ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3797/2010

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 26 din 19 mai

2004, pronunțată în dosarul nr. 322/2004, Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, a declinat competența soluționării cauzei privind pe reclamantele I.M.

- în nume propriu și N.A.C. prin mandatar I.M., în contradictoriu cu intimații

Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Ministerul Administrației și Internelor,

V.L. - prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 București, R.R.

- procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 București, C.D. -

inspector principal la Secția 9 Poliție, în favoarea Judecătoriei sectorului 2

București.

Pentru a pronunța această hotărâre, curtea

de apel a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. 322/2004, reclamantele I.M.

- în nume propriu și N.A.C. - prin mandatar I.M. au chemat în judecată pârâții Ministerul

Public, Ministerul Administrației și Internelor, V.L., R.R. și C.D. pentru a fi

obligați să socotească plângerile penale nr. 4825/P/2000, nr. 340/P/2002 și nr.

6192/P/2003, toate înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2,

ca fiind temeinice, legale și formulate în termen; obligarea pârâților în

solidar la plata contravalorii prejudiciului creat prin exercitarea funcției cu

rea credință.

Prin cererea modificatoare a

acțiunii principale, formulată la data de 06 aprilie 2004, reclamantele în

cauză au solicitat declinarea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria sectorului 2 București.

La termenul de judecată din 19 mai 2004

s-a pus în discuție excepția invocată prin cererea modificatoare și în raport

de dispozițiile art. 278 C. proc. pen., potrivit cărora, pentru plângerea

împotriva rezoluției de neîncepere a urmării penale competența de soluționare

aparține instanței competente să soluționeze fondul.

Împotriva sentinței curții de apel au

promovat recurs reclamantele I.M. - în nume propriu și N.A.C. - prin mandatar I.M.

La termenul de judecată din data de

17 iunie 2010, în ședință publică, Înalta Curte a invocat excepția tardivității

declarării recursului, în raport de dispozițiile art. 158 alin. (3) C. proc.

civ. coroborat cu art. 301 C. proc. civ.

Textul art. 158 alin. (3) C. proc.

civ. reprezintă o normă specială care stabilește că pentru toate căile de atac

formulate împotriva hotărârii de declinare a competenței (inclusiv recursul)

termenul se calculează de la pronunțarea hotărârii.

Potrivit acestui text de lege,

termenul pentru exercitarea recursului împotriva hotărârii de declinare este de

5 zile de la pronunțarea hotărârii, în această materie legea instituind o

derogare de la termenul de drept comun prevăzut de art. 301 C. proc. civ.

Se constată astfel, că hotărârea

instanței de fond a fost pronunțată la data de 19 mai 2004, iar reclamantele au

declarat recursul la 03 decembrie 2009, conform vizei de primire (fila 55 –

dos. recurs), la data de 05 decembrie 2009 (fila 9 – dos. recurs) și la data de

23 decembrie 2009 (fila 3 – dos. recurs).

În conformitate cu dispozițiile art.

158 alin. (3) C. proc. civ., termenul de declarare a recursului a început să

curgă de la data pronunțării hotărârii de declinare a competenței, respectiv 19

mai 2004, moment de la care s-a născut și dreptul reclamantelor la exercitarea

căii de atac.

Ca atare, declararea în cauză a

recursului în luna decembrie 2009 apare ca fiind îndeplinită cu nesocotirea

termenului prevăzut de lege în mod imperativ, fapt ce atrage stingerea

dreptului procedural pe baza căruia ar fi putut avea loc examinarea căii de

atac.

Drept consecință, în conformitate cu

art. 103 alin. (1) C. proc. civ., intervenind sancțiunea decăderii părții din

dreptul de a mai exercita calea de atac, Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul

declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de

reclamantele I.M. - în nume propriu și N.A.C. - prin mandatar I.M. împotriva sentinței

civile nr. 26 din 19 mai 2004 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17

iunie 2010.