ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3476/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3476/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
în baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 203 din 8
martie 2010, pronunțată de
Tribunalul
București, secția a ll-a penală, s-au dispus următoarele:
1.
În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 37 l
it. a) C. pen., a condamnat pe
inc. M.C.A.
zis C.,
fiul lui A. si V.,
la
o pedeapsa de 10
ani
închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 Iit. a) teza
ll-a si lit. b) C. pen. pe o durata de 3 ani, după
executarea pedepsei principale.
În
baza art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 37
Iit. a) C. pen., a condamnat pe
același inculpat la o pedeapsa de 3
ani
inchisoare.
În baza
art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele
aplicate inculpatului, urmând ca
acesta sa execute pedeapsa cea mai
grea aplicata, aceea de 10 ani închisoare si interzicerea
drepturilor
prev.de
art. 64 lit. a) teza ll-a si lit. b) C. pen. pe o perioada de 3 ani după
executarea pedepsei principale,
in baza art. 65 C. pen.
În baza art. 61 C.
pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate, privind pedeapsa aplicata
inculpatului prin sentința
penala nr. 187/2009,
pronunțata de Judecătoria Gherla rămasa def.
prin nerecurare si s-a contopit restul de pedeapsa ce a mai rămas de
executat
din pedeapsa anterioara, de 307 zile cu pedeapsa rezultanta aplicata
inculpatului, de 10 ani închisoare, inculpatul
urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare si
interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a)
teza ll-a si lit. b) C. pen.,
pe o
perioada de 3 ani după executarea pedepsei principale, in baza
art. 65 C.
pen.
În
baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev.de
art. 64 lit. a) teza a ll-a si lit. b) C. pen., pe durata
executării pedepsei principale,
cu titlu de pedeapsa accesorie.
S-a făcut aplicarea art.
350 C. proc. pen. și s-a
menținut starea de
arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen.,
s-a dedus perioada
reținerii si arestării preventive din pedeapsa
rezultanta aplicata, respectiv de la 23 septembrie 2009 la zi.
În
baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 si art. 18 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000, s-a dispus
confiscarea cantităților de 1,04 gr.
heroina
indisponibilizata la I.G.P.R. conform dovezii din 02 octombrie 2009 si a cantității
de 0,44 g heroina indisponibilizata la I.G.P.R. conform dovezii din
02 octombrie 2009, cantități ramase in urma
analizelor de laborator
si distrugerea acestora.
În
baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat
inculpatul la 1000 lei cheltuieli
judiciare către stat.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul întocmit
de M.P. - D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial București cu nr. 2215 D/P/2009,
inculpatul M.C.A. zis C. a fost trimis in
judecata
penala in stare de arest preventiv pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1)
si (2)
din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 37 lit. a)
C. pen. si a infracțiunii de
deținere de droguri de mare
risc, fara drept, pentru consum propriu,
prev.
de art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art.
37 lit. a) C. pen., ambele cu aplic.art. 33 lit. a)
C. pen.
Prin actul de sesizare a
instanței, s-a reținut următoarea situație de fapt:
La
data de 21 septembrie 2009, organele de politie din cadrul B.
C.C.O. - Serviciul Antidrog -
Biroul
Sector 5 s-au sesizat cu privire
la faptul ca numitul C. vinde
heroina sub
forma de doze cu suma de 120-150 lei pe doză în zonele
S. sector 5 - bd. C.B. sector 4.
În
urma cercetărilor efectuate, a fost identificat martorul
U.M.R., consumator de heroină,
care
obișnuia să cumpere heroină de la C.
identificat ulterior în
persoana
inculpatului M.C.A.
La data de 22 septembrie
2009, numitul U.M.R. a formulat, în baza art. 15 din Legea nr. 143/2000, un
denunț față de inculpatul M.C.A. zis C.
de
la care cumpără heroină.
În data de 23 septembrie 2009,
în baza ordonanței de delegare
dispuse de
procuror, organele de poliție, au procedat, în prezența
martorului asistent C.M.V., la consemnarea
seriilor
bancnotelor ce formează
suma de 260 lei și la tratarea criminalistică
a bancnotelor ce formează
această sumă cu praf fluorescent (4 bancnote a 50 lei) sumă ce urma a fi
folosită de martorul denunțător U.M.R. la cumpărarea sub supravegherea
organelor de poliție a unei cantități
de
droguri de la inculpatul M.C.A.
