ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8352/2009

Deliberând

asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

cauzei constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3 din 6

ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați, secția civilă, s-a respins ca

neîntemeiată cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte în

contradictoriu cu pârâtul H.M., prin care s-a solicitat restrângerea dreptului

la liberă circulație al pârâtului în Cehia pentru o perioadă de cel mult 3 ani,

în temeiul Legii nr. 248/2005.

Pentru a dispune în acest sens,

instanța a avut în vedere următoarele motive:

După data de 1 ianuarie 2007 când

România a devenit membră a Uniunii Europene, dreptul la liberă circulație și

ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii

familiei acestora a fost reglementat de Directiva nr. 2004/38/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004, conform căreia

cetățenia Uniunii conferă fiecărui cetățean al Uniunii un drept fundamental și

individual la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub

rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de tratat și a măsurilor adoptate

în scopul aplicării acesteia.

Potrivit normelor comunitate,

statele membre pot restrânge libertatea de circulație și ședere a cetățenilor

Uniunii, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică, siguranță

publică sau sănătate publică, situația în speță neîncadrându-se în aceste

cazuri de excepție; reclamanta a indicat ca motiv al cererii necesitatea

stopării migrației ilegale.

Prin decizia civilă nr. 86A din 4

martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, s-a respins ca

nefondat apelul declarat de Direcția Generală de Pașapoarte - Ministerul

Internelor și Reformei Administrative, pentru următoarele motive, reținute în

esență:

Dreptul comunitar prevede situațiile

de excepție în care se poate dispune restrângerea dreptului la liberă

circulație, respectiv ordinea, siguranța sau sănătatea publică, iar din actele

dosarului nu rezultă că vreuna din aceste situații poate fi reținută.

În cererea de chemare în judecată și

în cererea de apel se invocă încălcarea Acordului de readmisie încheiat cu

Cehia, că pârâtul a fost arestat pe 13 noiembrie 2006 pentru comiterea de

furturi în grup și, ulterior, condamnat la 2 ani închisoare și expulzare de pe

teritoriul Cehiei pentru 10 ani.

Însă, în afară de declarația

pârâtului dată la momentul returnării și afirmațiile reclamantei, nu există

nicio dovadă a unei condamnări definitive pentru această faptă, care oricum nu

este de natură afecteze cele trei valori prevăzute de norma comunitară.

Împotriva deciziei de apel a

formulat recurs reclamanta-apelantă, cu privire la care Înalta Curte urmează să

dispună anularea ca netimbrat, pentru următoarele motive:

Potrivit art. 20 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar

neîndeplinirea acestei obligații până la termenul stabilit de instanță se

sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Totodată, art. 9 din O.G. nr. 32/1995

prevede că în cazul nerespectării dispozițiilor referitoare la timbrul judiciar

se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de

timbru.

Întrucât reclamanta apelantă nu a

achitat taxa de timbru și timbrul judiciar, fiind legal citată cu mențiunea

cuantumului acestora, Înalta Curte urmează să facă aplicarea dispozițiilor

legale sus-menționate și să dispună în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat

de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei nr. 86A din 4

martie 2009 a Curții de Apel Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 16 octombrie 2009.