ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1970/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. 446/45/2008 reclamanții Municipiul Bârlad, prin primar și Consiliul Local al municipiului Bârlad au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și SC A. SA Bârlad, prin lichidator judiciar M.R.L.S.P.R.L. Iași nulitatea parțială a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 03 nr. 2623 emis la data de 15 februarie 1996 de Ministerul Industriei și Resurselor pentru suprafața de 7000 mp teren situat în Bârlad, județul Vaslui.

În susținerea cererii lor, reclamanții au arătat că în anul 1994, pârâta SC A. SA Bârlad a întocmit documentația în vederea eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le deținea cu titlu de folosință la acea dată, ocazie cu care, reclamanții, în calitate de proprietari ai terenurilor învecinate cu terenul societății, au semnat un proces-verbal de vecinătăți, atestând delimitările terenului conform unei anexe – terenul aflat în litigiu nefiind cuprinsă în documentația finală avizată de ei. Ulterior obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate de către SC A. SA Bârlad, reclamanții au constatat existența unor discrepanțe între suprafața de teren atestată de ei în anexa 1 la documentație și suprafața înscrisă în certificatul a cărui nulitate se solicită.

La data de 13 februarie 2007 a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad cu privire la săvârșirea de către reprezentanții SC A. SA a infracțiunilor prevăzute de art. 184, art. 291 și art. 248 alin. (1) C. pen. Parchetul, prin rezoluția pronunțată în data de 02 iulie 2007 în dosarul 638/P/2007 a constatat că numitul I.D., în calitate de șef birou de investiții în cadrul SC A. SA Bârlad a modificat cifrele de avizare a suprafeței de 12.382,4 mp consemnată de ing. L.F., reprezentantul reclamanților, în suprafață de 137.884,7 mp suprafață care nu fusese trecută în mod eronat inițial la întocmirea schiței. Reclamantele au susținut astfel, că urmare a modificărilor efectuate de numitul I.D., s-a obținut includerea în patrimoniul societății a unui teren în suprafață de 7000 mp pentru care nu au fost prezentate acte doveditoare în faza avizării documentației.

Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, constatând că pârâta SC A. SA a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate ca urmare a falsificării documentației, fals constatat de către organele competente, prin sentința nr. 151/CA din 21 iulie 2009, a admis acțiunea formulată de reclamanți și a constatat nulitatea parțială a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 03 nr. 2623 emis la data de 15 februarie 1996 de Ministerul Industriei și Resurselor pentru suprafața de 7000 mp teren situat în Bârlad, județul Vaslui. Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs pârâta SC A. SA Bârlad, prin lichidator judiciar M.R.L.S.P.R.L.

Iași pentru nelegalitate și netemeinicie. Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 3, 7 și 9 C. proc. civ. În baza art. 304 pct. 3 C. proc. civ. se invocă ca motiv de recurs faptul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea competenței instanței unei alte instanțe. Aceasta deoarece, potrivit art. 184 C. proc. civ. competența soluționării presupusului fals revenea judecătoriei și nu Curții de Apel Iași. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. privește faptul că sentința de fond cuprinde motive contradictorii, fără a fi expuse în concret motivele care au format convingerea instanței . Iar în cauză raportul de expertiză grafică efectuat în cauza penală este lovit de nulitate deoarece recurenta nu a fost citată la efectuarea raportului de expertiză.

Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. privește faptul că sentința atacată este dată cu aplicarea greșită a legii în ceea ce privește respingerea excepției tardivității formulări acțiuni. În cauză se arată că a fost depășit termenul de decădere de 1 an prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 privind contestarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în condițiile în care certificatul în baza căruia a fost efectuată impunerea fiscală a fost comunicat intimatului-pârât Municipiul Bârlad. Se solicită admiterea recursului în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate. La dosar intimații – pârâți au depus concluzii scrise în ședința publică din 20 aprilie 2010 în care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. este nefondat. În cauză sentința atacată este pronunțată de instanța competentă Curtea de Apel Iași conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 3 alin. (1) C. proc. civ. Nu poate fi reținută competența materială a judecătoriei deoarece actul administrativ este emis de o autoritate de nivel central respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis în favoarea recurentei-pârâte de către intimatul Ministerului Economiei. Faptul că a existat o plângere penală în care s-a reclamat comiterea unui fals nu determină competența instanței de drept comun în ceea ce privește soluționarea acțiunii.

Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu este fondat. Sentința atacată este motivată în fapt și în drept de natură a fi exercitat controlul de legalitate de către instanța de recurs. Faptul că recurenta nu a fost citată cu ocazia efectuării raportului de expertiză tehnică actelor efectuate în dosarul penal nu determină îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. deoarece nu privește administrarea unei probe în dosarul de fond. Faptul că prin sentința atacată s-a reținut ca valabilă și utilă proba cu expertiza grafică efectuată în dosarul penal nu infirmă temeinicia sentinței atacate ori condițiile în care expertiza confirmă pe fond soluția contestată deoarece în parte certificatul de atestare a dreptului de proprietate este nelegal emis pe motiv că în parte actele care au stat la baza emiterii au fost falsificate prin modificarea suprafeței de teren deținută de societatea recurentă.

Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este nefondat în cauză fiind respectate dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu dispozițiile art. 7 alin. (7) din același act normativ. Intimatul-reclamant a contestat în parte certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis în favoarea recurentei în anul 1996, în calitate de terț vătămat, acțiunea și plângerea prealabilă fiind formulate în termen în condițiile în care din actele dosarului nu rezultă data comunicării actului , în raport de care urmează a fi apreciată acțiunea ca fiind formulată în termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc.

civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC A. SA Bârlad, prin lichidator judiciar M.R.L.S.P.R.L. Iași împotriva sentinței nr. 151 din 21 iulie 2009 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2010.