AFFAIRE VIGOVSKYY c. UKRAINE

RESPONDENT

UKR

HOTĂRÂRE

20.12.2005

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE VIGOVSKYY c. UKRAINE (CtEDO, 2005)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL VIGOVSKY c. UKRAINE (solicitarea nr. 42318/02) HOTĂRÂREA STRASBURG 20 decembrie 2005 DEFINIF 20/03/2006 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Vigovskyy c. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din domnii J-P. Costa președinte Cabral Barreto Butkevych me Mularoni Fura-Sandström Jočienė, Popović, judecători și dl Dolle, graffière de secțiune După ce ați deliberat în camera Consiliului la 29 noiembrie 2005, Rend la rend la chetă că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se găsește o cerere (n 42318/02) îndreptat împotriva Ucrainei și inclusiv un resortisant al acestui stat, dl Volodymyr Oleksandrovych Vigovskyy ( La 7 mai 2004, a doua secțiune a decis să comunice cererea guvernului. În conformitate cu dispozițiile art. 293, aceasta a decis că va fi examinată în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. Reclamantul s-a născut în 1951 și își are reședința în Kiev. printr-o hotărâre din 26 iunie 2001, tribunalul din Minsk a acceptat cererea reclamantului care intenționa să recupereze salariile restante și îndreptată împotriva fostului său angajator, Departamentul de Ecuador pentru Pescuit în Oceanul Atlantic (o întreprindere de stat). El i-a ordonat acestuia din urmă să plătească reclamantului suma de 2 814,93 [1] UAH (hryvnyas ucraineans) în acest sens. Această hotărâre rămasă neexecutată, reclamantul și-a exprimat, în repetate rânduri, punctul de vedere al Departamentului local al Ministerului Justiției, care a informat cu privire la faptul că confiscarea conturilor societății a fost efectuată și că s-a constatat lipsa de fonduri. În plus, departamentul s-a referit la decizia Curții Economice din Ecuador din 7 februarie 2002 de interzicere a vânzării la licitație a celor două nave deținute de întreprindere și care nu respectă aplicarea legii din Ucraina nr. 2864-III (în ceea ce privește introducerea moratoriului privind vânzarea forțată a proprietății). Prin decizia din 15 martie 2002, procurorul judiciar a suspendat executarea hotărârii în cauză, din cauza procedurii inițiate în fața Curții Economice din Ecuador la 18 septembrie 2001, pentru a se pronunța cu privire la falimentul întreprinderii. În octombrie 2003, întreprinderea debitoare a plătit reclamantului suma de 730 UAH [2] . Potrivit guvernului, această sumă a fost plătită în cadrul procedurii de executare a hotărârii în cauză. Reclamantul contestă această teză și susține că, în afară de suma acordată prin hotărârea din 26 iunie 2001, întreprinderea are alte datorii față de el. Printr-o hotărâre din 16 martie 2004, tribunalul din Gagarinskiy a respins o plângere a reclamantului împotriva serviciului de judecată al aprozilor, pe motiv că, începând cu 8 ianuarie 2004, procedura de executare fusese reînnoită. 10. Până în prezent, hotărârea pronunțată în favoarea reclamantului rămâne neexecutată. II. DREPTUL INTERNE PERTINENT 11. Dreptul intern relevant este descris în hotărârea Romachov c. Ucraina 67534/01 din 27 iulie 2004). ÎN PORTOFOLIUL UE 12. În formula sa de rejudecare, reclamantul a ridicat obiecțiile formulate în temeiul articolului 6 alineatul (1) din convenție. În observațiile sale ca răspuns la observațiile guvernului din 23 octombrie 2004, reclamantul a invocat, pentru prima dată, art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce privește executarea prelungită a hotărârii în favoarea sa din 26 iunie 2001. 13. În observațiile sale și în cererea sa de satisfacție echitabilă, reclamantul a ridicat cauza întemeiat pe faptul că celelalte două hotărâri în favoarea sa, pronunțate împotriva aceleiași întreprinderi, la 17 martie și 28 octombrie 2003. El a solicitat Curții să examineze toate obiecțiunile sale în același timp. 14. Curtea amintește că prezenta cerere a fost comunicată în conformitate cu procedura de examinare comună a admisibilității și a fondului, în conformitate cu art. 29 alineatul (3) din convenție. Prin urmare, Curtea consideră că nu este adecvat să se ia în considerare examinarea obiecțiunilor ridicate după comunicarea cauzei către guvernul pârât (a se vedea mutatis mutandis Sokur c. Ucraina, 29439/02, § 25, 26 aprilie 2005). Reclamantul susține că neexecutarea hotărârii din 26 iunie 2001 aduce atingere dreptului său la un proces echitabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) cu privire la admisibilitate 17. Guvernul reproșează reclamantului că nu a epuizat, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din convenție, două căi de atac interne, în măsura în care acesta din urmă nu a contestat în apel hotărârea din 16 martie 2004 pronunțată cu privire la plângerea sa împotriva serviciului aprozilor și nu a depus o cerere la Curtea Economică de Justiție a Ecuadorului pentru a fi înscris pe lista creditorilor în cadrul procedurii de faliment împotriva întreprinderii și pentru a putea controla procesul de restabilire a solvabilității acesteia. 