Denunțătorul U.M.R. a fost
percheziționat de către lucrătorii de poliție în prezența martorului
asistent C.M.V., asupra sa nefiind găsite
substanțe
stupefiante sau psihotrope supuse controlului legal sau alte
bunuri
sau valori interzise la deținere
după care i-au înmânat martorului denunțător suma de 260 lei formată din
bancnote ale căror serii au
fost
consemnate în procesul verbal amintit mai sus pentru a cumpăra
heroină.
După efectuarea
acestor activități, martorul denunțător
U.M.R.
s-a deplasat împreună cu lucrătorii
de politie în zona
bd. B. de unde l-a contactat telefonic
pe inculpatul M.C.A.
căruia i-a spus că vine să îi aducă „datoria de 260
lei" (însemnând, în
mod codificat, că inculpatul urma să îi aducă 2 grame de heroină)
stabilind ca loc de întâlnire blocul
D
.
Fiind
supravegheat în permanență de către lucrătorii de poliție,
martorul denunțător s-a
deplasat spre locul de întâlnire stabilit unde s-a întâlnit cu inculpatul M.C.A.
și i-a dat
acestuia
suma de 260 lei formată din bancnote ale căror serii au fost
consemnate într-un proces
verbal, bani pe care inculpatul i-a luat și i-
a dat în schimb, din mână, 2 punguțe de mici
dimensiuni în care se
afla heroină.
După
finalizarea tranzacției, martorul U.M.
R. a plecat deplasându-se spre lucrătorii de poliție
cărora Ie-a
predat cele 2 punguțe cu
heroină.
Aceste
punguțe au fost introduse într-un plic care a fost sigilat
cu sigiliul tip M.A.I. nr. 52361, spre expertizare.
Martorul
U.M.R. a fost din nou
percheziționat de
către lucrătorii de poliție în prezența martorului
asistent C.M.V., asupra sa nefiind găsite substanțe
stupefiante
sau psihotrope supuse controlului legal sau alte bunuri sau valori interzise la
deținere.
Imediat
după ce tranzacția a avut loc, o echipă de polițiști l-au
imobilizat pe inculpatul M.C.A.
Asupra
acestuia au fost găsite suma de 460 lei din care 260 lei
era formată in bancnote ale
căror serii au fost consemnate într-un
proces verbal, iar în mâna dreaptă a inculpatului s-a
găsit o doză de
heroină.
Tot asupra inculpatului s-au
mai găsit 2 telefoane mobile
marca N. cu
cartelă SIM
C., un telefon mobil marca N.
cu cartelă telefonică C., o cheie tip yală și
un portofel pliant
de piele.
Palmele
inculpatului au fost verificate cu lampa cu lumină
ultravioletă constatându-se existența de urme de praf
galben
fluorescent existent și pe
bancnotele sumei de 260 lei.
De față
la întreaga acțiune, așa cum a fost descrisă mai sus, a
fost martorul'asistent C.M.V.
Raportul de
constatare tehnico-științifică din 24 septembrie 2009 efectuat în cauza privind
pe M.
C.A. a conchis că proba constând în 2
punguțe din material plastic de culoare albă conține 1,17 grame de Heroină în
amestec
cu Cofeină;
Heroina
(Diacethilmorphina) face parte din Tabelul anexă nr. I
din Legea nr. 143/2000, privind
combaterea traficului și consumului
ilicit
de droguri.
Cantitatea de 1,04
grame rămasă din proba litigiu după
analiza
probelor de laborator a fost depusă la Camera de Corpuri
Delicte a I.G.P.R. - dovada din 02 octombrie 2009".
Raportul de
constatare tehnico-științifică din 24 septembrie 2009 efectuat în cauza privind
pe M.
C.A. a conchis că proba constând
într-o punguță din
material plastic de culoare albă conține 0,51 grame
de Heroina în amestec cu Cofeină;
Heroina (Diacethilmorphina) face
parte din Tabelul anexă nr. I
din Legea nr. 143/2000, privind combaterea traficului și consumului
ilicit de droguri.
Cantitatea de 0,44
grame rămasă din proba litigiu după
analiza
probelor de laborator a fost depusă la Camera de Corpuri
Delicte a I.G.P.R. - dovada din 02 octombrie 2009".
Cu ocazia audierilor,
inculpatul M.C.
A. a avut o poziție sinceră,
de recunoaștere a învinuirii aduse.
Inculpatul M.C.A. a
declarat ca este consumator de heroina pe care o cumpăra de la persoane
necunoscute din zona F. sector 5 București.
