. (2), și art. 21 lit. g)

din Legea nr. 10/1995 și de a preda reclamantei cartea tehnică a imobilului

construit, inclusiv referatul proiectantului, dispozițiile legale menționate

statuând în mod imperativ că obligația executantului vizează predarea către

proprietarul construcției a cărții tehnice a imobilului executat, iar cartea

tehnică a imobilului se întocmește tot de către executantul lucrării.

Împotriva acestei sentințe a formulat

apel pârâta SC E.C. SRL, și prin decizia nr. 36/A din 13 aprilie 2009, Curtea

de Apel Târgu Mureș a admis apelul, a schimbat în tot hotărârea atacată și în

consecință a respins acțiunea formulată de reclamanta SC F.C. SRL a obligat

reclamanta intimată la plata sumei de 2.382,90 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată în fond și în apel.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut

că între cele două părți s-a încheiat un contract a cărui natură este

disputată, reclamanta susținând că acesta are natura unui contract de

antrepriză, iar pârâta susținând că are natura unui contract de

vânzare-cumpărare; că acest aspect este irelevant deoarece, indiferent că

transpune sau nu o obligație reglementată de Legea nr. 10/1995, contractul

conține o clauză care stabilește obligația „vânzătorului” SC E.C. SRL de a

preda „cumpărătorului” SC F.C. SRL documentația ce conține proiectele de

montaj, normele de execuție, etc.; că fiind stabilită această obligație în

contract ea trebuia respectată potrivit art. 969 C. civ.; că pârâta a invocat

în sprijinul ei două mijloace de apărare și anume excepția de neexecutare a

contractului și îndeplinirea propriei obligații; că excepția de neexecutare a

contractului vizează neîndeplinirea obligației de plată în integralitate de

către reclamantă; că în acest sens pârâta a arătat că a formulat o cerere de

emitere a somației de plată, care face obiectul dosarului nr. 510/320/2008,

aflat pe rolul Judecătoriei Tg. Mureș; că reclamanta nu a făcut nici o dovadă a

plății acelei facturi, astfel că excepția de neexecutare a contractului nu a

fost răsturnată; că în aceste condiții, partea care pretinde executarea

obligației, respectiv reclamanta, nu și-a îndeplinit propriile obligații,

nefiind astfel respectată simultaneitatea de executare a obligațiilor.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta SC F.C. SRL invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea în

tot a deciziei recurate în sensul respingerii apelului și menținerea hotărârii primei

instanțe ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea în fapt a recursului s-a

susținut, în esență, că în mod eronat instanța de apel a reținut în

considerentele hotărârii atacate că este irelevantă natura contractului

încheiat de părți; că instanța de apel nu a analizat criticile formulate

punctual de către apelantă, care a invocat în principal, greșita interpretare a

contractului încheiat de părți; că analizarea cuprinsului somației de plată promovată

pe cale separată de apelanta-pârâtă este străină de natura pricinii; că din

analiza sistematică a clauzelor și executarea propriu-zisă a contractului

încheiat, rezultă ideea unui veritabil contract de antrepriză; că, contractul

nr. 47/2005 are caracterul unui contract de execuție de lucrări și nu a unuia

de contract de vânzare-cumpărare; că o asemenea calificare este dată de

specificul obligațiilor asumate de pârâta-intimată executantă; că instanța de

apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/1995, respectiv H.G.

nr. 273/1994 atât timp cât una din obligațiile executantului – izvorâtă din

lege și prevăzută expres în contract la art. 13 pct. 3 constă în predarea către

beneficiar a întregii documentații de execuție și a cărții tehnice a imobilului

împreună cu referatul proiectantului, acesta din urmă certificând conformitatea

execuției construcției cu proiectul; că art. 17 alin. (2) din Legea nr. 10/1995

și art. 21 lit. g) din Legea nr. 10/1995 prevede în mod imperativ această obligație;

că în lipsa cărții tehnice a noii construcții, proprietarul acesteia se găsește

în imposibilitatea de a respecta obligațiile prescrise de art. 25 lit. a), b)

