ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 629/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 629/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 116 din 11 noiembrie 2009 a Curții
de
Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori,
a fost r
espinsă ca inadmisibilă
plângerea formulată de petentul G.F.N.
împotriva referatului nr. 1799/VI11/1/2008
din 24 martie 2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani cu referire la
lucrarea nr. 593/VI11/1/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
A fost obligat petentul la 200 lei cheltuieli
judiciare către stat.
S-a
reținut că la data de 16 octombrie 2008 petentul G.F.N., aflat în executarea
unei pedepse privative de libertate, s-a adresat cu un memoriu Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Suceava, înregistrat sub nr. 593/VIII/1/2008, prin care
solicită efectuarea de verificări cu privire la încălcarea unor atribuții de
serviciu de către directorul penitenciarului Botoșani - H.M.P., reclamând în
esență că în cadrul Secției
I
din
penitenciar lipsește sticla de geam de la ferestrele dușurilor pentru
deținuți, iar în acest mod atât petentul, cât și celelalte persoane sunt
nevoite
să utilizeze incintele într-un mod impropriu, chiar și în perioada rece a
anului.
Rezultatul
verificărilor a fost comunicat petentului, iar plângerea și actele întocmite cu
acel prilej, respectiv referatul nr. 1799A/lll/1/2008 din 24 martie 2009 al
Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani și nota din aceeași dată, au fost
înaintate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu referire la
lucrarea cu nr. 593/VI 11/1/2008.
Î
mpotriva acestui referat de clasare nr.
1799/VI11/1/2008 din
24 martie 2009 a formulat plângere petentul, invocând
disp. art. 278/1 C. proc. pen. și solicitând condamnarea celor care au comis
infracțiunile reclamate de el.
Instanța
de fond a reținut în esență că, în afară de rezoluțiile sau ordonanțele de
netrimitere în judecată, la care face referire art. 278/1 C. proc. pen., nicio
altă măsură luată de procuror și niciun act efectuat de acesta sau din
dispoziția sa nu poate face obiectul plângerii la judecător.
În
acest sens, s-a pronunțat și I.C.C.J prin decizia nr. 57/2007 într-un recurs în
interesul legii, stabilind că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate
sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele
decât rezoluțiile sau
ordonanțele
procurorului de netrimitere în judecată, reglementate în
art. 278/1
alin. (1) C. proc. pen., este inadmisibilă.
Or, aspectele
vizate de petent pot face eventual obiectul unei
petiții adresate judecătorului delegat pentru executarea pedepselor
privative
de libertate.
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs petentul G.F.N., susținând în esență că
Parchetul nu a făcut verificări la fața locului, dorind împiedicarea aflării
adevărului, cu rea-voință.
Examinând
hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu conform art. 385/6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Din
examinarea dispoziției legale invocate de petent în susținerea plângerii cu
care a investit instanța de fond, respectiv art. 278/1 C. proc. pen., rezultă
că singurele acte care pot forma obiectul cenzurii instanței în cadrul acestei
proceduri sunt rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale; ordonanțele sau
după caz rezoluțiile de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de
încetare a urmăririi penale.
În
consecință, plângerea îndreptată împotriva altor măsuri și
acte ale procurorului decât cele enumerate
limitativ în art. 278/1 alin. (1)
C. proc. pen., este inadmisibilă, situație
constatată și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia pronunțată în
interesul legii sub
nr. 57 / 2007, publicată
în M. Of. nr. 283 din 11 aprilie 2008.
Î
n speță, ceea ce a atacat petentul cu plângere
este referatul
nr. 1799/VI 11/1/2008 întocmit de Parchetul de pe lângă
Tribunalul Botoșani, care nu cuprinde vreuna dintre soluțiile de neînceperere a
urmăririi penale, clasare, scoatere de sub urmărire penală sau încetare a
urmăririi penale prevăzute de art. 278/1 C. proc. pen.
Î
mprejurarea că în cuprinsul referatului se arată
că aspectele
sesizate de petent urmează a fi clasate, nu conduce la
concluzia că suntem în prezența unei soluții de clasare care poate forma
obiectul plângerii adresate judecătorului, întrucât pe de o parte în speță nu
s-a emis o rezoluție sau ordonanță, iar pe de altă parte soluția de clasare se
dispune potrivit art. 11 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., când nu există învinuit
în cauză, ceea ce nu este cazul în ipoteza analizată.
În
consecință, soluția pronunțată de instanța de fond, de respingere ca
inadmisibilă a plângerii formulate de petent, este legală și temeinică, sens în
care recursul acestuia urmează a fi respins ca nefondat conform art. 385/15 pct.
1lit. b) C. proc. pen., cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către
stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar G.F.N. împotriva
sentinței penale nr. 116 din 11 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția
penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiționar la plata
sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 februarie
2010.