ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.01.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 257/2010

HOTĂRÂRE
26.01.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 257/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 13 noiembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr.

27477/3/2007 s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată

de apelantul C.E.D. ca inadmisibilă în contradictoriu cu intimata - pârâtă E.

GMBH București.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că apelantul a invocat excepția de neconstituționalitate a

prevederilor art. 969 C. civ., art. 129 alin. (5) – (6) și art. 296 C. proc.

civ., precum și art. 1 coroborat cu art. 978 C. civ. și art. 1 și art. 2 alin.

(3) din Legea nr. 303/2004 considerând că modul în care au fost redactate

aceste texte de lege lasă loc unei interpretări ambigue și poate induce ideea

că judecătorul este dator a se supune doar legii, fără ca acesta să fie ținut a

respecta și voința părților semnatare ale unei convenții, convenție căreia

Codul Civil îi conferă putere de lege și că rațiunea legiuitorul lasă

judecătorului libertatea de a ignora legea părților, ori ca distribuitor

imparțial al dreptății judecătorul trebuie să fie el însuși ținut de

respectarea convenției întocmai ca și părțile; că nu se impune sesizarea Curții

Constituționale întrucât pârâtul invocă neconstituționalitatea art. 969 și art.

978 C. civ., articole în baza cărora și-a întemeiat propria cerere ce ar duce

la concluzia că cererea sa nu are un interes legitim; că celelalte texte de lege

art. 129 alin. (5) – (6) C. proc. civ. și art. 1 și art. 2 alin. (3) din Legea nr.

303/2004 nu au temei legal.

Împotriva acestei încheieri

a formulat recurs reclamantul C.E.D. solicitând admiterea recursului,

modificarea în tot a încheierii atacate în sensul admiterii cererii de sesizare

a Curții Constituționale pentru soluționarea excepției invocate și suspendarea

judecării cauzei până la soluționarea excepției.

În dezvoltarea în fapt a

recursului recurentul a susținut că a dovedit punctual îndeplinirea condițiilor

de admisibilitate a acesteia; că admiterea excepției nu ar lipsi acțiunea de

temei juridic, instanțele fiind datoare să soluționeze acțiunile și neputând

invoca inexistența unui text de lege.

Intimata E. GMBH București a

formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând hotărârea atacată

prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că – în raport

de prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ. – recursul este

nefondat, soluționarea excepției de neconstituționalitate ridicată în fața

instanței de apel făcându-se cu aplicarea corectă a prevederilor art. 29 din

Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

În mod întemeiat instanța de

apel a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate formulată de

apelantul reclamant reținând că cererea sa nu are interes legitim având în

vedere că se referă la neconstituționalitatea art. 969 și art. 978 C. civ.,

articole în baza cărora și-a întemeiat propria cerere.

Interesul invocării

excepției de neconstituționalitate trebuie să fie avut în vedere în

soluționarea cererii de neconstituționalitate.

Faptul că excepția de

neconstituționalitate vizează chiar dispoziția legală în baza căreia recurentul

și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în ipoteza admiterii acestei

excepții recurentul ar fi lipsit de dispoziția legală în baza căreia și-a

întemeiat pretențiile.

În ce privește dispozițiile art.

129 alin. (5)-6 și dispozițiilor art. 1 și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004

instanța de apel a reținut întemeiat că nu sunt în niciun fel motivate decât cu

referire la apărări pe fondul cauzei, care pot duce la soluționarea cauzei în sensul

dorit de acesta dacă ele sunt într-adevăr întemeiate.

Prin motivare recurentul

solicită în fapt completarea motivelor de apel prin critici referitoare la

soluția instanței de fond, neavând nimic legat de obiectul unei excepții de

neconstituționalitate.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ., urmează a respinge ca nefondat

recursul.

Respinge, ca nefondat

recursul declarat de C.E.D. împotriva încheierii din 13 noiembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr.

27477/3/2007.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 26 ianuarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-04-30
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2658/2010
art. 1 alin. (3) și art. 9 din Titlul I ce consacră principiile generale, art. 16 alin. (1) și (2), art. 20 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1), art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (5) și art. 53 alin. (1) și (2) din Titlul II ce consacră drep
ÎCCJ 2010-02-03
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5119/2010
Constituționale. Ca motiv de recurs invocă art. 304 C. proc. civ. și susține că a fost „încălcată competența Curții Constituționale a României, formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ
ÎCCJ 2010-09-22
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2871/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată că: Prin sentința Tribunalului București nr. 6748 din 30 aprilie 2009, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC M.D. SRL, în contradictoriu
ÎCCJ 2010-05-19
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1803/2010
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 29 martie 2010 Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins cererea de sesizare a Curții Constituți
ÎCCJ 2010-10-26
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3488/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința nr. 12027 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis excepția lipsei de interes, a respins a
Sursă