A recunoscut faptul
ca a vândut denunțătorului U.
M.R. 2 doze de
heroina cu suma de 260 lei si ca a deținut
pentru consum propriu, fara drept, o doza de heroina.
Martorul
denunțător U.M.R. a declarat ca s-
a intalnit cu inculpatul M.C.A. in scara blocului unde
acesta locuiește fara forme
legale, i-a dat suma de 260 lei si a primit
2 doze de heroina pe care Ie-a predat lucratorilor
de politie.
Declarațiile
martorului asistent C.M.V. a confirmat
cele
constatate in procesul verbal de prindere in flagrant a
inculpatului, arătând ca a fost de fata la întreaga acțiune care s-a
desfășurat asa cum a fost descrisa mai sus,precum
si la perchezițiile
corporale efectuate in cauza.
Situația
de fapt expusa mai sus s-a dovedit cu următoarele
mijloace de proba si anume cu procesul verbal de
constatare a
infracțiunii flagrante, proces
verbal de inseriere bani, procese verbale
de percheziții corporale ale martorului si ale inculpatului, denunțul si
declarațiile martorului U.R.M., depoziții
martor asistent, rapoarte de
constatare tehnico-stiintifica din 24 septembrie 2009 si din 24 septembrie 2009,
coroborate cu declarațiile inculpatului.
În
timpul cercetării judecătorești, a fost audiat inculpatul care a
recunoscut parțial săvârșirea
faptelor reținute in sarcina sa, arătând
ca
heroina ce a fost găsita asupra sa era destinata consumului propriu si ca nu
obișnuia sa vanda droguri, dar uneori consuma
împreuna
cu denunțătorul, nu insa contra unei sume de bani, fiind
întreținut de familia sa, fara a avea vreun loc
de munca.
A mai
fost audiat in cauza si martorul C.M.V. care a arătat ca a fost de fata la
organizarea flagrantului împotriva
inculpatului, in calitate de martor asistent, respectiv
a văzut când i-a
fost
inmanata denunțătorului suma de 260 lei, de către organele de
cercetare, suma cu care acesta
s-a deplasat in scara blocului si i-a dat-o inculpatului, iar apoi a văzut cu
prilejul percheziției corporale
efectuate asupra acestuia aceeași suma de bani ce fusese
pusa la
dispoziția denunțătorului.
Martorul a mai arătat ca nu cunoaște
rezultatul
percheziției domiciliare efectuata inculpatului.
Instanța fondului a
fost în imposibilitate de a proceda la
audierea
martorului U.R.M., intrucat așa
cum a rezultat din referatele întocmite
de organele de poliție acesta
nu mai
locuiește la adresa de domiciliu cunoscuta, iar altă adresa nu
este
cunoscuta, astfel încât au fost avute in vedere declarațiile
acestuia din faza de urmărire penala, în baza art.
327 alin. (3) C. proc. pen.
,
declarații în care acesta a arătat ca a achiziționat
droguri, respectiv două doze heroina, de la
inculpat cu banii predați și
înseriati
de organele de poliție, cărora Ie-a și predat drogurile după
efectuarea tranzacției.
Din
analiza întregului material probatoriu administrat in cauza,
respectiv a declarațiilor
martorului C. - care a confirmat cele
constatate în procesul verbal de prindere in flagrant a
inculpatului,
declarațiile
martorului denunțător U. date în faza de urmărire
penala, conținutul rapoartelor de constatare
tehnico-stiintifica
efectuate, coroborate
cu declarațiile inculpatului în care a arătat că
deținea droguri pentru
consum și i-a dat și martorului U.
pentru
consum, chiar daca nu a recunoscut primirea vreunei sume de
bani, aspect însă care a rezultat din
declarațiile martorilor, instanța a constatat că situația de fapt reținuta prin
actul de sesizare a instanței
este
corecta și că faptele inculpatului M.C.A.
care la data de 23 septembrie 2009
a vândut martorului U.M.R. cu suma de 260 lei 2 doze conținând 1,17
gr. heroina și a deținut, pentru consum propriu,
fără drept, o doza conținând 0,51 gr. heroina, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev.de
art. 2 alin. (1) si (2)
din Legea nr. 143/2000 și respectiv ale
infracțiunii de deținere de
droguri de mare
risc, fara drept, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) si (2) din
Legea nr. 143/2000, infracțiuni pentru care inculpatul a
fost condamnat la pedepse cu închisoarea și
interzicerea drepturilor
prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a ll-a si lit. b) C. pen., pe o durata de 3 ani după
executarea pedepsei principale aplicate, în baza art. 65
C. pen.
La
individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului
pentru fiecare infracțiune în
parte, instanța a avut în vedere criteriile
generale de individualizare prev.de art. 72 C. pen.,
gradul de pericol
social concret al
fiecărei infracțiuni săvârșite de inculpat, modalitatea concreta de săvârșire a
faptelor, precum si circumstanțele personale
ale inculpatului care a avut o atitudine parțial sincera pe parcursul
întregului proces penal, fiind recidivist postcondamnatoriu, făcandu-
se aplic.art.
