ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1033/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 592F din 14 octombrie 2008,

Tribunalul Ialomița, secția civilă, a admis acțiunea reclamantului și a dispus

obligarea pârâtei la livrarea apei potabile și menajere conform contractului

din 12 martie 2002, precum și la plata daunelor cominatorii în cuantum de 100

lei/zi începând cu data de 21 mai 2008 până la momentul îndeplinirii

obligațiilor contractuale.

Sentința instanței de fond a

fost apelată de către pârâta SC A.T.S. SA Fetești, iar prin decizia nr. 268 din

28 mai 2009, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a admis apelul,

a schimbat în tot hotărârea, în sensul respingerii cererii introductive de

instanță.

Împotriva acestei decizii, a

declarat recurs la data de 10 iulie 2009, reclamantul B.G., solicitând în

temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea deciziei

atacate, în sensul respingerii apelului pârâtei și menținerea sentinței

instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, iar pe fondul cauzei,

admiterea cererii introductive de instanță.

Înalta Curte, luând în

examinare cu prioritate, chestiunea timbrajului, reține că, potrivit art. 1 din

Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege,

taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit

de instanță.

Potrivit prevederilor art. 20

alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în cazul în

care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca

netimbrată.

În speță, se constată că

deși recurentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru

în cuantum de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, potrivit dovezilor aflate la

dosarul cauzei, acesta nu s-a conformat obligației stabilită în sarcina sa.

Constatând că recursul nu a

fost timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Curte, 16 martie

2010, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu

operează scutirea legală de obligația timbrării, Curtea urmează să dea

eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,

respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii

nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificată, și să

dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamantul B.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat

de reclamantul B.G., împotriva deciziei nr. 268 din 28 mai 2009, pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 martie 2010.