ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2420/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2420/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 65 din 10 martie 2010 a Tribunalului Vaslui s-a respins ca
inadmisibilă în principiu cererea de revizuire formulată de condamnatul
S.C. împotriva sentinței penale nr. 170
din 8 aprilie 2009 a Tribunalului Vaslui.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că petentul
condamnat S.C. a cerut revizuirea hotărârii penale atacate pentru reaprecierea
materialului probator, respectiv reaudierea martorilor din lucrări și reducerea
pedepsei față de împrejurarea că nu are antecedente penale.
Instanța a motivat că prin sentința penală nr. 170 din 8
aprilie 2009 a Tribunalului Vaslui, definitivă, revizuientul a fost condamnat
la 12 ani închisoare prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit.
a), pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, 175 lit.
c) și i) C. pen.
A mai motivat că, potrivit art. 393 alin. (1) C. proc. pen.,
hotărârile definitive pot fi supuse revizuirii, iar potrivit art. 394 alin. (1)
lit. a) C. proc. pen. revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau
împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanța care a soluționat fondul
cauzei.
S-a arătat că motivul de revizuire de la art. 394 lit. a)
constituie potrivit alin. (2) al aceluiași articol motiv de revizuire dacă pe
baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de
achitare ori de condamnare.
Instanța fondului a conchis că cererea condamnatului
revizuient nu se înscrie în limitele legale arătate întrucât acesta nu arată că
s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, cerând doar reaprecierea probelor și
a pedepsei aplicate.
Prin urmare, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.
Prin decizia nr. 58 din 15 aprilie 2010 Curtea de Apel Iași
a respins, ca nefondat, apelul condamnatului cu motivarea că în mod temeinic
instanța fondului a reținut că această cale extraordinară de atac a revizuirii
nu poate prelungi probatoriul cu privire la fapte și împrejurări deja cunoscute
și verificate de instanță în căile ordinare de atac.
Împotriva deciziei a declarat recurs condamnatul, care nu
l-a motivat în termenul prevăzut de art. 385
10
C. proc. pen.
În concluziile orale, prin apărătorul său, a cerut casarea
deciziei atacate, anularea hotărârii de condamnare, reaprecierea probelor și
reducerea pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Examinând din oficiu hotărârile recurate Curtea constată că
în cauză nu există niciun caz de revizuire prevăzut de art. 394 C. proc. pen.
În mod temeinic instanțele de fond și apel au motivat că
reaprecierea probelor și a pedepsei aplicate nu constituie fapte sau
împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Așa fiind, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen., Curtea va respinge ca nefondat recursul revizuientului S.C., pe
care-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul S.C.
împotriva deciziei penale nr. 58 din 15 aprilie 2010 a Curții de Apel Iași, secția
penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 200 lei, cu
titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 iunie 2010.