37 lit. a) C. pen.
Având în vedere ca
inculpatul a săvârșit doua infracțiuni înainte de a fi fost condamnat pentru
vreuna dintre ele, instanța a
făcut
aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) si art. 34 lit. b) C. pen., astfel
încât, s-a dispus ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea aplicata.
Față de toate aceste
considerente, tribunalul a apreciat ca scopul educativ și coercitiv al pedepsei
poate fi atins numai prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu executare în
regim de
detenție, făcând aplicarea art. 71 -
64 lit. a) teza a ll-a si lit. b) C. pen.,
pe durata executării pedepsei
principale, cu titlu de pedeapsă accesorie.
De
asemenea, având in vedere că inculpatului i-a rămas
neexecutat un rest de pedeapsa de 307 zile
închisoare, în urma
liberării condiționate
din pedeapsa aplicata prin sentința penala nr. 187/2009 a Judecătoriei Gherla,
rămasă definitivă prin nerecurare, tribunalul a dispus revocarea beneficiului
liberării condiționate a
inculpatului
pentru acest rest de pedeapsă, în baza art. 61 C. pen., rest
ce a fost contopit cu pedeapsa aplicata în speță, urmând ca în final
inculpatul să execute pedeapsa
cea mai grea aplicata, aceea de 10
ani închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) teza
a
ll-a si lit. b) C. pen. pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei
principale aplicate.
Instanța
a făcut aplicarea art. 350 C. proc. pen. și a
menținut starea de arest a inculpatului, iar in
baza art. 88 C. pen., a
dedus perioada
reținerii, de la 23 septembrie 2009 la zi.
În
baza art. 17 alin. (1) si art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a
dispus confiscarea cantităților
de 1,04 gr. heroina indisponibilizată la
I.G.P.R. conform dovezii din 02 octombrie 2009 și de
0,44
gr. heroina indisponibilizată la I.G.P.R.
conform dovezii din 02 octombrie 2009, cantități ramase în urma analizelor de
laborator si distrugerea acestora.
Împotriva acestei
sentințe, în termen legal, a declarat apel
inculpatul
M.C.A., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Inculpatul
a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței
penale atacate și pe fond, rejudecând, să se dispună
reindividualizarea pedepsei aplicate, cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen.
Inculpatul a solicitat să se dea o valoare
crescută recunoașterii
imediate și
fără rezerve a faptei, precum și faptului că a colaborat cu organele de
urmărire penală în scopul aflării adevărului.
Analizând hotărârea apelată,
prin prisma motivelor de apel
invocate și
din oficiu sub toate aspectele, Curtea, în baza art. 379 pct.
2 lit. a) C.
proc. pen., Curtea a admis apelul, găsind fondate motivele ce țin de
individualizarea pedepsei aplicate inculpatului M.C.
Din analiza
probatoriului administrat în cauză a rezultat că
situația de fapt și încadrarea juridică a faptei au fost corect reținute
de
instanța de fond, în condițiile
în care în timpul percheziției corporale
efectuată de organele de
poliție, în prezența martorului asistent C.M.V. în buzunarul inculpatului au
fost găsiți banii
primiți pentru tranzacția
efectuată cu denunțătorul U.M.
R., iar în mână o doză de heroină, despre
care inculpatul a afirmat că este pentru consum propriu. Anterior inculpatul a
fost
înregistrat în timp ce vindea droguri
martorului U.M.
R., palmele
inculpatului fiind verificate în lumină ultravioletă,
constatându-se existența de urme de praf galben
fluorescent, același
ca și pe bancnotele găsite asupra sa și provenind
de la denunțător.
Instanța de fond a
reținut în mod corect existența elementului
subiectiv
decurgând din faptul că banii din vânzarea drogurilor au fost
găsiți asupra inculpatului, aspect care s-a
coroborat cu declarațiile
inculpatului
în faza de urmărire penală și în fața instanței de fond (fila
16 dosar de fond). Inculpatul a arătat că vindea
droguri în vederea
procurării banilor necesari cumpărării de droguri
pentru consum propriu.
