ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2249/2010

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ.

asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. 770/119 din 9 august 2006 H.J.A.

a solicitat în contradictoriu cu orașul Covasna prin primar, anularea

dispoziției nr. 305/2006 emisă de primarul orașului Covasna și restituirea în

natură a terenului întabulat în C.F. 4962 Covasna top. 1824 grădina în

suprafață de 5420 mp în starea actuală, în care se găsește imobilul, cu

construcțiile edificate. În subsidiar a solicitat măsuri compensatorii pentru

construcțiile vechi demolate, atribuirea în proprietate a clădirii școlii

generale „O.B.” și clădirea sediului administrativ a O.S. Covasna.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

susținut că imobilul revendicat a aparținut autoarei sale D.I. - și a fost

preluat de stat prin naționalizare - fără a exista un atare decret.

Prin sentința nr. 162 din 17

februarie 2009 a Tribunalului Covasna contestația formulată de H.J.A. împotriva

dispoziției nr. 305/2006 emisă de primarul orașului Covasna a fost respinsă. S-a

reținut că prin notificarea nr. 314 N din 8 august 2001 reclamantul, în

calitate de moștenitor al bunicii sale, D.I. (căsătorită H.V.) a solicitat

despăgubiri în echivalent prin compensare cu alte bunuri și construcții pentru

terenul și clădirea cu anexe gospodărești - situate în intravilanul orașului

Covasna, unde în prezent se află sediul O.S. Covasna și parțial clădirea școlii

generale „O.B.” .

Totodată, prin notificarea nr. 316/N

din 8 august 2001 adresată Școlii Generale „O.B.” Covasna, reclamantul a

solicitat despăgubiri sau un alt teren în schimb, pentru suprafața ocupată de

edificiul școlii. Această notificare a fost înaintată Primăriei Covasna.

Urmare a celor două notificări, prin

Dispoziția nr. 305 din 11 iulie 2006, Primarul orașului Covasna, a presupus

acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor,

pentru imobilul teren și construcții preluate de stat abuziv din patrimoniul

antecesoarei reclamantului deoarece, construcțiile aflate pe teren au fost

demolate, iar pe teren au fost edificate alte construcții, ocupate în prezent

de școala generală O.B. și sediul O.S. Covasna.

Primăria a respins capătul de cerere

privitor la compensarea cu alte terenuri și construcții, întrucât prin anunțul nr.

619 din 30 ianuarie 2006 primăria a demonstrat că nu deține atari imobile în

proprietate, care să poată fi acordate în compensare.

Despăgubirile bănești acordate

contestatorului prin dispoziția nr. 315 din 11 iulie 2006 urmează procedura

prevăzută de Titlul VII al Legii nr. 247/2005 în temeiul căreia Comisia

Centrală pentru stabilirea despăgubirilor va analiza legalitatea propunerii și

va dispune acordarea despăgubirilor în temeiul raportului de evaluare.

Instanța de fond a înlăturat și

solicitarea formulată de contestator la 9 septembrie 2006, prin care a

solicitat restituirea în natură a imobilului cu motivarea potrivit căreia

aceste solicitări depășesc limitele pretențiilor din notificare, fiind depuse

peste termenul legal maxim, care a fost prelungit până la 14 februarie 2002.

În afară de aceasta, tribunalul a

avut în vedere principiul disponibilității concretizat în solicitările pe care

contestatorul le-a formulat prin notificarea în raport de care a fost realizată

procedura administrativă prealabilă.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia

nr. 73 A din 23 mai 2009 a respins ca nefondat apelul contestatorului.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut, întocmai instanței de fond, că dispoziția nr. 305/2006, prin

care petiționarului i-au fost acordate măsuri reparatorii prin echivalent, sub

forma titlurilor de despăgubire, în condițiile legii speciale este justificată,

deoarece se înscrie principiului disponibilității, reclamantul însăși

solicitând prin notificare măsuri reparatorii prin echivalent sau compensarea

cu alte imobile, terenuri și clădiri, aflate la dispoziția primăriei. Cu

anunțul nr. 619/2006 primarul intimat a probat că nu poate da curs solicitării

contestatorului de a-i fi acordate în schimb alte imobile, de vreme ce pe raza

unității administrativ teritoriale nu există alte terenuri disponibile.