18. Reclamantul se opune afirmațiilor guvernului. 19. Curtea constată că argumentele similare emise de guvern au fost respinse în mai multe hotărâri ale Curții (a se vedea, de exemplu, Voitenko c. Ucraina, n 1866/02, § 31 și 35, 29 iunie 2004 Romahov c. Ucraina, n 67534/01, § 27, 27 iulie 2004). Curtea nu vede niciun motiv pentru a trage o concluzie diferită în speță. Curtea respinge, prin urmare, excepțiile preliminare ale guvernului. 20. Curtea constată că nu este în mod vădit greșit întemeiată în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Curtea subliniază, de asemenea, că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv de a nu fi încălcată. Pe fond 21. În observațiile sale, guvernul a prezentat argumentele pe fond similare celor din cauzele Romachov Voitenko Sokur , care urmăresc să demonstreze lipsa încălcării articolului 6 alineatul (1) din Convenție (a se vedea Romahov citată anterior, § 37, Voitenko citată anterior § 37 Sokur c. Ucraina, n 29439/02, § 28, 26 aprilie 2005). 22. Reclamantul combate teza guvernului. 23. Curtea reamintește mai întâi că un organism de daltă nu ar putea pretinde o lipsă de resurse pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre (a se vedea Bourdov c. Rusia, nr 59498/00, § 35 CEDH 2002 III). Prin urmare, prin abținerea timp de aproape patru ani și cinci luni de a lua măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii judecătorești definitive pronunțate în speță, autoritățile ucrainene au privat parțial dispozițiile art. 1 din Convenție de efectul lor util. 24. Aceste elemente sunt suficiente pentru a concluziona că art. 6 alin. III. CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGĂTURII 41 DIN CONVENȚIA 25. În conformitate cu art. 41 din convenție, În cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se dea la o parte mai puțin decât sunt pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. Prejudiciul 26. Reclamantul solicită suma datorată în temeiul hotărârii din 26 iunie 2001, și anume 454,88 EUR (EUR), precum și sumele datorate în temeiul hotărârilor din 17 martie și 28 octombrie 2003 privind prejudiciul material și 4 940 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 27. Guvernul ia notă de faptul că cauza recurentului trasă din executarea hotărârilor din 17 martie și 28 octombrie 2003 nu este obiectul examinării Curții și că această parte a cererii de satisfacție echitabilă este nefondată. El consideră că pretențiile exprimate în legătură cu prejudiciul moral sunt exagerate. 28. Cu condiția ca hotărârea din 26 iunie 2001 în favoarea reclamantului să nu fi fost executată (a se vedea punctul 10 de mai sus), Curtea constată că faptul că obligația continuă să fie îndeplinită (a se vedea punctul 10 de mai sus), În acest sens, Curtea consideră că, în cazul în care guvernul ar plăti reclamantului datoria rămasă, aceasta ar constitui o soluționare totală și definitivă a cauzei. 29. Plângerile reclamantului în temeiul hotărârilor din 17 martie și 28 octombrie 2003 nu fac obiectul prezentei cereri. 30. Curtea consideră că suma solicitată pentru prejudiciul moral, în ceea ce privește executarea prelungită a hotărârii din 26 iunie 2001, este excesivă. Statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41, Curtea alocă recurentului 2 120 EUR în acest sens. Cheltuieli și cheltuieli de judecată 31. În cererea sa din 23 octombrie 2004, reprezentantul reclamantului nota că reclamantul trebuia să plătească cheltuielile de avocat pentru redactarea comentariilor ca răspuns la observațiile guvernului, precum și cheltuielile poștale și de traducere, a căror valoare, însoțită de documente justificative, ar fi comunicată ulterior Curții. Până în prezent, nu există documente cu privire la această cerere. 32. Guvernul subliniază că reclamantul a omis să precizeze și să detașeze cererea sa în acest sens. 33. Curtea subliniază că, în conformitate cu art. 60 din Regulamentul său de procedură, orice pretenție în materie de satisfacție echitabilă trebuie să fie criptată și defalcată pe rubrici, expusă în scris și însoțită de documentele necesare, în caz contrar Curtea poate respinge cererea, în întregime sau parțial 34. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și caracterul rezonabil al ratei lor. În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea respinge cererea privind cheltuielile și cheltuielile de judecată ale procedurii în fața Curții. Interese moratorii 35. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE ACESURI, CURȚA, ÎN L Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, datoria rămasă în temeiul hotărârii din 26 iunie 2001, plus 2 120 EUR (două mii o sută douăzeci de euro) pentru daune morale, precum și orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, care trebuie convertită în hryvnyas ucraineană la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Înmânat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 20 decembrie 2005, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul de procedură. Dolle J.-P. Costa Module Președinte Aproximativ 454,88 EUR. Aproximativ 120 EUR.