Potrivit
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, sunt incriminate de
lege activitățile de cultivare,
producere, fabricare, experimentare,
extragere,
preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire,
livrare cu orice titlu, trimitere, transport,
procurare,
cumpărare, deținere ori alte operațiuni privind circulația
drogurilor de
risc, efectuate fără drept și sancționate cu o pedeapsă al cărei minim este de
10 ani.
Legea
incriminează și consumul de droguri. Conform art. 4 din Legea nr. 143/2000, cultivarea,
producerea, fabricarea, experimentarea,
extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau
deținerea de
droguri
de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6
luni la 2 ani sau amendă, iar dacă faptele privesc
droguri de mare risc, pedeapsa
este închisoarea de la 2 la 5 ani.
În
aceste condiții, Curtea a constatat că inculpatul a comis infracțiunile în
forma vânzării de droguri, precum și consumului de
droguri aspect recunoscut de inculpat.
Susținerile
inculpatului în sensul că ar fi comis fapta de vânzare
de droguri în scopul obținerii
sumelor necesare procurării heroinei
pentru
consum propriu s-a apreciat că nu au relevanță asupra existentei trăsăturilor
esențiale ale infracțiunii.
De altfel, inculpatul
nu a contestat vinovăția sa și soluția de
condamnare
pronunțată de instanța de fond, ci numai individualizarea
judiciară a
pedepsei aplicate.
Sub
aspectul cuantumului pedepsei, Curtea a constatat că
pedepsele aplicate de instanța
de fond, de 10 ani închisoare, pentru
trafic de droguri, respectiv 3 ani pentru consum de
droguri, sunt prea
aspre în raport de
cantitatea de droguri vândută respectiv găsită asupra sa.
Analizând hotărârea
atacată prin prisma motivului de apel
invocat
de inculpat, Curtea a constatat că soluția instanței de fond în
ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate
inculpatului pentru
infracțiunea de
trafic de droguri de mare risc (10 ani închisoare) cât și
pedeapsa pentru deținerea de droguri în vederea
consumului propriu
de 3 ani nu sunt justificate, avându-se în vedere
gradul de pericol
social al faptelor
decurgând din gravitatea faptei în concret, care este
dată de cantitatea de droguri deținută de
inculpat, 1,17 grame heroină
vândute
martorului și 0,51 grame heroină găsite asupra sa, pentru consum propriu.
Curtea a constatatat că se justifică o reducere a
pedepsei sub minimul
stabilit de lege.
Deși inculpatul are
antecedente penale, condamnările
anterioare
sunt pentru furt calificat, ceea ce arată că nu există o
specializare a inculpatului în faptele de trafic
de droguri, de natură să
atragă o pedeapsă peste minimul prevăzut de
lege. S-a apreciat că sunt temeiuri care să justifice reducerea pedepsei sub
minimul prevăzut de lege cantitatea de droguri traficată, respectiv găsită
asupra sa și numărul actelor materiale reținute în
Rechizitoriu (traficul de droguri este reținut a fi fost săvârșit o singură
dată, la 21 septembrie 2009.
Instanța
nu a putut da o mai mare relevanță aspectelor favorabile
inculpatului față de existența recidivei post
condamnatorii, respectiv a
concursului
de infracțiuni și faptului că nu are un loc de muncă.
Astfel, critica
recurentului inculpat, în sensul acordării eficienței dispozițiilor art. 74 C. pen.,
art. 76 C pen. a fost reținută, cu
priviere
la infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și consum de droguri de mare
risc, aplicându-se pedepse sub minimul special. S-a
apreciat că
funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și
scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă
individualizare, proporționare a acesteia, care să
țină seama și de
persoana căreia îi
este destinată, pentru a fi ajutată să se reintegreze
în societate. Curtea a apreciat că pedepsele de 6
ani pentru trafic de
droguri de mare risc, respectiv pentru consum de
droguri de mare
risc un an și șase luni
închisoare, corespund periculozității faptelor și
persoanei făptuitorului care nu a manifestat o
atitudine de regret față
de faptele comise. în condițiile pedepsei
aplicate, condamnatul se
poate libera
condiționat după executarea efectivă a minimum 3 ani.