În recursul declarat și nemotivat în

drept, contestatorul H.J. aduce critici deciziei civile nr. 73/AP din 25 mai 2009 a Curții de Apel Brașov, prin aceea că nu s-a dat curs solicitării sale, formulată în toate

fazele procesuale aceea a restituirii în natură a imobilului cu păstrarea

afectațiunii în sensul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 în condițiile în

care preluarea imobilului din patrimoniul antecesoarei sale s-a făcut fără

titlu.

- De asemenea instanțele nu au

verificat dacă primăria deține imobile care pot fi date în compensare, dând

forță probantă unui simplu anunț al primarului în acest sens.

Recursul este nefondat.

Prin dispoziția nr. 305/2006 emisă

de Primăria Covasna, notificatorului H.A., i-au fost acordate titluri de

despăgubire în condițiile legii speciale pentru imobilul preluat de stat prin

naționalizare din patrimoniul antecesoarei sale D.I., motivat de faptul că pe

terenul în suprafață de 1615 mp și 5420 mp și în locul construcțiilor aflate pe

acesta, demolate, se află clădirea Școlii Generale O.B. și sediul O.S. Covasna.

Corect instanțele de fond și apel au

reținut că imobilul antecesoarei contestatorului a fost preluat cu titlu, prin

naționalizare, acest lucru rezultând nu numai din mențiunile cărții funciare -

extras - nr. 4962 (fila 53 dosar fond) dar și din adresa nr. 148 din 13 octombrie

1966 (fila 59 dosar fond) coroborate cu adresa nr. 769 din 13 septembrie 2001 a Arhivelor naționale, Direcția Județeană Covasna.

Cât privește nulitatea actului de

naționalizare la care se referă la un moment dat contestatorul, acest aspect

nefiind probat, nu are relevanță în cauză.

Este de necontestat că pe terenul

naționalizat din patrimoniul antecesoarei contestatorului, după demolarea

construcțiilor s-a edificat clădirea școlii generale „O.B.” și sediul

administrativ al O.S. Covasna, aflat în prezent în domeniul public al

localității,. În aceste condiții, dat fiind afectațiunea imobilului și regimului

juridic speciale al bunurilor din domeniul public, consacrat de art. 11 din

Legea nr. 213/1968, incident în privința imobilelor preluate de stat cu titlu,

dar chiar abuziv, corect prin hotărârile pronunțat s-a respins capătul de cerere

formulat de contestatoare, prin acțiunea completatoare - de restituire în

natură a terenului. Cererea contestatorului contravine și principiilor

prevăzute de art. 10 din Legea nr. 10/2001 și a normelor unitare de aplicare a

legii, aprobate prin H.G. nr. 250/2007 iar problema păstrării afectațiunii

prevăzută de art. 16 din Legea nr. 10/2001 se referă la imobilele preluate și

care mai există, dar care au căpătat o anumită destinație de interes public nu

și la acelea nou construite și care fac parte din domeniul public de interes

național sau local, așa cum este cazul în prezentul litigiu.

Cu anunțul nr. 619/2006 primarul

localității a făcut cunoscut faptul că pe raza unității administrativ

teritoriale nu există terenuri disponibile care pot fi date în compensare. Este

adevărat că intimatul nu s-a conformat cerințelor art. 1 alin. (5) din Legea

nr. 10/2001 de a afișa lunar lista imobilelor ce pot fi acordate în compensare

dar acest lucru nu este relevanță, în condițiile celor arătate prin anunțul nr.

619/2006 care exclude de plano posibilitatea existenței pe raza unității

administrativ teritoriale a unor imobile disponibile și a lipsei oricărei probe

contrare din partea contestatorului.

Prin dispoziția contestată i-au fost

acordate contestatorului titluri de despăgubire în condițiile legii speciale

urmând ca punerea în executare să se facă de către Comisia Centrală de acordare

a despăgubirilor, potrivit procedurii instituită prin Legea nr. 247/2005.

Din perspectiva celor de mai sus

expuse, recursul de față va fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

reclamantul H.J.A. împotriva deciziei nr. 73/Ap din 25 mai 2009 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și familie, conflicte de muncă

și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie

2010.