și c) din Legea nr. 10/1995, ori de a urmări comportarea în timp a construcției

conform prevederilor din cartea tehnică; că prin nepredarea cărții tehnice

beneficiarul nu-și poate realiza plenar nici atributul de dispoziție conținut

de dreptul său de proprietate atât timp cât legiuitorul la art. 25 lit. b) din

actul evocat îi impune proprietarului ce dorește să-și înstrăineze construcția,

obligația de a preda noului proprietar cartea tehnică cu completările la zi; că

această obligație este evocată imperativ și expres de dispozițiile art. 9 și

art. 14 lit. c) din H.G. nr. 273/1994.

Intimata SC E.C. SRL a formulat

întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. modificarea unei hotărâri se poate cere când este lipsită de temei

legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

În cauză sunt aplicabile aceste

dispoziții legale care atrag admiterea recursului declarat de reclamantă,

modificarea deciziei Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, în sensul respingerii apelului declarat de pârâtă și

menținerea hotărârii Tribunalului Comercial Mureș întrucât instanța de apel a

considerat în mod eronat că este irelevant a se analiza natura contractului

încheiat de părți și a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/1995.

Analizând materialul probator administrat

cu ocazia soluționării în primă instanță a cauzei, instanța de fond

interpretând contractul nr. 47/2005 a stabilit corect că între părți a

intervenit un contract de execuție de lucrări și nu un contract de

vânzare-cumpărare.

Fiind un contract de execuție lucrări de

construcții pârâta avea obligația prevăzută de art. 17 alin. (2) și art. 21

lit. g) din Legea nr. 10/1995 de a preda reclamantei cartea tehnică a

imobilului construit, inclusiv referatul proiectantului.

Norma legală de la art. 17 alin. (2) și

art. 20 lit. g) din Legea nr. 10/1995 prevede în mod imperativ obligația de

predare către beneficiar a cărții tehnice și raportat la această normă chiar

părțile au înțeles să prevadă în sarcina intimatei prin contractul nr. 47/2005

(art. 13 pct. 3), obligația executantului (intimata-pârâtă) de a preda

documentația cuprinzând normele tehnice de exploatare a construcției,

proiectele de montaj și detaliile de execuție, respectiv cartea tehnică a

construcției.

Instanța de fond a aplicat corect

dispozițiile art. 1073 C. civ. raportat la art. 17 alin. (2), art. 20 lit. g)

din Legea nr. 10/1995 și a obligat pârâta să predea reclamantei cartea tehnică

a imobilului constând în „depozit pentru oțeluri și produse metalice” situat în

Târgoviște, întrucât pârâta în calitate de executant al lucrării avea obligația

de a-și îndeplini întocmai atât obligația contractuală asumată cât și cele

precizate imperativ de lege.

Importanța obligației de predare către

beneficiar a cărții tehnice a imobilului nou edificat rezultă din analiza

normelor evocate privind calitatea în construcții. Astfel, în lipsa cărții

tehnice a noii construcții proprietarul acesteia se găsește în imposibilitatea

de a respecta obligațiile prescrise de art. 25 lit. a), b) și c), art. 26 lit. a)

din Legea nr.10/1995, fiind astfel vătămat în drepturile sale de a exercita

folosința și dispoziția asupra imobilului, atribute ale dreptului său de

proprietate, conform prescripțiilor legale în materia calității în construcții.

Analizarea cuprinsului somației de plată

promovată pe cale separată de pârâtă, a mijloacelor de apărare invocate de

pârâtă este străină de natura și obiectul cauzei, nefiind totodată de natură a

schimba soluția pronunțată.

Pentru considerentele expuse în temeiul

art. 312 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de reclamantă se va

modifica decizia în sensul respingerii apelului pârâtei.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC

F.C. SRL Tg. Mureș împotriva deciziei nr. 36/A din 13 aprilie 2009 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică decizia în sensul că respinge

apelul pârâtei și menține sentința comercială nr. 1968 din 28 noiembrie 2008 a Tribunalului Comercial Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 decembrie 2009.