Curtea
a aplicat și pedeapsa complementară constând din
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a și lit.
b) C. pen., pe lângă pedeapsa principală pentru trafic de droguri. S-a
mai
aplicat și
interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a) și b) C. pen.)
pe perioada executării pedepselor principale.
S-a
apreciat că natura faptelor comise impune în continuare privarea de libertate,
menținându-se arestarea preventivă.
Față
de aceste considerente, s-a admis apelul declarat de
inculpatul M.C.A. împotriva
sentinței penale
nr. 203 din data de 18 martie
2010 a Tribunalului București, secția a
ll-a penală. A desființat, în parte, hotărârea
Tribunalului București și
rejudecând: a
condamnat inculpatul în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu
aplic. art. 37 lit. a) și 74 - 76 C. pen. la
6
(șase) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pe o
durată de 3 ani.
În
baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a)
și art. 74 - 76 C. pen., a condamnat inculpatul la 1 an și 6
luni închisoare.
În
baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele
aplicate inculpatului, urmând
ca acesta să execute, în final, pedeapsa
cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare și interzicerea
drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a)
teza a ll-a și lit. b) C. pen. pe timp de 3 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 61 C.
pen., a revocat beneficiul liberării condiționate, privind pedeapsa aplicată
inculpatului prin sentința
penală nr. 187/2009
a Judecătoriei Gherla definitivă prin nerecurare și
a contopit restul de pedeapsă ce a rămas de
executat din pedeapsa anterioară de 307 zile cu pedeapsa rezultantă aplicată
inculpatului de
6 (șase) ani, acesta urmând să execute în final 6 (șase)
ani
închisoare și interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
ll-a
și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani. S-au aplicat dispozițiile
art.
71 și 64 lit. a), b) C. pen. S-a menținut starea de arest a
acestuia și s-a dedus din pedeapsa aplicată
perioada reținerii și a
arestării
preventive, de la 23 septembrie 2009 la zi.
S-au
menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Onorariul
avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, urmând
a fi suportat din fondul M.J.
Împotriva
acestei decizii, în temrmen legal, a declarat recurs, inculpatul M.C.A., criticând
hotărârile prin prisma
cazurilor de
casare prev. de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen. reiterând motivele
din apel, și a solicitat casarea hotărârilor și reducerea pedepsei aplicată.
Examinând
hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare
prev. de art. 385
9
pct.
14 C. proc. pen. cât și din oficiu,
Înalta
Curte, constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor urma.
Înalta Curte,
apreciază că individualizarea judiciară a pedepsei
aplicată inculpatului M.C.A. de
către instanța de
apel este corectă.
Curtea
de Apel București, judecând în apel a făcut o corectă
adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.
72 C. pen.
, ținându-se cont atât de gradul
de pericol social în concret al
faptelor
săvârșite de inculpatul M.C.A., dar și de
circumstanțele personale ale acestuia, fiind recidivist, fără ocupație,
precum și faptul că acesta a avut o
atitudine parțial nesinceră pe tot
parcursul procesului penal.
Pedepsele aplicate în cauză
reflectă o justă și completă
valorificare a
tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen.
,
cuantumul acestora fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei,
astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen.
În raport de cele
arătate, Înalta Curte, apreciază că această critica formulată de inculpatul M.C.A.,
privind
greșita individualizare a pedepselor
nu poate fi reținută, deoarece în
cauză
au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează
individualizarea judiciară, iar pedeapsa privativă de libertate dispusă
față de inculpat precum și cuantumul acesteia
stabilit de instanța de
apel, asigură
realizarea funcțiilor de exemplaritate și educativă, dând
posibilitatea reintegrării sociale viitoare a
acestuia, nefiind aplicabil
cazul de casare invocat respectiv art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
În
baza art. 385
15
pct 1 lit. b) C. proc. pen., se va
respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul M.
C.A.
împotriva Deciziei penale nr. 162 din 08 iulie
2010 a
Curții de Apel București, secția l-a penală.
Se va deduce din
cuantumul pedepsei aplicate inculpatului,
durata
reținerii și arestării preventive de la 23 septembrie 2009 la 06
octombrie
2010.
În baza art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., recurentul inculpat M.C.A. urmează a fi obligat la plata
sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 200
lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa
din fondul M.J.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul M.C.A. împotriva Deciziei penale nr. 162 din 08
iulie 2010 a Curții de Apel București, secția l-a penală.
Deduce
din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata
reținerii și arestării preventive de la 23 septembrie
2009 la 06 octombrie 2010.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând
onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul
M.J.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 06 octombrie 2010.