ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 257/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 13 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 27477/3/2007 s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de apelantul C.E.D. ca inadmisibilă în contradictoriu cu intimata - pârâtă E. GMBH București. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că apelantul a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969 C. civ., art. 129 alin. (5) – (6) și art. 296 C. proc. civ., precum și art. 1 coroborat cu art. 978 C. civ.

și art. 1 și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 considerând că modul în care au fost redactate aceste texte de lege lasă loc unei interpretări ambigue și poate induce ideea că judecătorul este dator a se supune doar legii, fără ca acesta să fie ținut a respecta și voința părților semnatare ale unei convenții, convenție căreia Codul Civil îi conferă putere de lege și că rațiunea legiuitorul lasă judecătorului libertatea de a ignora legea părților, ori ca distribuitor imparțial al dreptății judecătorul trebuie să fie el însuși ținut de respectarea convenției întocmai ca și părțile; că nu se impune sesizarea Curții Constituționale întrucât pârâtul invocă neconstituționalitatea art. 969 și art. 978 C. civ., articole în baza cărora și-a întemeiat propria cerere ce ar duce la concluzia că cererea sa nu are un interes legitim; că celelalte texte de lege art. 129 alin. (5) – (6) C. proc.

civ. și art. 1 și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 nu au temei legal. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul C.E.D. solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a încheierii atacate în sensul admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale pentru soluționarea excepției invocate și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției. În dezvoltarea în fapt a recursului recurentul a susținut că a dovedit punctual îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a acesteia; că admiterea excepției nu ar lipsi acțiunea de temei juridic, instanțele fiind datoare să soluționeze acțiunile și neputând invoca inexistența unui text de lege. Intimata E. GMBH București a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că – în raport de prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ. – recursul este nefondat, soluționarea excepției de neconstituționalitate ridicată în fața instanței de apel făcându-se cu aplicarea corectă a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În mod întemeiat instanța de apel a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate formulată de apelantul reclamant reținând că cererea sa nu are interes legitim având în vedere că se referă la neconstituționalitatea art. 969 și art. 978 C. civ., articole în baza cărora și-a întemeiat propria cerere.

Interesul invocării excepției de neconstituționalitate trebuie să fie avut în vedere în soluționarea cererii de neconstituționalitate. Faptul că excepția de neconstituționalitate vizează chiar dispoziția legală în baza căreia recurentul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în ipoteza admiterii acestei excepții recurentul ar fi lipsit de dispoziția legală în baza căreia și-a întemeiat pretențiile. În ce privește dispozițiile art. 129 alin. (5)-6 și dispozițiilor art. 1 și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 instanța de apel a reținut întemeiat că nu sunt în niciun fel motivate decât cu referire la apărări pe fondul cauzei, care pot duce la soluționarea cauzei în sensul dorit de acesta dacă ele sunt într-adevăr întemeiate.

Prin motivare recurentul solicită în fapt completarea motivelor de apel prin critici referitoare la soluția instanței de fond, neavând nimic legat de obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ., urmează a respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat recursul declarat de C.E.D. împotriva încheierii din 13 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 27477/3/2007. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2010.